Managerul celor din Urziceni s-a aratat dezamagit de prestatia brigazii de arbitriiMeciul retur va avea loc miercuri, 4 august, de la ora 19.30, la Sankt-Petersburg. Managerul general al echipei Unirea Urziceni, Mihai Stoica, a declarat ca este mindru de jucatorii sai. „Sint mindru de acesti jucatori. Ei sint pentru mine niste eroi, pentru ca au obtinut un rezultat bun in economia calificarii, impotriva unui adversar redutabil, care are un antrenor de calibru. Si noi avem un antrenor de calibru, pentru ca Roni Levi a pregatit foarte bine aceasta partida. Din pacate toate calculele au fost date peste cap cind Paduretu a parasit terenul, fiind eliminat. In acel moment am redescoperit spiritul acestei echipe. Este una atipica pentru fotbalul romanesc, care poate sa obtina orice rezultat impotriva oricarui adversar. Sa te lupti pentru fiecare minge si sa-i faci pe cei de la Zenit, in ultimele cinci minute, sa nu iasa din jumatatea lor, inseamna foarte mult. Am avut si un portar accidentat grav si am reusit sa terminam meciul fara gol primit“, a spus Stoica.     Stoica, dezamagit de arbitraj Oficialul ialomitenilor a criticat maniera de arbitraj a brigazii portugheze: „Am fost foarte nemultumiti de maniera de arbitraj si de prietenia pe care aceasta brigada a aratat-o fata de Danny, care este un jucator foarte bun, dar nu e normal sa conversezi cu un jucator tot meciul. Problema este ca ne-am simtit oarecum straini. Iar o sa se spuna ca sint paranoic, ca iar vad meciurile asa cum le vad“. Stoica a declarat ca s-a suparat pe Razvan Paduretu pentru cartonasul rosu primit. „Am fost suparat pe Paduretu, chiar daca decizia a fost drastica. Sigur ca regulamentar exista acoperire, dar daca esti avertizat cind simulezi ca lovesti un adversar, iar cel care simuleaza ca este lovit nu este avertizat, credeti-ma ca mi-e greu sa diger asa ceva“, a spus Stoica. Oficialul Unirii Urziceni crede ca sansele de calificare sint la aceleasi ca si inaintea meciului tur: „Sansele la calificare au fost foarte mici din start. Nu s-au micsorat si nici nu s-au marit. Va fi o mare problema pentru Roni Levy si staful lui sa gaseasca o formula pentru la Sankt Petersburg, deoarece pe Ricardo nu-l vom putea folosi, Paraschiv are niste probleme medicale, Paduretu nu va juca. Unde va gasi Roni Levy un mijlocas central?“.     „Zenit, pe zero“ Cotidianul Sport deni za dnem a scris, dupa partida Unirea Urziceni - Zenit Sankt Petersburg, scor 0-0, din prima mansa a turului trei preliminar al Ligii Campionilor, ca „toata lumea astepta macar o victorie decenta, daca nu chiar una la o diferenta devastatoare“. „Ne-am ales cu o remiza alba, chiar daca Zenit a jucat mult timp cu om in plus. Jucatorii Unirii nu au fost memorabili, dar echipa e tepoasa, foarte bine organizata. Probabil si miza si-a pus amprenta pe joc, Liga Campionilor da o aura speciala“, a notat sursa citata. Publicatia Sport Segodnia a titrat: „Zenit a ratat victoria, dar nici n-a pierdut“. „Gazdele au aratat calitati fotbalistice limitate, mizind pe temporizare, provocari si lupta. Zenit a esuat in aceasta batalie de uzura, chiar daca adversarul a ramas in zece. Arlauskis a facut in acest joc mici miracole. Acum Zenit e obligata sa ia trei puncte in mansa secunda. Zenit a facut totul pentru a-si asigura calificarea inca din tur, dar s-a terminat egal. Unirea a facut totul pentru a nu lasa nicio sansa mare de gol echipei noastre. Incredibil, dar adevarat: Zenit nu a cistigat. Dar, sa fim sinceri, cu un astfel de joc, Unirea nu va avea nicio sansa la Sankt Petersburg“, a comentat Sport Segodnia. „Zenit, pe zero“, a titrat Gazeta Sport.

Elevii lui Pustai au debutat cu o victorie in noul sezonIn minutul 21, oaspetii au deschis scorul prin Eric de Oliveira, care a transformat un penalti acordat pentru hent in careu.Scorul a devenit 0-2 in minutul 28; Radu Zaharia a inscris din marginea careului mic, dupa o centrare venita de pe partea dreapta, din lovitura libera executata de Eric de Oliveira.Cu sase minute inainte de pauza, Olariu a inscris pentru Victoria Branesti, din penaltiul acordat pentru un fault comis in careu de portarul Buchta. Eric de Oliveira a marcat din nou, in minutul 75, cand a primit o pasa, in careu, de la Muntean, a preluat pe piept si a sutat puternic, cu piciorul stang, din vole. Oprea a reusit ultimul gol al meciului, in minutul '91. Zaharia l-a scos din ofsaid, iar atacantul Victoriei Branesti l-a driblat pe portarul Buchta si a trimis mingea in poarta.    Omul meciuluiFara doar si poate brazilianul Eric a fost omul meciului in partida inaugural a ligii I. De fapt a fost pentru a doua oara cand brazilianul marcheaza o dubla pe stadionul din Buzau. “Acum doua sezoane am marcat de doua ori in jocul cu Gloria, iar acum am dat iar o "dubla". Pot spune ca imi priește sa joc acolo. Pacat ca meciul cu Timisoara nu se joaca tot la Buzau”, a glumit Eric, care si-a descris astfel cele doua reusite de luni seara: “La primul gol am batut bine o lovitura de colt, iar asistentul a vazut ca un adversar a jucat mingea cu mana, iar la penalti am executat precis. La urmatoarea reusita am primit o pasa in stil brazilian de la Munteanu, am preluat pe piept si am tras direct. Ce simplu pare, nu-i asa? Vine Timisoara duminica, iar anul trecut am marcat in ambele intalniri cu Poli, asa incat imi doresc si acum sa inscriu. Trebuie, cu Poli, sa avem rabdare in joc, pentru ca sigur timsorenii vor dori revansa dupa victoria noastra din finalul sezonului trecut. Au o echipa cu multi jucatori noi, dar noi vom juca doar pentru cele 3 puncte. Chiar daca, dupa prima etapa, sunt golgeterul campionatului, nu ma intereseaza pe mine acest titlu, ii las pe atacanti sa fie cei mai eficienti”, a mai spus Eric.    Stan vrea un egalAntrenorul echipei Victoria Branesti, Ilie Stan, a declarat, luni, dupa infrangerea suferita, pe teren propriu, la Buzau, ca un rezultat de egalitate era mai echitabil. „Imi pare rau ca am pierdut la debutul in Liga I. Cred ca un rezultat de egalitate era mai echitabil. Din punctul meu de vedere, momentul psihologic al jocului a fost ratarea lui Coman, care, daca ar fi marcat, ar fi facut 2-2 si orice s-ar fi putut intampla pana la final. Nu am ce sa reprosez jucatorilor mei. Diferenta au facut-o fazele fixe. Din pacate, astazi ne-au lipsit increderea si personalitatea, fara de care nimeni nu poate castiga. Poate a fost un dezavantaj pentru noi faptul ca am jucat departe de casa. Asta e situatia si nu avem cum s-o schimbam", a spus Ilie Stan.    Mai maturiAntrenorul echipei Gaz Metan Medias, Cristian Pustai, a declarat, dupa victoria obtinuta ca elevii sai au fost mai maturi. „A fost un meci greu. Stiam ca vom intalni o nou promovata care isi dorea sa inceapa bine, cu un public "cald" in spate. A fost un joc spectaculos, s-a jucat de la egal la egal, pe contre, cu cinci goluri, doua penaltiuri si multe ocazii de ambele parti. Ma bucur ca am reusit sa incepem cu o victorie, s-a vazut ca am fost echipa mai matura si am transformat acest avantaj pe teren", a spus Pustai.Gaz Metan Medias:30. Buchta - 16. R. Zaharia, 19. Fl. Lazar, 13. Khubutia, 88. Parvulescu - 21. Todea, 7. Kubala (80. Miclea '67), 15. Hoban, 27. Eric de Oliveira (3. Trtovaci '83), 5. Muntean - 2. Aganovici (9. Litu '80). Antrenor: Cristian Pustai.Victoria Branesti:22. Cernea - 2. Maghici (11. Simion '60), 5. Bar, 6. Velicu,16. Nicola - 8. Popa, 21.A. Chirita, 17. Olariu, 4. Nicoara (19. Zuluf '80) - 9. Coman (29. Prodan '68), 10. Oprea.Antrenor: Ilie Stan.

Selectionerul reprezentativei Frantei, Laurent Blanc, a declarat ca va demisiona daca nu se va califica la turneul final al Campionatului European din 2012, informeaza cotidianul L’Equipe. „Euro 2012 sau plec. Am semnat pentru doi ani. Apoi, daca ne vom califica la Euro 2012 si vom face un turneu final bun, vom putea, eventual, discuta o prelungire cu doi ani. Voi fi judecat în functie de rezultate. Nu este stilul meu sa continui daca nu am rezultate“, a spus Blanc. Interogat în legatura cu „scheletul“ echipei sale, selectionerul a raspuns ca o baza nu se poate schimba peste noapte, dar a subliniat ca, în viziunea sa, niciun jucator nu poate fi sigur de convocare, cu exceptia portarului Hugo Lloris, de la Olympique Lyon. Blanc a mai spus ca mijlocasul Franck Ribery si atacantul Karim Benzema ramîn în vederile sale, desi sînt plasati sub control judiciar pentru solicitarea de servicii sexuale unei prostituate minore. „Procedura poate dura sase luni sau un an. Dar eu sînt aici pentru doi ani. Ribery si Benzema vor fi, sper, elemente importante în echipa Frantei. Dorinta mea este de a disocia evenimentele petrecute în Africa de Sud si viata privata a jucatorilor“, a explicat Blanc. Pozitia noului selectioner în acest caz nu este similara cu parerea ministrului Sporturilor, Roselyne Bachelot, si cu opinia Secretarului de Stat pentru Sporturi, Rama Yade. Bachelot si Yade au declarat ca dosarul în care sînt anchetati cei doi jucatori este „cu greu compatibil cu selectia în echipa nationala a Frantei“.

Probabil este vorba de niste soferi care au obtinut permisul de conducere la Pitesti. Asa a explicat primarul Teodor Neamtu avarierea stâlpilor de delimitare a benzilor de la intersectia strazilor Hermann Oberth si Pacii. Edilul-sef al Mediasului a mai spus ca nu poate întelege cum poti lovi cu autoturismul niste stâlpi albi, vizibili atât pe timp de zi cât si pe timp de noapte. „Vreau sa îmi exprim profunda nemultumire fata de niste soferi, sa le putem spune asa, care au obtinut permisul de conducere probabil la Pitesti, pentru ca nu îmi pot explica altcumva sa nu vezi niste stâlpi albi care nu se confunda nici cu asfaltul nici cu ambientul, si sa îi vandalizezi. Parerea mea este ca e un act de vandalism. Am identificat deja pe cel care a rupt primii doi stâlpi, urmeaza sa îi identificam si pe ceilalti, si sa luam masurile care se impun” spune Teodor Neamtu. La sfârsitul saptamânii trecute municipalitatea a montat la intersectia strazilor Hermann Oberth si Pacii stâlpi de delimitare a benzilor. Acestia nu au rezistat însa prea mult, sapte dintre ei fiind avariati de catre conducatorii auto, care probabil visau la volan si nu i-au vazut. Valoarea unui stâlp este de 200 lei.    A. P.

Municipalitatea vrea sa foloseasca bani din fondul de rulment pentru lucrari de investitii. În urma unei analize facute împreuna cu Directia Tehnica din cadrul Primariei Medias, s-a decis folosirea sumei de 500.000 lei pentru demararea achizitiilor publice în vederea realizarii de lucrari de modernizare pe sapte strazi din municipiul Medias. „Am ajuns la concluzia ca mai putem sa demaram o serie de lucrari de investitii în ceea ce priveste modernizarea strazilor din municipiul Medias, alocând pentru acest lucru bani din fondul de rulment” spune primarul Teodor Neamtu.    Aviz de la consilieriPentru a putea demara acest proiect, este nevoie de avizul Consiliului Local Medias. Alesii locali vor lua în dezbatere aceasta propunere în cadrul unei sedinte extraordinare, care va avea loc în perioada urmatoare. „Am pregatit un referat pe care îl vom supune atentiei Consiliului Local. În momentul în care vom primi avizul favorabil, vom putea executa achizitii publice pentru începerea lucrarilor” mai spune Neamtu.    În 2010Practic, anul acesta vor demara lucrari de reabilitare si modernizare pe înca sapte strazi din municipiu. Conducerea Primariei Medias a decis sa apeleze la fondul de rulment, de unde va lua suma de 500.000 lei. Cele sapte strazi pe care se va interveni sunt Mosnei pâna la iesirea din municipiu, Bârsei, Piscului, Amurgului, Socului, Magheranului si Lalelelor. Municipiul Medias are la ora actuala un numar de  334 strazi, cu un total de 123 kilometri de drum. Dintre acestea, pe 11 strazi se desfasoara în prezent lucrari. Totodata, exista un numar de 20 strazi care au deja întocmit proiectul tehnic în Medias si satul apartinator Ighisul Nou.    Proiecte pentru 41 straziÎn municipiul Medias mai sunt 41 de strazi care nu au proiecte de modernizare a infrastructurii de apa-canal si sistem rutier. Lungimea totala  a acestora este de 10,5 kilometri. Municipalitatea a facut demersurile pentru a întocmi proiectele cu o firma specializata,  pentru ca în timp scurt sa se treaca la etapa de executie. Achizitia pentru acest contract s-a realizat prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice. Strazile au fost grupate pe loturi în functie de zona, rezultând astfel un numar de sapte loturi. Licitatia a fost câstigata de doua societati comerciale din Cluj si Alba Iulia. Valoarea contractului este de 118.000 lei.

Alesii locali s-au pus de acord asupra subiectelor discutate in sedinta de la inceputul saptamaniiConsilierii locali au hotarat, in cadrul sedintei ordinare de luni, prelungirea cu cateva luni a contractelor de inchiriere a locuintelor de tip ANL. Acestea expirau la sfarsitul lunii iulie, astfel ca era nevoie de luarea unei decizii in acest sens. Totodata, alesii au stabilit si chiriile pentru locuintele ANL. Astfel, chiriasii care nu au implinit varsta de 35 de ani nu vor fi afectati de noile tarife pentru inchirierea locuintelor. Noile contracte de inchiriere sunt valabile pana in momentul in care vor intra in vigoare normele metodologice care reglementeaza vanzarea acestui tip de locuinte ANL. Ulterior, chiriasii vor avea doua optiuni, fie vor plati in continuare chirie, sau vor avea posibilitatea sa isi achizitioneze locuintele.      1 leu pe oraUn alt proiect important care a fost aprobat a vizat propunerile municipalitatii in ceea ce priveste tarifele de parcare in zona istorica. In conditiile in care sistemul de bariere a fost instalat, era nevoie de stabilirea unor tarife de acces in aceasta zona. Astfel, in momentul in care sistemul va deveni functional, pe strazile Johannes Honterus, I.G. Duca, Nicolae Iorga si Mihail Kogalniceanu, conducatorii auto nu vor plati nimic pentru primul sfert de ora petrecut in incinta zidurilor cetatii. Prima ora de parcare va fi taxata cu un leu, iar pentru urmatorul interval se vor taxa 50 de bani pentru fiecare jumatate de ora de stationare. De asemenea, abonamentul lunar de parcare va fi de 150 de lei pentru parcarile din zona centrala a orasului.    Tarife mai mariAlesii locali au aprobat si modificarea tarifelor si abonamentelor emise de catre operatorul de transport local. Mediesenii nu vor fi insa afectati de aceasta masura. Cel putin pana la sfarsitul anului in curs, municipalitatea va continua sa suporte diferenta de tarif, respectiv de la 1 leu cat platesc mediesenii pana la 1,7 lei cat va fi noul pret al unui bilet. „Este normala aceasta propunere a conducerii Meditur, avand in vedere recenta crestere a TVA, dar si scumpirile aparute la combustibil. Vreau sa spun foarte clar ca pana la sfarsitul acestui an, municipalitatea va acoperi diferenta de la un leu, cat platesc mediesenii, pana la aproximativ 1,7 lei, cat va fi probabil noul pret. De anul viitor insa, este posibil ca pretul platit de medieseni pentru un bilet sa creasca” spune primarul Teodor Neamtu. Mediesenii care circula cu mijloacele de transport in comun platesc 1 leu de mai bine de zece ani. Ultima marire a pretului biletelor in Medias a avut loc in anul 1999.    Sedinta publicaSedinta ordinara a Consiliului Local a avut luni, 26 iulie de la ora16, in sala mare de sedinte a Primariei Medias. Lucrarile sedintei au fost publice, la ele au avut posibilitatea sa participe toti cei interesati. Pe langa proiectele de hotarare inscrise pe ordinea de zi, au mai fost prezentate si mai multe informari. Printre acestea una cu privire la activitatea Politiei Comunitare pe trimestrul al doilea din acest an, o alta despre activitatea Comisiei de control a activitatii Directiei Piata Agroalimentara, dar si o solicitare a Inspectoratului teritorial de Munca Sibiu.

 Orice taran, roman, bulgar sau de alta nationalitate, din Muntii Apuseni sau din Moldova, sarac sau bogat, cu scoala sau cu doua clase, stie cum ar trebui sa arate o caruta si cum ar trebui sa functioneze un astfel de atelaj. Teoria este simpla. O cutie de lemn pe patru roti cu un jug in partea din fata si un animal sau doua pentru tractiune. Atelajul mai include, in mod normal, un “sofer” care dirijeaza animalele din fata astfel incit atelajul sa urmeze drumul si sa ajunga intreg la destinatie. Ei bine, se pare ca evolutia industriala si stiintifica prin care a trecut rasa umana a dat putin peste cap ordinea in care sint aplicate principiile de baza in ceea ce priveste miscarea. De cind avem masini, care de care mai zburatoare, hibride, informatizate si eletronice, ceva s-a schimbat si inclin sa cred ca nu in bine. Spun asta pentru ca, judecind la rece, Romania si nu numai, pare o caruta cu o mie de juguri, dar fara animale de tractiune si in plus cu o mie de “soferi”.In tara in care traim, toata lumea stie ce se intimpla, stie ce trebuie facut, cum trebuie actionat, care sint problemele si care sint solutiile, care sint directiile de urmat, locurile in care trebuie intervenit si ritmul in care trebuie mers. Din pacate, nici unul dintre “soferii” carutei nu reuseste sa urneasca atelajul din loc. Asta probabil pentru ca masinile cu care s-au obisnuit erau atit de sofisticate, incit i-au dezobisnuit de principiile simple. Nimeni nu mai stie sa traga de haturi, sa spuna “hais” si “cea” si incearca disperati sa apese acceleratia. Daca motorul se tureaza in gol, apeleaza la mecanici la fel de sofisticati, care au uitat si ei cum sta treaba cu caruta. Romanii spuneau pe vremuri ca daca boii nu sint compatibili nu o sa traga niciodata in aceeasi directie. Tot romanii mai spuneau ca o caruta nu poate merge corect, daca nu este bine condusa si ca doua juguri nu sint mai bune decit unul singur pentru simplul fapt ca nu au loc ambele pe partea corecta a atelajului. Fleacuri! In Romania toata lumea are o capra si jugul sau. Fiecare struneste cit poate mai bine si cit stie mai bine. Numai ca nu reuseste sa urneasca atelajul. PS: S-ar putea sa gresesc. Am aflat de curind ca poti sa ai in curte o caruta, o gramada de animale de tractiune, dar sa nu functioneze. Nu am reusit sa aflu decit ca boii care trag la caruta sau caii sau orice alte animale ai vrea sa folosesti, trebuie sa traga in aceeasi directie si sa fie bine struniti. Poate ca asta o fi problema Romaniei. Poate ca nu ajung citeva milioane de boi si o tara. Poate ca ar mai trebui un “sofer”. Dar unul care sa stie cind, unde, cum si mai ales de ce.

 Tensiunea in rindul angajatilor din sectorul bugetar local este in crestere, in conditiile in care nimeni nu a primit nici o instiintare oficiala privind reducerile de posturi anuntate si solicitate de la nivel central. Situatia se regaseste in cadrul administratiei publice locale din resedinta de judet, in serviciile din subordine, dar si la celelalte institutii publice de la nivel local. Cert este ca ingrijorarea este destul de mare cu atit mai mult cu cit masurile de austeritate impun si o reducere a cheltuielilor alaturi de una salariala si de cea de personal. Incertitudinile se prelungesc insa destul de mult, astfel ca nimeni nu stie inca nimic oficial. Surse din cadrul serviciilor locale din subordinea administratiei publice si din alte institutii locale arata ca discutiile si deciziile in acest sens urmeaza sa fie luate la inceputul lunii august. Cine si de unde?Sint intrebari care stau pe buzele tuturor celor care sint platiti din fonduri provenite de la bugetul statului. “Nu stim inca nimic. Nu ni s-a comunicat nimic oficial si va dati seama ca si angajatii nostrii intreaba tot timpul pentru ca s-au vehiculat fel si fel de informatii. Ce pot sa va spun este ca nu stim inca nimic oficial si probabil pe saptamina viitoare urmeaza sa avem discutii cu conducerea primariei”, au declarat reprezentantii conducerii Serviciului local al Politiei Comunitare Alba Iulia. Situatia este similara si in cadrul altor institutii locale. Spre exemplu, la Directia de Sanatate Publica Alba, reducerea posturilor sau numarului angajatilor nu este certa si nimeni nu a transmis nimic oficial. “Noi nu stim inca nimic. Am auzit tot felul de informatii referitoare la noile organigrame, indici si modalitati de calcul, dar nimic oficial”, a confirmat purtatorul de cuvint al DSP Alba, Cristina Galos. Asadar, la nivel local nimeni nu stie nimic oficial, iar starea de tensiune din rindul angajatilor din sectorul public se acumuleaza in continuare. C.M.S

 Politistii din cadrul Serviciului Rutier Alba, în cooperare cu reprezentantii RAR Alba, au organizat timp de doua zile pe raza judetului Alba o actiune pe linie rutiera avind drept scop reducerea cauzelor generatoare de evenimente rutiere cu consecinte grave, produse datorita defectiunilor tehnice ale autovehiculelor. În timpul actiunii au fost controlate 243 autovehicule si au fost constatate nereguli pentru care au fost aplicate 41 sanctiuni contraventionale în valoare de 7.620 lei, a fost retinut un permis de conducere si 8 certificate de inmatriculare. De asemenea a fost constatata o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice. Suspectul I. C., de 47 ani, domiciliat în comuna Buces, judetul Hunedoara, a fost depistat în trafic în timp ce a condus pe drumurile publice un autoturism ce tracta o remorca pentru care autorizatia de circulatie provizorie era expirata din data de 28.04.2010. În cauza se efectueaza cercetari sub aspectul comiterii infractiuni de ‘’conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat’’.  

 Arhiepiscopia Ortodoxa Romana Alba Iulia a distribuit, ieri, banii obtinuti in cadrul campaniei de stringere de fonduri pentru sinistratii din judetul Alba. In total, 89 de familii din cele trei localitati afectate de inundatiile din luna iunie au primit ajutoare costind in bani, sumele primite fiind proportionale cu pagubele suferite. ‘’Campania de stringere de fonduri pentru ajutorarea sinistratilor din eparhia Alba Iulia a fost finalizata in zilele acestea’’, a declarat Parintele Nicolae Ignat, consilierul social al arhiepiscopiei. ‘’Suma colectata in cadrul acesteia, prin parohiile si manastirile arhiepiscopiei de Alba Iulia este de 220.000 lei. Din aceasta suma 110.000 lei au fost virati in contul Arhiepiscopiei Iasilor pentru ajutorarea sinistratilor din Moldova, iar restul sumei de 110.000 lei sint distribuiti sinistratilor din localitatile Uioara de Jos, Cisteiu de Mures si Micoslaca din judetul Alba. In Uioara de Jos 36 de familii vor fi sprijinite cu 45.800 lei, in Cisteiul de Mures 32 de familii vor primi suma de 37.850 lei, iar in localitatea Micoslaca 21 de familii vor primi suma de 26.350 lei. Aceste sume vor fi distribuite pe baza anchetelor sociale desfasurate de catre asistenti sociali ai eparhiei in functie de pagubele suferite in urma inundatiilor’’, a precizat parintele Nicolae Ignat, consilierul social al arhiepiscopiei. IPS Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a adresat la inceputul lunii iulie o scrisoare pastorala preotilor si credinciosilor din arhiepiscopia Alba Iuliei, ca indemn la solidaritate fata de cei afectati de inundatii din luna iunie.                        

 Aproximativ 37 de milioane de euro ar urma sa coste construirea unei sosele de centura, cu statut de drum urban, în municipiul Sebes, localitate situata la intersectia a doua drumuri europene si tranzitata zilnic de zeci de mii de vehicule. Consilierii locali din municipiul Sebes au aprobat, miercuri, în sedinta ordinara, varianta definitiva a soselei de centura, din patru variante prezentate. A fost aleasa varianta numarul 3, cea mai usor de realizat, dupa cum s-a aratat în cadrul sedintei.Prima varianta ar fi fost cea mai scumpa, de 44 de milioane de euro, a doua ar fi costat peste 40,3 milioane de euro, iar varianta 4 ar fi implicat cheltuieli de doar 35,3 milioane de euro, dar drumul ar fi fost cel mai dificil de realizat pentru ca s-ar fi intersectat cu viitoarea autostrada pe o anumita portiune si s-ar fi apropiat foarte mult de linia ferata.Prezent la sedinta, deputatul PDL Clement Negrut a declarat ca ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Radu Berceanu, ar fi de acord doar cu varianta 4. Deputatul a sustinut ca ‘’singura varianta asupra careia ministrul Berceanu s-a aplecat si a spus ca poate intra în discutie a fost varianta 4’’ si ca ‘’orice alta varianta, în afara de 4, nu va fi acceptata’’.Sedinta a fost întrerupta pentru a se lua legatura cu proiectantul, care a declarat telefonic ca nu a înteles din discutiile avute cu ministrul Transporturilor ca varianta 3 nu ar fi agreata de catre acesta, ci doar ca Radu Berceanu nu poate fi de acord cu o sosea de centura cu patru benzi.În final, cu doar doua abtineri si 17 voturi pentru, a fost aleasa varianta 3, care nu este cea mai ieftina din punct de vedere al pretului pe kilometru, dar este cea mai convenabila global. Soseaua ar urma sa aiba doua tronsoane, cu doua benzi pe sens, respectiv cu o singura banda pe sens.În ceea ce priveste banii necesari pentru o asemenea investitie, primarul Mugurel Liviu Sîrbu a declarat ca municipiul are posibilitatea de a accesa un credit pe 20 de ani, dar ca nu i se pare normal ca locuitorii orasului, care au si în prezent de suferit din cauza traficului foarte mare, sa fie cei care vor plati pentru un asemenea obiectiv.Necesitatea construirii unei sosele de centura a municipiului Sebes, localitate tranzitata zilnic în medie de circa 44.000 de autovehicule, a fost o tema des abordata de-a lungul ultimului deceniu de catre autoritatile locale, parlamentarii din judet si ministrii de resort.Varianta de ocolire a municipiului Sebes, la intersectia DN 7/E 68 cu DN 1/E 81, pe traseul viitoarei autostrazi Sibiu - Deva, Coridorul IV Paneuropean, a avut elaborat un studiu de fezabilitate înca din anul 2004. În 2007 era prevazut a se elabora proiectul tehnic si documentatia de licitatie în vederea atribuirii lucrarilor de executie, termenul de predare fiind fixat pentru vara lui 2008.Între timp, au aparut modificari în ceea ce priveste proiectul variantei de ocolire. În 2008, primarul municipiului Sebes îsi manifesta speranta ca studiul de fezabilitate pentru varianta de ocolire a municipiului sa fie gata pina la sfirsitul anului, pentru ca la jumatatea lui 2009 sa fie lansata executia soselei. Sîrbu declara, la vremea respectiva, ca exista un proiect al variantei de ocolire, dar pe o zona care nu ar satisface cerintele unei sosele de centura si ca, în consecinta, a solicitat ca aceasta sa fie racordata la DN 1, catre Alba Iulia, în partea de nord a orasului, si nu în cea de sud. Edilul a cerut proiectantului sa realizeze trei variante de studiu de fezabilitate, soseaua urmind a avea peste 7 kilometri, cu doua benzi pe sens, de tip autostrada.Circulatia în oras este de multe ori blocata, sirul de masini aflate în tranzit întinzindu-se deseori pe mai multi kilometri în interiorul localitatii, iar în unele perioade, mai ales vara, chiar pe toata lungimea drumului din orasul Sebes. În plus, traficul greu se desfasoara prin centrul municipiului Sebes, lucru care duce la deteriorarea accentuata a cladirilor, majoritatea monumente istorice, reprezentative pentru un burg sasesc.          A.P.  

Partenerii proiectului sint organizatii si societati din Botosani, Baia Mare, Alba Iulia, Bucuresti si Grecia, persoane juridice cu o larga experienta in accesarea si derularea de proiecte prin fonduri europene, dar si actori importanti ai luptei impotriva somajului. De adaugat ca proiectul “Alternative pentru somaj - promovarea si dezvoltarea competentelor si activitatii antreprenoriale in rindul somerilor” are o durata de implementare de 30 de luni si se adreseaza in general persoanelor care au probleme din cauza lipsei unui loc de munca intr-o perioada de acuta criza economica. O directie de urmatPrezent la eveniment, reprezentantul Organismului intermediar regional pentru Programul operational sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane din Regiunea Centru, Dan Coriolan Simedru a explicat de ce astfel de proiecte sint importante pentru tara noastra, mai ales in perioada actuala. “Tratam acest proiect la fel ca si pe celelalte si nu doresc sa las loc de interpretari, dar as vrea sa spun ca ne aflam intr-o situatie extrem de dificila in care foarte multi oameni isi pierd locul de munca. Situatia este generala in intreaga Europa si se regaseste si in judetul Alba, in regiunea Centru si in celelalte regiuni de dezvoltare. Se pare ca economia Romaniei nu a fost foarte bine pregatita sa faca fata unei astfel de provocari, cum este criza care a lovit intreaga lume si de aceea este cu atit mai important ceea ce facem cu totii pentru a incuraja masurile active de reducere a somajului. Noi, ca organism intermediar incercam sa venim in sprijinul celor care au nevoie si de aceea pot sa spun ca as vrea sa ne intilnim din nou peste doi ani si sa ne bucuram la finalul acestui proiect de reusita sa deplina”, a declarat Dan Coriolan Simedru. ProiectIn ceea ce priveste proiectul in valoare de peste 16 milioane de lei acesta presupune cinci etape de implementare. “In prima etapa vor fi infiintate trei centre. Unul interregional la Alba Iulia si doua regionale la Baia Mare si respectiv Botosani. Acestea vor avea rolul de coordonare si implementare a proiectului pe fiecare regiune in parte. In aceasta etapa vor fi dezvoltate mai multe parteneriate locale cu institutii publice si ONG-uri. Tot in prima etapa vor fi organizate trei caravane si noua workshop-uri. In etapa a doua vor avea loc doua vizite tematice in Grecia, iar partenerul nostru strain va organiza doua sesiuni de training. Tot in aceasta etapa va fi elaborat si un ghid de bune practici. In etapa a treia va avea loc promovarea proiectului si organizarea a sase caravane informationale si de consiliere in zonele vizate de implementarea proiectului. In etapa a patra, care este si cea mai complexa, va fi facuta implementarea efectiva. Intii vor fi 500 de persoane care vor participa la proiect din care vor fi selectate 300. Va urma un concurs in urma caruia vor fi selectate cele mai bune 60 de planuri de afaceri. Acestea vor fi premiate si apoi implementate si se vor obtine 60 de firme nou infiintate. Aici urmeaza sa fie plasate in munca alte cel putin 40 de persoane. In final, in etapa a cincea va avea loc o conferinta finala pentru concluzii si informari cu privire la reusita proiectului”, a explicat asistentul managerului de proiect, Claudia Baluta. De adaugat ca premiile pe care le vor primi cele 60 de planuri de afaceri constau in suma de 1.500 de euro, capital de start pentru fiecare afacere in parte.

 Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Unirea” al judetului Alba desfasoara astazi între orele 08.30-16.00, în poligonul de distrugeri de pe Dealul Mamut activitatea de distrugere a munitiilor gasite neexplodate, descoperite pe teritoriul judetului Alba. Potrivit reprezentantilor acestei institutii, este vorba despre urmatoarele obiecte de munitie: 1 proiectil perforant cal. 125 mm; 1 proiectil exploziv cal. 40 mm; 1 proiectil exploziv cal. 76 mm; 1 proiectil perforant cal.57 mm; 1 proiectil perforant cal. 76 mm; 1 proiectil exploziv cal. 85 mm;1 bomba aruncator cal.82 mm; 1 grenada antitanc; 2 mine antipersonal; 1 grenada ofensiva; 2 elemente de munitie.                                               

 Directia Judeteana de Tineret Alba si Directia Judeteana pentru Sport vor redeveni o singura institutie. Asta a hotarit ieri Guvernul, prin Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Ieri, au fost luate doua hotariri de Guvern privind restructurarea acestor institutii in vederea reducerilor cheltuielilor bugetare. Prima decizie se refera la fuzionarea directiilor judetene de sport si a directiilor judetene de tineret, astfel încit din totalul de 1.920 de posturi din toate directiile judetene si a municipiului Bucuresti, ramin 1350. Astfel se reduc 570 de posturi, dintre care astazi sint ocupate 224 si 346 sint vacante.‘’În acelasi timp, economiile care se realizeaza prin aceasta fuziune sint reprezentate si de faptul ca în anumite locuri se platesc doua chirii, o chirie pentru un sediu al Directiei Judetene de Sport si o alta chirie pentru Directia Judeteana de Tineret. Prin acest lucru avem economii si la acest capitol’’, a subliniat ministrul Funeriu. A doua hotarire adoptata în acest domeniu priveste reducerea aparatului administrativ al Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret, atit din structura centrala, cit si din institutiile subordonate Autoritatii Nationale pentru Tineret si Sport.Directori in asteptareDirectorii celor doua directii judetene Alba, Dan Opruta si Dorin Dirlosan au mentionat ca in ce priveste chiriile, nu au fost astfel de probleme, in conditiile in care imobilul in care ele functioneaza apartine Directiei Judetene pentru Sport. Potrivit spuselor lor, nici in ce priveste reducerile de personal nu exista probleme, deoarece schema de personal este la ora actuala sub limita. In ce priveste noul director al viitoarei Directii Judetene pentru Tineret si Sport, acesta va fi numit prin concurs ce va fi organizat dupa aparitia normelor metodologice de aplicare a acestei reglementari.     

Persoanele aflate în cautarea unui loc de munca din Medias si zona au sansa sa se angajeze. Agentia Locala de Ocupare a Fortei de Munca le pune la dispozitie un numar de 75 locuri de munca vacante. Cea mai solicitati sunt muncitorii necalificati la asamblarea si montarea pieselor, care au la dispozitie 15 locuri munca. Angajatorii cauta totodata zece confectioneri-asamblori articole din textile, si alti zece fierari betonisti. Mai sunt cautati noua dulgheri, opt topitori, dar si sase lucrari comerciali. Mai multe societati comerciale din municipiu si zona cauta si soferi, operatori de extractie gaze, tâmplari, vânzatori dar si strungari universali. La nivelul judetului Sibiu sunt vacante în prezent un numar de 400 locuri de munca. Acestea sunt puse la dispozitie de 82 angajatori.    A. P.

În preambulul Transilvania Fest care va avea loc la Biertan în acest sfârsit de saptamâna, Asociatiile Turda Fest si Dianthus Medias, alaturi de voluntari ai proiectului  Let's do it Romania,  au igienizat satul apartinator Richis. „La invitatia Asociatiei Turda Fest, membrii Dianthus au participat la o actiune de igienizare în satul Richis. Actiunea a avut loc în data de 24 iulie, si  a constat în dezafectarea zonelor cu probleme de igiena din aceasta localitate. Totodata, organizatorii au realizat informsri cu privire la proiectul Let's Do It, Romania ! ” spune Feri Teglas, presedintele Asociatiei de Turism si Ecologie Dianthus.    A. P.

 Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a declarat ca este vorba de acordarea a 30 de milioane de lei pentru patru judete afectate de inundatii, respectiv, Iasi, Tulcea, Harghita si Covasna, dar si a 15 milioane lei pentru a stabiliza zona afectata de o alunecare de teren dintre Malu cu Flori si Pucheni din judetul Dimbovita. Dupa cum se vede, Alba nu figureaza pe lista judetelor care sa beneficieze de fonduri pentru inlaturarea efectelor inundatiilor, in pofida faptului ca mii de familii au avut de suferit din cauza calamitatilor si s-au inregistrat chiar si pierderi de vieti omenesti. Indignare...Augustin Dragut, primarul orasului Ocna Mures, cea mai napastuita dintre localitatile judetului din acest punct de vedere, s-a aratat profund indignat de decizia ministrului de a exclude Alba de pe lista celor ce vor primi sprijin. “Sint de-a dreptul indignat de aceasta decizie. Sa ignori faptul ca la noi au fost afectate peste 1000 de locuinte si gospodarii si ca au existat pierderi de vieti omenesti, si imparti tara in doua dupa nu stiu ce criterii, asta mi se pare o aberatie. Oamenii de aici sint disperati, iar noi sintem legati de miini si de picioare, deoarece nu-i putem ajuta prea mult. Pina acum nu am primit nici un leu si nici alte ajutoare de la autoritatile judetene si centrale, iar bugetul nostru este aproape de zero. Singurii care ne-au sprijinit au fost cei de la ISU, dar si prietenii chiar si din alte judete. Am primit ceva ajutoare de la Crucea Rosie Alba, de la cetatenii din Cugir, dar si din Timisoara si din Cimpia Turzii. Acestia ne-au ajutat cum au putut, in schimb autoritatile ne-au ignorat total”, a declarat ieri primarul orasului Ocna Mures, Augustin Dragut.Noi ajutoare de la CugirCugirenii au continuat actiunea de colectare a ajutoarelor pentru persoanele afectate de inundatii din judetul Alba, astfel ca in cursul zilei de miercuri un nou transport - de aceasta data cu materiale de constructii - a plecat spre Ocna Mures si Uioara de Jos. Este vorba de 10 metri cubi de lemn, care au ajuns la familiile a caror case au fost distruse de revarsarea apelor. Transportul a fost insotit de primarul Adrian Teban care a declarat ca este al doilea rind de ajutoare trimis spre sinistratii din judetul Alba. ‘’Cei 10 metri cubi de lemn au fost colectati in cadrul campaniei de mobilizare pe care am derulat-o in urma cu trei saptamini (...) Primul transport cu ajutoare, constind in articole de imbracaminte, incaltaminte, paturi si altele, a ajuns in cele doua localitati in data de 17 iulie”, a declarat primarul orasului de la poalele Draganei, Adrian Teban.

Medieseanca isi doreste sprijin de la administratie pentru a le putea oferi un trai decent celor doua fiiceMaria are 9 ani si sufera de epilepsie, iar Irina are 5 ani, si este suspecta de aceeasi boala. Locuiesc impreuna cu mama lor in chirie, dupa ce au stat cu bunicii, cinci persoane intr-o singura camera. Cea mai mare dorinta a lor este sa aiba un spatiu pe care sa il poata numi casa.     Greutati mariPentru Eva Gyongy Kiss, si cele doua fiice ale sale, Maria si Irina, viata este o lupta continua. Zi de zi, se confrunta cu boala, cu lipsa banilor, cu gandul ca nu stiu ce vor manca maine, si mai ales cum se vor descurca. Pana recent, au stat impreuna cu bunicii intr-o garsoniera, insa era foarte greu, asa ca s-au mutat in chirie.    Chirie mareIn noua locuinta, platesc 500 lei pe luna. Suma e mult prea mult fata de cat isi pot ele permite. „Am acte pentru locuinta de sase ani de zile, am fost in audienta. Stiu ca vine iarna si nu avem un acoperis deasupra capului. Stau si ma gandesc Doamne va veni frigul si nu am caldura care trebuie oferita unui copil. Nu am bani sa le imbrac, si ele s-ar bucura sa fie ca si ceilalti copii, dar daca nu le pot oferi, ce pot sa fac” spune Eva Gyongy Kiss, mama fetelor.     Ajutata de rudeBunica Evei a fost singura care le-a sarit in ajutor. Irma Silaghi le-a gazduit o vreme, si le ajuta cum poate, insa pentru un pensionar e dificil. „Si eu sunt bolnava, iar cinci persoane intr-o singura camera e foarte greu. De ajutat le ajut si eu dar cu mult nu pot, cu 350 lei pe luna ganditi-va si dumneavoastra” spune Irma Silaghi, bunica Evei.     Nu are cerereReprezentantii Primariei Medias sustin ca Eva Gyongy Kiss nu are depusa o cerere pentru o locuinta sociala, si ca aceasta este asteptata la sediul Directiei de Asistenta Sociala. „Directia de Asistenta Sociala nu are in evidente cazul doamnei Kiss Gyongy Eva, deoarece aceasta nu a solicitat nici anul trecut nici anul acesta o locuinta sociala, si nu are o cerere in acest sens. Avand in vedere acest aspect, este asteptata la sediul Directiei de Asistenta Sociala, pentru a fi informata, indrumata si consiliata pentru intocmirea dosarului necesar solicitarii unei locuinte sociale” explica Cosmina Potinteu, din cadrul Serviciul de Relatii al Primariei Medias.

Francesca Dicoi si-a vernisat, la sfârsitul saptamânii trecute, la Centrul Cultural Casa Schuller, prima sa expozitie personala. Eleva din municipiul Medias face parte din Art-Group, care este coordonat de artistul plastic Grigorie Muntean. Francesca Dicoi expune pe simezele Centrului Cultural Casa Schuller un numar de 45 lucrari alese dintre cele mai reprezentative. „Pentru mine arta este un fel de a ma relaxa, de a scapa de problemele de zi cu zi, si îmi face mare mare placere. Am mult mai multe lucrari, dar pentru ca nu am avut loc am decis sa expunem 45, care ma reprezinta pe mine si stilul meu. Lucrarile au fost realizate având sprijinul profesorului Grigorie Muntean, cel care m-a învatat multe lucruri” explica Francesca Dicoi.    A. P.

Vacanta a adus la Biblioteca Municipala „Stephan Ludwig Roth” un cerc de lectura pentru copii. Înca din ultima saptamâna de scoala, reprezentantii bibliotecii au realizat un proiect care se va desfasura pe durata întregii vacante. Este vorba de cercul de lectura „Astra junior” din care pot face parte copiii cu vârste cuprinse între 7 si 14 ani. Acestia pot lua parte în fiecare zi de joi începând cu ora 13, la prezentari în power-point, exercitii de imaginatie, ateliere de creatie si chiar diferite concursuri. Cercul de lectura „Astra junior” nu este singura activitate care se desfasoara pe durata vacantei la Biblioteca „Stephan Ludwig Roth”. Bunicii si nepotii lor pot asculta muzica, viziona filme si pot lua parte împreuna la anumite cursuri, în proiectul „Petrece vacanta la biblioteca”.    A. P.

Loviti de soarta, oamenii au izbucnit in lacrimi la primirea ajutoarelorCampania de sprijinire a familiilor afectate de inundatiile din Moldova nu a ramas fara ecou in randul societatii civile din municipiul Medias. Peste 500 de persoane au venit la sediul Unitatii de Asistenta Medico-Sociala, locul de colectare al ajutoarelor. Haine, obiecte de incaltaminte, paturi, alimente neperisabile, toate au fost donate de catre cei care au inteles ca in acest fel pot fi alaturi de sinistrati.    Solidaritate umanaPrimul transport cu ajutoare pentru sinistrati a plecat marti dimineata spre Moldova. Un camion cu peste 20 tone de haine si incaltaminte a ajuns la Consiliul Judetean Suceava, iar o autoutilitara cu 7,5 tone alimente neperisabile in comuna suceveana Scheia. „Vreau sa multumesc in primul rand cetatenilor municipiului Medias care au inteles acest demers lansat de catre municipalitatea medieseana, si care au venit cu aceste ajutoare. Acestea au constat in imbracaminte in primul rand si in alimente de baza. Alimentele vor fi distribuite populatiei din comuna suceveana Scheia, iar hainele si incaltamintea vor ajunge la Consiliul Judetean Suceava” a explicat primarul Teodor Neamtu.     Direct la sursaIn ultimele doua saptamani, sute de medieseni au trecut pragul Unitatii de Asistenta Medico-Sociala pentru a dona pentru sinistrati. Au venit oameni de toate varstele, atat pensionari cat si tineri. Printre acestia s-au numarat si angajatii Primariei Medias. Acestia au dus la sediul municipalitatii alimente, haine pentru copii si pentru adulti, si chiar  obiecte de mobilier. Dorind sa evite formalitatile, autoritatile locale din Medias au ales sa duca donatiile direct si personal sinistratilor din una dintre cele mai afectate localitati din judetul Suceava.     Situatii similareAu trecut prin situatii de acest gen, si au inteles ca trebuie sa dea o mana de ajutor. Asa isi explica pensionarii gestul de a dona pentru familiile afectate de inundatiile din Moldova. „Am fost sinistrat in 1970 la Medias, am fost practic in aceeasi situatie. M-am gandit ca oamenii au nevoie de ajutor, si am decis sa contribui chiar pensionar fiind cu un ajutor cat de modest. Am adus niste haine foarte bune si cam atat” a explicat unul dintre pensionarii care au venit sa doneze pentru sinistrati la Unitatea de Asistenta Medico-Sociala.     Exemplu pentru ceilalti Nici tinerii din municipiul Medias nu au ramas indiferenti. Componentii Teatrului Alb-Negru au donat haine si alimente neperisabile. Tinerii au explicat ca in acest fel au dorit sa dea un exemplu, pentru ca si alte persoane sa faca la fel. „Am aflat de aceasta campanie si am donat si noi ceva pentru tinerii din Moldova. Ne-am pus in situatia lor si i-am ajutat cu ce am avut si noi. Am strans haine si o suma de bani cu care am cumparat alimente neperisabile. Stim ca nu putem sa ii ajutam pe toti, insa vrem sa facem un mic bine pentru macar o mica parte din ei, si speram ca tinerii din Medias sa ne urmeze exemplul” a explicat Daniela Tulai-Depner, initiatorul Teatrului Alb-Negru.

Primaria municipiului Cluj-Napoca a publicat ieri pe site-ul propriu, www.primariaclujnapoca.ro, tema combinata din cele doua proiecte desemnate cîstigatoare la concursul privind proiectarea Centrului Cultural „Transilvania“ si a cladirii Filarmonicii, care vor fi construite pe un teren situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, nr. 106. Decizia de publicare a temei de proiectare vine dupa ce arhitectul Serban Tiganas a reclamat în urma cu 2 zile, în sedinta Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism, ca aceasta tema nu a fost vazuta de nimeni înca si, în consecinta, nu exista. Prin urmare, dupa publicarea temei, municipalitatea a anuntat ca toate recomandarile si observatiile se pot trimite prin fax, la numarul 0264/596279, sau prin e-mail, la adresa comunicat@primariaclujnapoca.ro.    M. O.

Reprezentantii Diviziei 4 Infanterie „Gemina“ din Cluj-Napoca au informat ca ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, a aprobat solicitarea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Cluj de a sprijini locuitorii din comuna Chinteni, prin construirea unui pod metalic pe pîrîul Valea Chintaului. Astfel, începînd de miercuri, 28 iulie, 12 militari din cadrul unui batalion de geniu din subordinea Diviziei 4 Infanterie „Gemina“ lucreaza, cu ajutorul unei macarale si al unor camioane, la construirea podului metalic. În cursul zilei de ieri, lucrarile au fost inspectate si de subprefectul Vasile Cozma. În zona, 56 de familii au fost izolate în urma distrugerii vechiului pod rutier din cauza recentelor inundatii.    M. O.

In ultimele zile, inspectorii de la Autoritatea Rutiera Romana (ARR) Cluj au efectuat mai multe verificari in trafic pentru a controla daca scolile de soferi respecta legislatia.     „S-a urmarit verificarea activitatilor practice si, ulterior, controalele s-au extinssi la sediile scolilor de soferi“, a precizat directorul ARR Cluj, Mihai Badiu. In urma acestor verificari a fost suspendata activitatea a trei scoli de soferi pentru 30 de zile si au fost aplicate sapte sanctiuni a cite 4.000 de lei fiecare.    Ore putine si documente lipsaDirectorul ARR Cluj a explicat ca in timpul controlului au fost descoperite nereguli la numarul de ore de condus efectuate de elevii scolilor de soferi, dar si lipsuri in dosarele institutiilor respective, ceea ce a atras dupa sine amenzile si sanctiunile aplicate. „In ultimele zile au fost controlate toate cele 35 de scoli de soferi care functioneaza in Cluj si au fost aplicate mai multe sanctiuni“, a declarat Badiu.     Potrivit noii legi de functionare a scolilor de soferi, Ordonanta de Urgenta 1.019/2009 de reglementare si atestare a intructorilor auto si a scolilor de soferi, elevii trebuie sa stie inca de la inceput cite cursuri de teorie si cite ore de practica trebuie sa urmeze, inspectorii ARR recomandindu-le acestora sa ceara si sa studieze in amanunt contractele cu scoala.    De la volan direct in instanta„Clientii scolilor de soferi trebuie sa stie la ce riscuri se expun daca nu apeleaza la scoli si instructori autorizati. De exemplu, in cazul in care sint opriti in trafic de agentii de Politie, ei pot fi amendati pentru ca au condus fara permis pe drumurile publice. Acesta este un delict penal care poate aduce cursantii in fata judecatorilor“, explica in urma cu ceva timp directorul ARR Cluj, Mihai Badiu.     El le recomanda celor care doresc sa urmeze cursurile unei scoli de soferi sa se asigure ca masinile in care invata sa conduca au cupola cu inscriptia „Scoala“ deasupra si ca masina poarta insemnele speciale cerute.     Va reamintim ca la sfirsitul anului trecut s-a propus ca legile de functionare a scolilor de soferi sa prevada, incepind din 2010, ca toti cursantii sa aiba la activ, inainte de examenul final, 400 de kilometri condusi. De asemenea, potrivit noii legi, cursantii trebuie sa fie prezenti la toate orele teoretice de curs, iar din cele 30 de ore de practica, doua trebuie sa fie folosite pentru sofatul noaptea, iar 10 pentru manevre.

    Rezultatele atelierelorTinerii din Ungaria, Polonia, Olanda si municipiul Medias, au prezentat in cadrul unei manifestari interactive, rezultatele atelierelor de lucru desfasurate in cadrul proiectului. „Participantii au putut vedea expozitii de fotografie si arta plastica, dar si dansuri traditionale din cele patru tari participate la proiect” a explicat Corina Minciuna, coordonatorul proiectului „Prietenie fara granite”.    Experienta minunata Participantii din Glogow, Sopron si Joure s-au aratat incantati de acest proiect. La finalul lui, cu totii au explicat ca au castigat prieteni adevarati la capatul unei experiente de neuitat. „Personal am fost la atelierul de teatru. Au fost insa si dansuri, dar si expozitii de arta si fotografie. La teatru mi-a placut foarte mult, a fost o experienta minunata, cu atat de multi oameni din alte tari. Trebuie sa vorbesti alta limba decat cea cu care esti obisnuit, iti ia multa energie, dar vrei sa o faci deoarece acum suntem prieteni adevarati acum din cauza atelielor de lucru” spune Omar Uruk din localitatea olandeza Joure.    Schimb de tineriProiectul „Prietenie fara granite” a cuprins un schimb de tineri din orasele infratite cu municipiul de pe Tarnava Mare, respectiv Glogow, Sopron si Joure. Prin acest proiect organizatorii au dorit  sa  promoveze diversitatea culturala prin educatie non-formala si informala si sa-i stimuleze pe tineri sa-si dezvolte cetatenia europeana.

O femeie si fiul acesteia au furat un grilaj metalic de la un canal de scurgere a apei din cartierul Gura-Câmpului. Au vrut sa îl valorifice ulterior la Remat, însa n-au avut deloc noroc. Cei doi fost prinsi cu obiectul furat de catre jandarmii medieseni chiar în fata sediului acestora de pe strada Vamii. „Pe 26 iulie în jurul orei 11.00, un echipaj de Jandarmerie, a observat doua persoane care duceau un bagaj foarte greu prin fata sediul Jandarmeriei Medias, pe strada Vamii. Opriti de jandarmi, dupa verificarile efectuate s-a stabilit ca femeia în vârsta de 32 de ani, împreuna cu fiul ei în vârsta de 14 ani, au sustras un grilaj metalic de protectie-scurgere a unei instalatii de colectare a apei de pe strada Tomis din cartierul Gura Câmpului” se arata în comunicatul remis de catre Jandarmeria Sibiu. Oamenii legii au demarat procedurile premergatoare începerii urmaririi penale pentru savârsirea faptei de furt calificat. Prejudiciul a fost recuperat si predat proprietarului, societatea Apa Târnavei Mari. Dosarul cauzei a fost înaintat spre solutionare Parchetului de pe lânga Judecatoria Medias.    A. P.

"Ma bucur nespus de mult pentru acest premiu", a spus Livia Diac, la ridicarea premiuluiAmbient a desfasurat, in perioada 1 mai – 30 iunie 2010, campania „Complet. Simplu. Potrivit pentru baia ta”, adresata persoanelor fizice, posesoare de Card Bonus, care au achizitionat pe perioada derularii campaniei produse pentru amenajarea sau renovarea integrala a baii proprii. Promotia s-a desfasurat atat la Medias, cat si-n Centrele Comerciale Ambient din Sibiu, Cluj, Targu-Mures, Baia Mare, Bistrita, Alba–Iulia, Deva, Sighisoara, Ramnicu-Valcea, Nasaud si Gheorgheni.    Reducere si bilete la tombolaIn cadrul promotiei au participat clientii care au achizitionat produse in valoare de minimum 2.000 de lei net. Acestia au beneficiat de o reducere de pana la 15%, in functie de produsele achizitionate si au participat la o tombola cu premii.     Extragerea taloanelor castigatoare a avut loc in data de 17.07.2010, la ora 12, la sediul administrativ Ambient din Sibiu. Au fost extrase 10 taloane, fiecare castigator primind echivalentul valorii produselor achizitionate in cadrul campaniei. Punctele castigate vor putea fi folosite pentru achizitionarea oricarui produs din Centrele Comerciale Ambient.     Bucurie fara marginiPrintre fericitii castigatori ai premiilor acordate in cadrul campaniei „Complet. Simplu. Potrivit pentru baia ta”, campanie organizata de catre Ambient, s-a numarat si Livia Diac, din Mosna. „Nu mi-a venit sa cred cand am fost contactata de catre un reprezentant al Centrului Comercial Ambient din Medias si am fost informata ca am castigat. Ma bucur nespus de mult pentru acest premiu. Intotdeauna am fost multumita de serviciile acordate clientilor sai, precum si de raportul pret-calitate al produselor comercializate in cadrul Centrului Comercial Ambient Medias. Multumesc pe aceasta cale angajatilor Ambient care m-au informat in legatura cu aceasta campanie si care intotdeauna au dat dovada de profesionalism in relatia cu clientii“, a declarat Livia Diac.     Despre AmbientAmbient este o companie cu capital integral romanesc a carei principala activitate este comercializarea materialelor de constructii, finisaje si amenajari interioare. Prezent pe piata din Romania inca din 1993, Ambient a cunoscut o crestere rapida datorata calitatii produselor si serviciilor oferite clientilor sai. Daca in 1995 se deschideau primele 7 magazine in Sibiu, in prezent Ambient are propria retea de 14 centre comerciale si 2 depozite logistice. Mai multe detalii despre Ambient sunt disponibile la adresa: www.ambient.ro.       Castigatorii celor 10 premii 1. Ielciu Ioan Mircea din Sibiu - Valoare premiu: 3663.75 lei;      2. Palincas Toma din Baia Mare - Valoare premiu: 2399.53 lei;      3. Dan Vasile Ciprian din Cluj - Valoare premiu: 2188.30 lei;      4. Serban Gheorghe, din Hunedoara - Valoare premiu: 2321.45 lei;      5. Chera Cristian Gheorghe, sat Valea Cheii, jud. Valcea - Valoare premiu: 2131.10 lei;      6. Diac Livia, loc. Mosna, jud. Sibiu - Valoare premiu: 2302.86 lei ;      7. Ani Maria, sat Nepos, jud. Bistrita - Valoare premiu: 2630.28 lei;      8. Dumitru Alexandru, din Tg. Mures,  B-dul Pandurilor - Valoare premiu: 2630.28 lei;      9. Firtos Norika, din  Sighisoara - Valoare premiu: 2899.01 lei;    10. Boian Ioan din sat Laz, jud. Alba - Valoare premiu: 5000 lei Premiile au fost inmanate castigatorilor in cadrul Centrelor Comerciale Ambient, unde au participat la promotie.

Victor Zlatar * Sfatul Batrânilor„Ar fi curatenia în primul rând, apoi transportul, si pe urma alimentatia populatiei. Piata noastra e frumoasa, dar sunt multi smecheri, speculanti care cumpara din alta parte si vând pe urma mai scump”.Petru Ardeleanu * Sfatul Batrânilor „Sunt fântânile care nu sunt curatate ca lumea. Cu toate ca se lucreaza în multe locuri, noi nu stim sa mentinem curatenia, degeaba se curata, iar noi murdarim”. Vasile Podar * Sfatul Batrânilor„În primul rând legate de ordine. Politia Comunitara ar trebui sa se implice mai mult, în special în zona centrala. O alta problema e a parcarilor de masini. Sunt multe masini parcate ilegal. Am propus la Primarie sa se achizitioneze o masina de ridicat autoturismele parcate ilegal”. Marcel Plesea * Presedintele Sfatului Batrânilor „Având în vedere ca Apa Târnavei Mari lucreaza din greu, ar trebui esalonate lucrarile astfel încât sa nu fie afectate toate cartierele, deci sa comasam putin lucrarile pe cartiere. Suntem interesati de bunul mers al pietei, urmarim si sesizam anumite aspecte”.

 SaturnSaturn este cea de-a sasea planeta de la Soare, iar ca dimensiune este a doua din sistemul nostru solar cu un diametru de 119,300 km. Planeta este renumita, dar si recunoscuta usor dupa sistemul de inele formate in mare parte din particule de gheata si o cantitate mica de ramasite de piatra si praf. Inelele au fost prima data observate de Galileo Galilei, in 1610, cu telescopul, dar nu au putut fi identificate ca atare. Exista doua teorii privind originea inelelor planetei Saturn. Prima dintre ele este ca acestea provin dintr-o luna a planetei, iar a doua ca inelele constituie resturi ale materiei nebuloase din care s-a format Saturn. Structura interna a planetei Saturn este asemanatoare cu cea a planetei Jupiter, avind un miez de roca inconjurat de hidrogen si heliu. Miezul este asemanator ca si compozitie cu cel al Pamintului, dar mai dens. Se presupune ca masa miezului este de 9-22 mai mare decit a Pamintului. Temperatura miezului ajunge la 11.700 grade C. Viteza vintului pe Saturn poate ajunge pina la 1800 Km/h. Un an saturnian este echivalentul a 30 de ani pe Pamint. Distanta aproximativa dintre Soare si Saturn este de 1,400,000,000 km. Cu o viteza orbitala de 9.69 km/s, planetei ii trebuie 10,759 ani pamintesti sa termine o rotatie in jurul Soarelui. Pina la momentul actual au fost observati 60 de sateliti care graviteaza in jurul gigantului gazos. Saturn este cea mai departata planeta din cele cinci vizibile cu ochiul liber, celelalte patru fiind Mercur, Venus, Marte si Jupiter. Desi merita observata mai tot timpul pe cer, Saturn si inelele sale se disting cel mai bine cind se afla in sensul opus Soarelui.In astrologie, Saturn guverneaza zodia Capricorn si casa a X-a. Planeta, numita si “Marele Invatator”, reprezinta energia comprimata a disciplinei, limitarii si structurii. Ne imputerniceste in aplicarea unor obiceiuri si ne ofera dorinta si abilitatea de a deveni maturi prin trairea vietii in conformitate cu anumite reguli si paradigme. Este legata de familie si de sentimentul de securitate si traditie. Saturn are si o influenta negativa, ca toate planetele de altfel, deoarece in dorinta de a stabili standarde in functie timp si ierarhii, ne poate face teama de schimbare si inhibati, dezvoltind conservatorismul. Stabileste rutine si scopuri confortabile, asta pentru a balansa dorinta de expansiune a lui Jupiter. Aceasta este o parte din noi mai degraba refractara decit revolutionara, si ne da capacitatea de a construi structuri solide in viata care ne permit sa prosperam printr-o viata rezervata si temperata. Ambitiile si scopurile care sint stabilite prin Saturn sint de obicei accesibile, dar cer o munca grea, inceata si de multe ori laborioasa in aplicarea de rutine si standarde. Influentele lui Saturn pot induce pesimism.Ideograma: Sus, vedem o cruce a materiei, care la capatul de jos continua cu un S intors, de fapt doua semiluni una in continuarea celeilalte, prima deschisa spre interior, a doua spre exterior (in numerologie, Saturn este asociat numarului 8). Materia este pusa pe primul plan in vibratia lui Saturn, iar sufletul are nevoie de introspectie inainte de a se exprima in exterior. Crucea plasata deasupra semilunilor sufletului poate fi vazuta si ca limitari si restrictii impuse acestuia.Tipul saturnian are succes in meseriile: contabil, agricultor, inginer mecanic, administrator, sculptor, ortoped, reumatolog, zidar, strungar, miner, matematicianIn astrograma natala simbolizeaza: rabdarea, rezistenta, probele la care ne supune destinul, elevarea sigura si lenta.

 Mai multe administratii publice din Alba stau în acest moment cu proiecte de strazi, scoli si spitale în stand by din cauza ca banii care ar trebui sa vina de la Guvern, in baza unor proiecte de finantare deja aprobate de guvernanti, întirzie sa vina din cauza lipsei fondurilor guvernamentale. Printre acestea se numara si Primaria Cugir, care a depus proiecte pe fonduri structurale in valoare de peste 380 de milioane de lei. Cu toate ca proiectele de investitii in infrastructura, scoli si ambulatoriul din cadrul Spitalului Orasenesc au primit aviz favorabil, finantarea este in continuare blocata. “Nu s-a demarat efectiv contractarea si finantarea acestor lucrari. Este pacat ca pentru aceasta situatie de criza fondurile structurale reprezinta o sansa pentru noi, nu doar pentru Cugir, ci pentru întreaga tara si nu reusim sa deblocam aceste fonduri”, a declarat Adrian Teban, primarul din Cugir. Lipsa finantarilor a adus administratia din Cugir chiar în fata unor datorii mari catre firmele care au executat lucrari în oras. “Principalele datorii sint la Liceul nr. 2 unde avem lucrari nedecontate de 5 miliarde. O sa punem din bugetul local, avem prinsi un miliard si ceva în acest an, mai mult nu am putut si ramine datoria, firma ne-a actionat în instanta si va trebui sa le platim”, a spus Adrian Teban, primarul din Cugir. Nici Zlatna nu sta mai bine la acest capitol, administratia locala avind la aceasta ora datorii mari catre unele dintre firmele care au executat deja lucrari in oras.  

 La editia din acest an, cea de-a XX-a a festivalului, si-au anuntat participarea circa 5.000 de coristi din intreaga lume, Romania fiind reprezentata de corul albaiulian. Dupa cum a precizat dirijorul corului, profesorul Iosif Fit, corul ‘’Codex Apulum’’ va sustine 3 concerte cuprinzind lucrari corale romanesti, in diverse locatii, iar seara - in marele amfiteatru roman - va fi organizat un ‘’cor pilot’’ pentru momentul de ‘’cint comun’’ la care participa toti coristii din cadrul festivalului. “In acest sens, coristii albaiulieni au primit, in luna martie, partiturile muzicale a 32 de lucrari in circa 20 de limbi straine. Aceste lucrari urmeaza a fi invatate si cintate cu toti participantii in cadrul momentului de <<cint comun>>, corul pilot demonstrind miilor de participanti cum trebuie interpretata fiecare din lucrarile propuse. Pregatirea repertoriului diferit pentru cele trei concerte cu muzica romaneasca si a repertoriului pentru cintul comun au necesitat un volum de munca ce se cuantifica in sute de ore de repetitii. In ultima perioada cei 40 de membri ai corului s-au aflat in cantonament la Alba Iulia, repetind zilnic 4 ore dimineata si 3 ore dupa-amiaza”, a precizat dirijorul corului albaiulian. Membrii corului ‘’Codex Apulum’’ vor avea si ocazia sa viziteze obiective culturale din localitatile Padova, Milano, Torino, Brianson, Nisa, Monaco, San Remo, Genova, Cremona si Venetia.

Cine a trecut în ultima perioada pe soseaua de centura a Mediasului, mai precis pe portiunea care face legatura între podul de peste râul Târnava Mare si cartierul Gura Câmpului, (apropo, nu stiam ca se numeste strada Titus Andronic), nu se poate sa nu fi observat „borduriada” începuta acolo, activitate care o credeam a apartine exclusiv bucurestenilor si afaceristilor de acolo, dar se vede ca m-am înselat.     În urma cu câtiva ani, nu multi, drumul acesta si trotuarele au beneficiat de o pregatire de beton, care urma sa fie acoperita cu asfalt, lucru care însa nu s-a mai întâmplat. Partea carosabila, era bine delimitata de trotuare, cu borduri înalte puse acolo sa tina o vesnicie.     De curând însa, cineva a fost de alta parere si a hotarât ca, din diferite motive, pe care nu le cunosc si nu cred ca le-as întelege chiar daca le-as cunoaste, bordurile acelea bune si solide trebuie schimbate cu altele noi. Si urgent s-a început lucrarea. S-au spart vechile borduri si odata cu ele si portiuni din trotuar si drum si s-a purces la înlocuirea lor cu altele mai aspectuoase si mai trainice, la prima vedere. De la pod spre cartierul Gura Câmpului.     Ritmul lucrarii s-a temperat apoi foarte repede si a devenit apoi o lucrare taraganata (...) Apoi, s-a întâmplat ceva neasteptat. Pe partea stânga, cum vii din Gura Câmpului, s-a început introducerea unei conducte, de apa, ma gândesc, într-un sant ce urmarea fix trotuarul de pe acea parte. Nimic deosebit, veti zice, Apa Târnavei Mari desfasoara astfel de lucrari prin tot orasul. Si portiunea asta nu beneficia înca de borduri noi. Dar a venit si partea în care bordurile noi fusesera deja instalate. Ce a urmat puteti trece sa vedeti: trotuarul gros de beton a disparut, iar bordurile de curând puse arata acum ca dupa un bombardament. În plus, ca sa se evite cât decât distrugerea lor (ca nu s-a reusit e o alta problema), s-a distrus si parapetul metalic, de protectie, instalat pe partea aceia a drumului.     Acum nu se mai face nimic. Conducta a ajuns undeva lânga pod si acolo a ramas, iar „borduriada” s-a oprit definitiv. Au mai ramas pe marginea drumului „pachete” întregi de borduri noi noute, care te îmbie sa vii si sa le iei si sa le folosesti pe undeva prin gospodaria proprie, ca locuri se gasesc destule. Si nu vorbesc prostii, când înca se lucra, dar nimeni nu supraveghea materialele împrastiate „strategic” de-a lungul drumului, un întreprinzator încarca de zor si cu prea putina fereala (o patura veche aruncata peste ele) borduri într-o remorcuta trasa de o masina cu numar strain. Eu mergeam pe jos, asa ca am prins înca un drum al acelui întreprinzator care întelegea sa foloseasca în mod superior, în interes propriu, bordurile pe care constructorul le oferea cu generozitate (...)     Si-am încalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa. O poveste pe bani buni si publici, din care cineva câstiga negresit. Si care va avea în curând o continuare, „schimbarea bordurilor schimbate”. Nimeni nu vede, nimeni nu plateste pentru o astfel de greseala grosolana. În primul rând, daca tot erau de schimbat borduri, atunci ar fi fost cazul sa fie schimbate cele de pe portiunea dintre pod si Soseaua Sibiului, care sunt într-adevar într-o stare jalnica, în al doilea rând, trebuia introdusa conducta si apoi puse bordurile si în al treilea rând, daca tot „nu stie stânga ce face dreapta”, macar la introducerea conductei sa se fi scos înainte bordurile si apoi sa fie puse la loc, frumos, fara a fi distruse.     Daca nu ma credeti, mergeti si vedeti. Nu cred ca cineva sa „stearga” curând urmele acestei „opere” minunate, orchestrate pe bani publici în vreme de criza profunda.     P.S. Între timp, situatia relatata, s-a mai schimbat. Au fost înlocuite absolut toate bordurile „avariate” în urma activitatii de instalare a tevii aceleia buclucase. Din rezerva de borduri ramasa anterior pe marginea drumului. Sau din „suplimente” platite tot de contribuabilul mediesean.Mircea D.Redactia nu îsi asuma raspunderea pentru articolele publicate în cadrul rubricii „Scrisoarea cititorului“

Primaria Cluj-Napoca a anuntat ca va efectua, în perioada 2-18 august, între orele 22-04.30, a cincea etapa din programul de dezinsectie a domeniului public din acest an. Reprezentantii municipalitatii atrag atentia asupra faptului ca, pentru eficienta, activitatea de dezinsectie trebuie tratata în mod unitar atît pe domeniul public, cît si pe cel privat la nivelul localitatii. De aceea, Primaria face un apel catre cetateni, asociatiile de proprietari si locatari, agentii economici si institutiile de pe raza municipiului sa efectueze dezinsectia pe proprietati, cladiri si în subsolul blocurilor o data cu actiunea municipalitatii pe domeniul public. Dezinsectia va fi realizata de firma Coral Impex, conform contractului de concesionare a serviciului public de deratizare, dezinsectie si dezinfectie în municipiul Cluj-Napoca. În cazul în care conditiile meteorologice vor fi nefavorabile, perioada de efectuare a dezinsectiei va fi prelungita.    M. O.

Primaria municipiului Cluj-Napoca a anuntat ca în zilele de 5 si 6 august 2010 vor fi reluate platile reglementate de Legea nr. 396/2006, privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei.     În cele 2 zile se va acorda echivalentul în lei a 200 de euro unui numar de 190 de cupluri. Platile se vor efectua pe str. Stefan Octavian Iosif nr. 1-3, în intervalul orar 9-15 (joi, 5 august) si 9-12 (vineri, 6 august), pe baza actului de identitate al titularului dreptului sau a actului de identitate si a împuternicirii în cazul mandatarilor. Pentru aflarea numarului dispozitiei în baza careia se va face plata, beneficiarii trebuie sa acceseze pagina de internet a Primariei, www.primariaclujnapoca.ro, la sectiunea Directia de evidenta, subrubrica – Starea civila – Sprijin la constituirea familiei.    M. O.

Proaspatul premiant de la Olimpiada de la Tokyo, Constantin Giurgiu, nu a fost ieri de gasit la telefon, si nici profesorul care l-a pregatit constant in ultimii ani, Liviu Olenic. In schimb, in cancelaria Liceului „Nicolae Balceascu“ se afla in cursul zilei de ieri directoarea institutiei de invatamint, Marinela Zamfir. Ea a declarat pentru monitorul ca nu este surprinsa de rezultatul foarte bun al elevului care a terminat recent clasa a XII-a. „Anul trecut nu a pornit de pe prima pozitie, nu a fost favorit si totusi a reusit, ca in acest an de altfel, sa obtina locul al doilea. Asa ca acum ma asteptam“, a declarat ea. Directoarea a mai spus despre Costi ca este „un copil absolut normal“ si, foarte amuzata, a subliniat ca el „exceleaza la chimie si, in rest, are rezultate... bune“.      Spre deosebire de majoritatea olimpicilor internationali ai Romaniei, care se uita cu incredere spre strainatate, Costi pare a opta pentru Facultatea de Chimie de la Cluj. „Asa mi-a spus mie, ca prefera sa ramina in Romania. S-a obisnuit cu facultatea de Chimie de la Cluj, a studiat cu unii dintre profesorii de acolo, asa ca cel putin pentru urmatoarul an va ramine aici“, a declarat Marinela Zamfir.     Marele om din umbraIn spatele rezultatelor lui Constantin Giurgu sta, insa, si munca profesorului sau de Chimie, Liviu Olenic, cel care l-a pregatit pentru ambele olimpiade. Extrem de tacut si de modest, acesta este unul dintre cei mai iubiti profesori din Liceul „Balcescu“, cu rezultate bune la conscursurile scolare, iar asta de ani buni de zile.      Dupa ce a facut parte de mai multe ori din comisiile de olimpiade sau a pregatit elevi pentru acestea, profesorul a concurat in acest an pentru una dintre cele 300 de gradatii de merit care le-au fost acordate dascalilor clujeni in 2010. Pentru acestea s-au inscris, de fapt, circa 490 de profesori si invatatori, iar cei care au cistigat au obtinut sporuri de 25% din salariu incepind din luna august. Numarul profesorilor care au trimis elevi la fazele nationale ale olimpiadelor si concursurilor scolare a fost undeva in jur de 200, dar cu toate acestea dosarul profesorului de la Balcescu nu a fost acceptat.     „Scoala noastra l-a bonificat pe domnul Olenic cu o placheta, o distinctie pentru tot ce a facut, si l-am sustinut tot timpul pentru a obtine gradatia de merit, dar degeaba“, a declarat directoarea liceului „Nicolae Balcescu“. Marinela Zamfir a mai afirmat ca, pentru obtinerea soprului de 25%, este necesara indeplinirea mai multor criterii, printre care se pare ca nu se numara si rezultatele elevilor la olimpiadele internationale.

Pista de 3.500 de metri, deocamdata in stadiul de proiect, va permite aeronavelor de mari dimensiuni sa aterizeze la ClujLicitatia pentru noua pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri a Aeroportului International Cluj-Napoca, demarata saptamina trecuta, a stirnit rapid interesul marilor firme din domeniul constructiilor, atit din tara, cit si din strainatate, care s-au grabit sa ridice documentatia aferenta procedurii de achizitie publica.     Mai mari sau mai mici, toti vor contractulIn total, aproape 50 de societati au dorit sa stie ce conditii a impus Consiliul Judetean Cluj celor care doresc sa construiasca noua pista a aeroportului clujean. Dintre societatile cunoscute la nivel national, reamintim Pa&Co International SRL, firma controlata de cunoscutul om de afaceri bacauan Costel Casuneanu, Compania Romprest Service SA, a patronului echipei de fotbal „U“ Cluj, Florian Walter, UTI Instal Construct si UTI Facility Management (firma care a fost anuntata recent drept cistigatoare a licitatiei pentru construirea unui hotel si a unui parking in permietrul aeroportului din Cluj) sau Siemens SRL.      De asemenea, licitatia, care va avea loc in luna septembrie, a atras atentia unor mari concerne internationale, precum: Astaldi (Italia), Max Bogl (Germania), Strabag (Austria), Porr Technobau und Umwelt AC (Austria), Impressa Pizzarotii (Italia), Obrascon Huarte Lain (Spania), FCC Construccion (Spania) sau Nemzetkozi Vegyepszer (Ungaria).      In ceea ce priveste marile nume de la nivel local, printre solicitantii documentatiei de licitatie s-au numarat ACI, Napoca SA sau Transilvania Constructii. Alte firme interesate de licitatia pentru pista evaluata la 120 de milioane de euro sint: Soares da Costa, Con-A SRL Sibiu, Romstrade SRL, Iptana SA, Lena Engenharia Construcoes, Ciato Galvanotehnic, Electrica Serv SRL, Kiat Group Construct SRL si Aktor SA.     Oferta financiara primeazaProcedura de atribuire a contractului va fi licitatia deschisa, avind ca obiect inchirierea unui acord-cadru pe o perioada de 48 de luni si atribuirea de contracte subsecvente in baza acestuia, care vor fi incheiate intre Aeroportul International Cluj-Napoca si cistigatorul licitatiei. Principalul criteriu de atribuire a contractului va fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, tinindu-se seama de: pretul ofertei – 50%, durata de executie a lucrarilor pentru primul contract subsecvent – 20%, dobinda anuala efectiva – 10%, durata creditului furnizor – 10% si caracteristicile tehnice – 10%. Firmele care se vor inscrie la licitatie trebuie sa faca dovada unei cifre de afaceri medii pe ultimii 3 ani de minim 50 de milioane de euro.

Peste 100 de jucatori, fete si baieti, din 25 de orase, s-au întrecut la cinci categorii de vîrsta, 10, 12, 14, 16 si 18 ani, la a doua editie a turneului BT Tennis Cup, la Winners Tennis Club. În ultimele zile au avut loc finalele la categoriile 14, 16 si 18 ani. La 14 ani fete, cîstigatoare este Miriam Bulgaru de la TC Sun Alba, care a învins-o pe Andra Nitescu de la BV Tennis Academy cu 6-2, 6-2. La dublu, 14 ani baieti, Bogdan Bristan si Matei Avram i-au învins cu 6-2, 6-3 pe Andreas Lerm si Vlad Cozma. La categoria 18 ani baieti, locul 1 a fost ocupat de Bogdan Ursu, care a obținut 5 victorii din 5 meciuri disputate. Cîstigatoarea categoriei 16 ani fete este Patricia Lancrajan de la BV Tennis Academy, care a cîstigat cu 6-2, 6-3 în fata lui Carmen Ilea de la PC Zalau, iar la dublu s-au impus Patricia Lancrajan si Andrada Gordan. La dublu 16 ani – baieti trofeul a revenit perechii formate din Patrick Ciorcila si Ionut Urda, care i-au învins pe Darius Vermesan si Dan Dumitrescu cu 6-4, 6-3.    L. B.

29.07.2010  Din totalul locurilor de munca, 28 se adreseaza persoanelor cu studii superioare (director adjunct societate comerciala director economic, sef formatie operationala telecomunicatii, inginer de sistem in informatica, inginer de sistem software, inginer electronist, transporturi, telecomunicatii, inginer productie, inginer mecanic, inginer textile, pielarie, referent de specialitate inginer agronom, farmacist de specialitate, consilier financiar-bancar) in timp ce 372 sunt pentru persoane fara studii superioare Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Sibiu Locuri de munca vacante 28.07.2010    AGENTIE CALIFICARE NR_LOC Sibiu, STRADA MORILOR NR. 51 A    agent securitate 3 agent securitate 2 ambalator manual 1 ambalator manual 2 ambalator manual 1 asistent manager 1 bucatar 1 bucatar 2 calcatoreasa lenjerie 2 calcatoreasa lenjerie 1 casier 1 confectioner articole din piele si inlocuitori 1 confectioner articole din piele si inlocuitori 5 confectioner articole din piele si inlocuitori 1 confectioner articole din piele si inlocuitori 1 confectioner articole din piele si inlocuitori 1 confectioner tricotaje dupa comanda 2 controlor calitate 2 controlor calitate 2 croitor 4 croitor confectii industriale din blana 5 croitor manusi piele 5 croitor-confectioner imbracaminte, dupa comanda 15 croitor-confectioner imbracaminte, dupa comanda 9 croitor-confectioner imbracaminte, dupa comanda 1 croitor-confectioner imbracaminte, dupa comanda 6 director adjunct societate comerciala 1 dulgher restaurator 5 electrician mont.si rep.linii electrice aeriene 2 excavatorist pt.excavatoare cu rotor de mare capacitate 1 femeie de serviciu 2 femeie de serviciu 2 frezor universal 1 gestionar depozit 1 gestionar depozit 1 inginer de sistem in informatica 1 inginer de sistem in informatica 1 inginer de sistem software 3 inginer electronist, transporturi, telecomunicatii 1 inginer electronist, transporturi, telecomunicatii 3 inginer mecanic 3 inginer productie 3 inginer productie 1 inginer textile, pielarie 2 ingrijitor cladiri 1 instalator apa, canal 1 instalator incalzire centrala si gaze 1 lacatus mecanic 2 lucrator comercial 1 lucrator comercial 1 lucrator comercial 1 macelar 1 magaziner 3 magaziner 2 maistru industriile textila, pielarie 1 manipulant marfuri 2 manipulant marfuri 1 mecanic auto 2 mecanic utilaj 1 montator subansamble 7 montator,reglor,depanator ap.electronice, telecomunicatii, radio 10 munc.necal.la amb.prod.solide si semisolide 1 munc.necal.la amb.prod.solide si semisolide 1 munc.necal.la amb.prod.solide si semisolide 1 munc.necal.la amb.prod.solide si semisolide 4 munc.necal.la demol.cladiri,zidarie,mozaic,faianta,gresie,parchet 5 munc.necal.la intret.drumuri,sosele,poduri,baraje 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 1 muncitor necalificat la asamblarea,montarea pieselor 10 muncitor necalificat la asamblarea,montarea pieselor 5 operator confect.ind.imbracaminte din blana 5 operator confect.ind.imbracaminte din blana 1 operator mase plastice 2 operator masini unelte semiautomate si automate 1 operator masini unelte semiautomate si automate 1 operator roboti industriali 10 operator roboti industriali 1 patiser 1 paznic 2 pregatitor seturi de cabluri electrice pt.autotrac si accesorii 1 presator metale la rece 3 presator metale la rece 4 primitor-distribuitor materiale si scule 1 programator ajutor 1 rectificator universal 1 referent vamal (studii medii) 1 secretara 1 sef formatie industria confectiilor imbracaminte 1 sef formatie operationala telecomunicatii 3 sef formatie operationala telecomunicatii 2 sofer autobuz 1 sofer autobuz 3 spanuitor confectii 2 strungar universal 1 sudor 3 sudor 1 tapiter 1 tehnician electro-energetician, termo-energetician 1 tehnician-operator la roboti industriali 6 tehnician-operator la roboti industriali 2 vinzator bilete 3 zidar rosar-tencuitor 5 Medias - Str. Aurel Vlaicu nr.31-33 tel: 843731 confectioner-asamblor articole din textile 10 dulgher (exclusiv restaurator) 9 farmacist de specialitate 1 fierar betonist 10 ingrijitor cladiri 1 lucrator comercial 1 lucrator comercial 6 munc.necal.la demol.cladiri,zidarie,mozaic,faianta,gresie,parchet 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 5 muncitor necalificat la asamblarea,montarea pieselor 15 operator extractie gaze 2 sofer autocamion/masina de mare tonaj 1 sofer autocamion/masina de mare tonaj 1 strungar universal 1 tamplar manual/artizanal 1 topitor, turnator metale si aliaje neferoase 8 vinzator 2 Avrig - Str. Gheorghe Lazar 41 A tel:  524546 manipulant marfuri 2 mecanic auto 2 munc.necal.la amb.prod.solide si semisolide 1 sudor manual cu flacara de gaze 1 timplar universal 2 Agnita -Str. Spitalului Bl. 16 tel: 512216 administrator cont 1 casier 1 confectioner articole din piele si inlocuitori 4 confectioner-asamblor articole din textile 10 consilier financiar-bancar 1 cusator piese din piele si inlocuitori 6 munc.necal.la amb.prod.solide si semisolide 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 10 muncitor necalificat in industria confectiilor 3 muncitor necalificat in industria confectiilor 1 muncitor necalificat in industria confectiilor 1 muncitor necalificat la asamblarea,montarea pieselor 1 tehnician in industria textila 1 Dumbraveni - Str. Timotei Cipariu 2 tel: 866060 confectioner imbracaminte din piele si inlocuitori, dupa comanda 1 director economic 1 operator comercial 2 strungar universal 1 Cisnadie - Str. Tesatorilor 1 tel: 564532 ambalator manual 1 confectioner articole din piele si inlocuitori 1 controlor calitate 1 croitor 1 croitor confectii industriale din blana 1 croitor manusi piele 1 croitor-confectioner imbracaminte, dupa comanda 2 drujbist 1 femeie de serviciu 1 masinist la masini pentru terasamente (ifronist) 1 operator confect.ind.imbracaminte din blana 1 operator introducere, validare si prelucrare date 1 parchetar-linolist 1 referent de specialitate inginer agronom 1 spanuitor confectii 1 timplar universal 1    TOTAL 400  

Georgescu vrea astfel sa reinnoade traditia universitara a „sepcilor rosii“. Cam pina pe la inceputul anilor ’70, lotul Universitatii era format numai din studenti la facultatile clujene, iar tehnicianul nou-venit doreste sa reia aceasta traditie. „Vrem sa refacem spiritul Universitatii, acela de a avea studenti si clujeni la prima echipa a clubului. Am sa-i oblig pe tinerii fotbalisti, prin contract, sa termine liceul in conditii normale si sa dea la facultate. Nu cred ca este extrem de dificil ca un tinar sportiv sa termine o facultate, acum este mult mai usor ca inainte de ’89. Vrem astfel sa refacem spiritul clubului si sa atragem astfel publicul clujean alaturi de «U». E important si ca echipa sa ramina in Liga 1, pentru ca juniorii vor fi mult mai motivati sa lupte pentru un loc in lotul echipei mari“, a declarat Mihai Georgescu.    Echipa in Liga 3Tehnicianul a semnat un contract pe 3 ani cu „U“ si are obiective bine stabilite pentru fiecare sezon. Georgescu a dezvaluit ca Universitatea are in plan ca din sezonul 2011-2012 sa aiba o echipa secunda inscrisa in Liga 3, unde sa poata fi rodati juniorii clublui.     „Clujul nu a dus niciodata lipsa de talente, insa din 2005 incoace nu a mai fost un centru asa de productiv. Sper sa resim sa scoatem jucatori buni si chiar sa luam campionatul la juniori in urmatoarele sezoane“, a mai spus Georgescu.

 29.07.2010 . Potrivit Agerpres, parteneriatul are ca obiectiv promovarea la nivel national a spatiilor muzeale aflate in patrimoniul institutiilor mentionate, prin intermediul canalelor de comunicare dedicate festivalului, si facilitarea accesului publicului participant in conditii speciale. Astfel, posesorii de bilete sau abonamente la ARTmania Festival 2010 au ocazia de a vizita Muzeul de Istorie, Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul Farmaciei, Muzeul de Vanatoare si Galeria de Arta Contemporana, achitand o taxa simbolica generala de numai 3 lei pentru fiecare muzeu. Special pentru iubitorii culturii gotice, Muzeul National Brukenthal recomanda publicului ARTmania expozitia „Gothic: Trairea Neo-gotica vs. Modelul Iluminist", gazduita in subsolul Palatului Brukenthal. Reducerea oferita de Muzeul National Brukenthal este strict valabila pentru posesorii de bilete sau abonamente ARTmania Festival 2010, preschimbate in bratari de acces la centrul de informare, amplasat in Piata Mare din Sibiu, in perioada 13 - 15 august 2010. Acces gratuit In aceleasi conditii, participantii la ARTmania Festival 2010 beneficiaza de acces gratuit in spatiile Complexului National Muzeal „Astra" Sibiu: Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, Muzeul Civilizatiei Transilvane „Astra", Muzeul de Etnografie Universala „Franz Binder" si Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca „Emil Sigerus". Muzeul „Astra" recomanda, de asemenea, Targul Creatorilor Populari din Romania, aflat la a XXVII-a editie, manifestare care se desfasoara in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, in perioada 13 - 15 august, cu invitati mesteri populari din toate zonele etnografice ale tarii, specializati in tesut, brodat, olarit, incondeiat oua, sculptura in lemn si os, pictura de icoane, cojocarit, confectionat masti, podoabe, jucarii, instrumente muzicale, mobilier si impletituri din fibre vegetale, precum si Expozitia arta si mestesuguri contemporane norvegiene „Constructii", deschisa in perioada 16 iulie - 29 august, de marti pana duminica, la Casa Artelor din Piata Mica nr. 21, prezentand 22 de lucrari de o mare varietate de forme si expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate in traditie, toate insa avand ca punct de plecare un exercitiu al practicii mestesugaresti. Facilitati de la CFR Tot in spiritul promovarii turismului si pentru sustinerea atitudinii ECO, CFR Calatori a introdus pentru amatorii ciclismului urban un vagon special pentru transportul calatorilor cu biciclete, in perioada 10 - 20 august 2010. CFR Calatori ofera reduceri speciale pentru mini-grupuri, cu exceptia zilelor de vineri sau duminica, si reduceri de pret la achizitionarea biletelor in avans. Transportul bicicletelor este gratuit. De asemenea, bicicletele pliabile sau demontabile pot fi transportate in toate trenurile de calatori, sub forma bagajului de mana. Primaria „sare" in ajutor Primaria municipiului Sibiu a finalizat, in 16 iulie, ultima etapa a proiectului de construire a pistei pentru biciclete care incepe de langa Stadionul Municipal si ajunge in apropierea Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale „Astra", in lungime totala de 8,2 kilometri dus - intors. ARTmania Festival 2010 prezinta sase concerte in Piata Mare, in zilele de vineri si sambata, dar si evenimente alternative intre 13 si 15 august, la care publicul are acces in baza biletelor sau a abonamentelor valabile pentru Piata Mare. Acestea sunt disponibile in reteaua magazinelor Germanos, Carturesti, Diverta, Vodafone, Humanitas, Domo si online, pe www.eventim.ro si www.myticket.ro. In functie de perioada achizitiei, costurile sunt intre 1 iunie - 12 august: 90 lei pe zi si 160 pentru abonamente, iar intre 13 - 15 august: 110 lei pe zi si 180 lei pentru abonamente

Ingrediente: 8 oua, 25g-50g pate de ficat, 1/2 castravete murat, 6 linguri de maioneza, 3 linguri de smântâna, sare, piper     Mod de preparare: Se fierb ouale tari. Se curata de coaja si se taie în doua pe lung. Se scot galbenusurile si se pun într-un castron. Se paseaza galbenusurile cu furculita, se adauga pateul (pentru început 25 de g), 3 linguri de maioneza, sarea, piperul si se amesteca bine pâna devin o pasta. Castravetele se curata de coaja si se da prin razatoarea mica. Se stoarce bine de zeama, se adauga în pasta si se amesteca bine. Se gusta si se potriveste de sare, piper, eventual se mai pune si restul de pate de ficat sau maioneza. Se pune apoi pasta într-un cornet si se umplu scobiturile din albusuri. Daca nu aveti cornet, le puteti umple cu o lingurita. Se aseaza pe un platou.     Din 3 linguri de maioneza, 3 linguri de smântâna si un praf de sare se va face un amestec. Aceasta maioneza se toarna peste ouale umplute. Se orneaza dupa preferinta cu gogosar murat, masline sau castravete murat.

Monitorul de Medias: Obisnuiti sa mâncati dulciuri?      Iboi Sanislav: Îmi place prajitura de fructe. Am facut asa ceva chiar week-end-ul trecut. Va place muzica ?     Am fost recent la un concert de orga, iar în rest ascult zilnic muzica la radio.Când ati dansat ultima data?     În luna mai. Nu a fost ceva special. La muzica buna se poate dansa oricând.Aveti un loc favorit în municipiul Medias ?     Zona Greweln, din cauza naturii si amenajarii, atât pentru copii, cât si pentru cei care doresc sa se relaxeze.

FotbalStadion „Municipal“ Sibiu, duminica 1 august, orele 17: Gaz Metan Medias – FC Timisoara, în cadrul etapei a 2-a a Ligii I.„Transilvania Fest“ BiertanVineri 30 iulie orele 12-21, Piata Centrala Biertan - târg de produse mestesugaresti si culinare; orele 12-20, padocuri - expozitie de animale; orele14– 18, în curtea Bisericii Fortificate la Casa Dornröschen - demonstratii "Strânsul laptelui"; ora 15, Scoala din Biertan - un workshop sustinut de British Council; ora 16, Piata Centrala Biertan - un program pentru copii si tineri pe tema "Educatia gusturilor"; ora 17, la scena - spectacolul de teatru "Schimbarea" de Wolfgang Sreter; ora 18 - concurs de gatit în compania specialistilor de la Universitatea Oxford Brookes si a localnicilor; ora 18 - spectacolul itinerant al copiilor din comunitate "Floare la ureche"; ora 19 - spectacol folcloric; ora 22 - proiectii în aer liber.Sâmbata, 31 iulieDeschidere oficiala a festivalului  (Scena); Discursuri oficiale (Reprezentanti diplomatic si personalitati); Transilvania Brunch (curtea bisericii fortificate la Casa Dornröschen); Spectacol musical medieval (curtea bisericii fortificate la Casa Dornröschen); Târg de produse mestesugaresti si culinare (Piata Centrala Biertan); Strânsul laptelui – demonstratii (Piata Centrala Biertan); Demonstratii de gatit – Standul Universitatii Oxford (Piata Centrala Biertan); Expozitie de animale (Padocuri) (Piata Centrala Biertan); Demonstratii la stand (Piata Centrala Biertan); Atelier British Council (Scoala Biertan); Atelier Adept si Slow Food Cluj (Piata Centrala Biertan); Program artistic interethnic (Scena); Concert de orga (Biserica Fortificata din Biertan); Cinema în aer liber (Scena)Duminica, 1 augustTârg de produse mestesugaresti si culinare (Piata Centrala Biertan); Strânsul laptelui - demonstratii (Piata Centrala Biertan); Demonstratii de gatit – Standul Universitatii Oxford; Program folcloric (Scena); Cinema în aer liber (Scena); Închiderea Festivalului (Scena)Concert În cadrul programului din aceasta vara, Biserica Sf. Margareta din Medias propune luni, 2 august, un concert cu Peter Kleinert, Germania.

Sunt Stefania, am 11 ani si jumatate, iar la toamna incep clasa a 6-a. Acum e vacanta de vara si mi-o petrec la tara, cu bunicii. Cand ceilalti sunt ocupati, eu am grija de fratele meu mai mic. Acum imi place sa citesc si sa desenez, asa ca, in aceasta vacanta, asta o sa fac. Copilul dumneavoastra e cel mai frumos! Trimiteti pe adresa redactie@monitoruldemedias.ro o fotografi e si un scurt text, in care sa mentionati cum il cheama, ce varsta are si de ce e atat de deosebit in viata dumneavoastra, pentru a deveni copilul saptamanii in Monitorul de Medias.

 Atleta Adelina Gavrila s-a calificat direct, joi, în finala probei de triplusalt, reusind cea mai buna performanta a sezonului, la Campionatele Europene de la Barcelona. În grupa A de calificare, Adelina Gavrila a debutat cu o saritura excelenta, de 14.48 metri, peste baremul impus de calificare, astfel ca si-a luat “biletul” pentru finala în doar citeva minute. În grupa B de calificare, Alina Popescu a debutat cu o saritura de 13.47 metri. Tot în grupa B, Carmen Toma a reusit o prima saritura de 13.92 metri, concursul fiind în derulare la ora transmiterii acestei stiri. Finala probei de triplusalt este programata simbata.Delegatia României are deja în palmares o medalie, argintul Nicoletei Grasu la aruncare discului, în timp ce alti patru sportivi s-au calificat în finale, dupa cum urmeaza: Angela Morosanu, la 400 metri garduri, Ancuta Bobocel, la 3000 de metri obstacole, Bianca Perie, la aruncarea ciocanului si Marian Oprea, la triplusalt.Marti, în prima zi a CE de la Barcelona, Silviu Casandra s-a clasat pe locul 15 în finala, la 20 kilometri mars, iar Marius Ionescu pe locul 21 la 10.000 de metri. Delegatia României la CE de seniori, care se va încheia în 1 august, cuprinde 33 de sportivi, 21 fete si 12 baieti, care au ca obiectiv cucerirea a 1-2 medalii si 4-5 calificari în finale.

29.07.2010 Ciobica este in permanenta in preajma presedintelui PSD, Gheorghe Suditu, in speranta ca va primi in grija un colegiuDesi nu s-au aflat printre oficialitati, PSD-istii au respectat imnul Romanieioficialitaticel mai elegant director a fost Grigore Popescu de la finante Sefii s-au conformat, si astazi au fost prezenti in Piata Mare. Cei care nu au putut sa mearga, si-au trimis reprezentantii. Toti au asistat cu un aer solemn la ceremonialul organizat de garnizoana Sibiu. Singurul reprezentat al PSD-ului printre oficialitatile prezente a fost preotul Samarghitan. Ceilalti sociali-democrati s-au multumit sa admire ceremonialul de la o terasa din Piata Mare. Din respect, s-au ridicat insa in picioare atunci cand fanfara a inceput sa intoneze imnul national. 

 Vineri, 30 iulie:Gloria Bistrita – Astra Ploiesti, ora 18.00, GSP TVFC Vaslui – FCM Tirgu Mures, ora 20.30, Digi SportSimbata, 31 iulie:Otelul Galati – Pandurii Tirgu Jiu, ora 18.00, GSP TVSteaua Bucuresti – Universitatea Craiova, ora 20.00, Digi SportUnirea Urziceni – Rapid Bucuresti, ora 22.00, Antena 1Duminica, 1 august:Gaz Metan Medias – FC Timisoara, ora 17.00, GSP TVFC Brasov – Universitatea Cluj, ora 19.00, Digi SportDinamo Bucuresti – Sportul Studentesc, ora 21.00, Digi SportLuni, 2 august:CFR Cluj – Victoria Branesti, ora 20.30, GSP TV

 Universitatea Cluj va pune în vinzare bilete pentru partida cu FC Vaslui începind de ieri, la standul din Iulius Mall, la sediul clubului din cartierul Buna Ziua, nr. 34-36, dar si la stadionul “Cetate” din Alba Iulia. Tichetele vor putea fi achizitionate din stand în intervalul orar 10:00 - 22:00, iar de la sediul clubului între orele 08:30 si 18:00. Programul de vinzare a biletelor la stadionul “Cetate” din Alba Iulia este urmatorul:* Joi, 29 iulie: 7:30 – 16:30, de la casa numarul 3 * Vineri, 30 iulie: 7:30 – 16:30, de la casa numarul 3 * Simbata, 31 iulie: 08:30 – 16:30, de la casa numarul 3 Saptamina viitoare tichetele vor putea fi achizitionate de luni pina joi în intervalul orar 7:30 – 16:30. Pretul unui bilet la Tribuna a II-a este de 15 lei, în timp ce la tribuna I un bilet costa 25 de lei. Meciul “U” Cluj din etapa a III-a a Ligii I se va disputa vineri, 6 august, de la ora 18:00 si va fi transmis in direct de GSP TV.

 FRF a stabilit în urma cu ceva timp ca data limita pentru înscrierea echipelor în campionat sa fie 30 iulie, iar tragerea la sorti a programului competitional din sezonul urmator sa fie programata luni, pe 2 august. Cu toate acestea, datele ar putea fi aminate cu o saptamina deoarece mai multe echipe nu au depus pina în acest moment dosarele de înscriere în campionat.Informatia a fost confirmata de Grigore Sichitiu, viitorul presedinte al Poli Iasi declarind ca inclusiv echipa cu care urmeaza sa semneze nu s-a înscris înca în noua editie a Ligii a doua. “Sint informatii certe ca nu mai putin de 12 echipe din cele doua serii ale Ligii a II-a nu s-au înscris înca pentru noua editie. Probleme sint peste tot, si în jumatatea estica, si în cea vestica. Nu doar Poli Iasi se confrunta cu probleme grave si, dat fiind numarul mare al echipelor aflate momentan în imposibilitatea sa se înscrie, nu este exclus ca tragerea la sorti sa fie aminata cu cel putin o saptamina”, a declarat Sichitiu potrivit Mediafax.

 Rezultate înregistrate în partidele disputate, marti si miercuri, în prima mansa a turului trei preliminar al Ligii Campionilor:MartiOmonia Nicosia (Cipru) - Red Bull Salzburg (Austria) 1-1Au marcat: Lua Lua ‘90 (penalti) / Zarate ‘8Litex Loveci (Bulgaria) - MSK Zilina (Slovacia) 1-1Au marcat: Wellington ‘79 / Majtan ‘66Dinamo Kiev (Ucraina) - Gent (Belgia) 3-0Au marcat: Iarmolenko ‘19, Sevcenko ‘80, Zozulia ‘90Unirea Urziceni (România) - Zenit Sankt Petersburg (Rusia) 0-0Sparta Praga (Cehia) - Lech Poznan (Polonia) 1-0A marcat: Brabec ‘76The New Saints FC (tara Galilor) - Anderlecht Bruxelles (Belgia) 1-3Au marcat: Jones ‘52 / Kljestan ‘7, Legear ‘18, M. Suarez ‘73.MiercuriAktobe (Kazahstan) - Hapoel Tel-Aviv (Israel) 1-0A marcat: Smakov ‘67 (penalti)BATE Borisov (Belarus) - FC Copenhaga (Danemarca) 0-0Serif Tiraspol (Moldova) - Dinamo Zagreb (Croatia) 1-1Au marcat: Erohin ‘35 / Sammir ‘3Debrecen VSC (Ungaria) - FC Basel (Elvetia) 0-2Au marcat: Stocker ‘34, Xhaka ‘90A2Young Boys Berna (Elvetia) - Fenerbahce Istanbul (Turcia) 2-2Au marcat: Dudar ‘18, Costanzo ‘89 (penalti) / Emre Belözoglu ‘5, Stoch ‘42AIK Stockholm (Suedia) - Rosenborg Trondheim (Norvegia) 0-1A marcat: Henriksen ‘33Partizan Belgrad (Serbia) - HJK Helsinki (Finlanda) 3-0Au marcat: Iliev ‘8, S. Ilici ‘42, Cléo ‘90A2Ajax Amsterdam (Olanda) - PAOK Salonic (Grecia) 1-1Au marcat: Suárez ‘13 / Ivic ‘73Sporting Braga (Portugalia) - Celtic Glasgow (Scotia) 3-0Au marcat: Alan ‘26 (penalti), Elderson ‘76, Matheus ‘88.Partidele retur vor avea loc la 3 si 4 august.

 Sportiva Nicoleta Grasu a obtinut, miercuri, medalia de argint în proba de aruncare a discului, cu o performanta de 63.48 metri, la Campionatele Europene de atletism de la Barcelona. La prima încercare în finala de 12 aruncatoare, Nicoleta Grasu a lansat discul la 63.48 metri, performanta care a mentinut-o pe primul loc pina la ultima aruncare. A doua încercare a fost mai slaba, 61.02 metri, iar a treia îmbunatatita, dar cu putin sub nivelul celei de la debut, 63.07 metri. Multipla medaliata a României a ramas în “fotoliul” de lider si dupa prima etapa din finala de opt sportive, prima încercare masurind 60.22 metri, a doua fiind ratata, iar ultima avind 58.34 metri. Lovitura pentru atleta româna a venit din partea croatei Sandra Perkovici, care a lansat chiar înaintea Nicoletei Grasu, la 64.67 metri. Pe podium a mai urcat poloneza Joanna Wisniewska (62.37 metri). La cei 38 de ani, Nicoleta Grasu a sperat sa cistige prima medalie de aur din cariera, avind în panoplie doua medalii de bronz la Campionatele Europene (1998 si 2006), respectiv una de argint (2001) si trei de bronz (1999, 2007 si 2009) la Campionatele Mondiale. Sesiunea de dimineata a zilei de miercuri s-a încheiat cu trei calificari mai departe: Ancuta Bobocel în finala la 3000 de metri obstacole (9:48.01 minute), Bianca Perie în finala la aruncarea ciocanului (68.67 metri), Cristian Vorovenci în semifinale la 800 de metri si Nagy Attila în semifinale la 400 de metri garduri. Marti, în prima zi a CE de la Barcelona, s-a calificat în finala Marian Oprea (triplusalt), în timp ce Silviu Casandra s-a clasat pe locul 15 în finala, la 20 kilometri mars, iar Marius Ionescu pe locul 21 la 10.000 de metri. Angela Morosanu a obtinut calificarea în semifinale la 400 de metri garduri, iar Catalin Cîmpeanu în aceeasi faza, la 400 de metri.

FC Unirea a inceput meciul in urmatoarea formula: Rotaru – Potopea, Pistol, Soporan, Kelemen – N. Stanciu, Dilbea, Selagea, C. Cristea – S. Bus, M. Oprea, mai intrind dupa pauza: C. Moldovan, Tirca, Poverlovici, Perde, Giurgiu, Sg. Costea, I. Grozav, S. Muresan, Negura, F. Himcinschi. Absenti: Bucurica, N. Varga (aflati in recuperare dupa operatii), Adr. Olah (plecat la probe in Ucraina), Cl. Oara (plecat la Simleu sa-si clarifice situatia cu gruparea clujeana). Altfel, Alba a renuntat la Badalan, Cistean si Ponoran, aflati in probe, iar pina la finele saptaminii se va lua o decizie si in cazul lui Tarca, C. Moldovan sau Perde. In partdida tur disputata saptamina trecuta la Alba Iulia, gruparea din Cetatea Marii Uniri a remizat, 1-1, unicul gol al albaiulienilor fiind marcat de capitanul Dilbea. Simbata, cu incepere de la ora 11.00, Unirea va juca un nou meci amical, pe Cetate, cu Vointa Sibiu, echipa cu care Baciu a promovat in Liga a II-a la finele sezonului trecut. Tot in acest weekend se va disputa faza a II-a a Cupei Romaniei Timisoreana, CS Zlatna urmind a primi vizita conjudetenilor CSM Sebes (simbata, ora 17.30, la Zlatna), asta in cazul in care oaspetii se vor prezenta la meci....

29.07.2010 consilerul judetean KOBER a cerut un raport despre stadiul lucrarilor pe drumul Sibiu-Agnitadoi consilieri judeteni, un singur laptoppe fiecare laptop primit de consilierii judeteni se afla steagul GermanieiBucur a fost imediat inlocuit cu democrat-liberala Anca Maria Nanu, insa nu s-a opus, si nici nu a luat cuvantul. Tot in cadrul sedintei de astazi, consilierii judeteni au incercat sa se acomodeze cu noile laptopuri cu care ar trebui sa lucreze. Pentru multi insa, acest calculator portabil reprezinta un mister de nepatruns. Printre ei s-a numarat si consilierul judetean Ioan Terea. Poate consilierii au fost prea intimidati de steguletul Germaniei, care era lipit pe fiecare laptop. 

 29.07.2010  Operatia de care are nevoie si care il poate vindeca poate fi efectuata la International Neuroscience Institute in Hannover, Germania si costa peste 40.000 euro, suma care este mult peste puterea financiara a familiei. Operatia este programata pentru 27 septembrie 2010, astfel ca timpul pentru a strange acesti bani este destul de scurt. Detalii despre Denis pot fi citite pe blogul initiat de parintii lui: http://dennisbuzdugan.wordpress.com/ Conturile in care se pot face donatii sunt: RO43 OTPV 3200 0036 3295 US01 - cont in dolari RO83 OTPV 3200 0036 3295 EU01 - cont in euro RO29 OTPV 3200 0036 3295 RO01 - cont in lei BCR RO89 RNCB 0693 1142 3223 0002 IN LEI RO62 RNCB 0693 1142 3223 0003 IN EURO BANCA TRANSILVANIA RO58 BTRL 0600 1201 W119 36XX IN LEI RO33 BTRL 0600 4201 W119 36XX IN EUR RO82 BTRL 0600 2201 W119 36XX IN USD Swift: OTPV RO BU Titular cont: Oana Buzdugan (mama lui Denis)

29.07.2010  In cele din urma, dupa aproximativ 6 kilometri autoturismul a fost oprit, iar in urma verificarii portbagajului, politistii au identificat, in interiorul acestuia, un numar de 5.000 pachete tigarete marca LM, netimbrate, pachete pentru care pasagerii autoturismului nu au putut prezenta documente de provenienta. De asemenea, in colaborare cu Serviciul de Investigare a Fraudelor si reprezentantii Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Sibiu, s-a stabilit ca pasagerii nu au putut sa faca nici dovada achitarii accizelor datorate bugetului de stat. Potrivit prevederilor legale in vigoare, s-a dispus confiscarea celor 5.000 pachete tigarete si a autoturismului care a facut obiectul transportului acestora. Conducatorul autoturismului a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 20.000 lei pentru transport ilegal de produse accizabile, iar pe numele celor doi pasageri a fost intocmit dosar penal pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, fapta pedepsita cu inchisoare de la 1-4 ani.  Contrabanda e in flare Insa politisti sibieni nu sunt la prima actiune de acest fel. In acest an, in colaborare cu Serviciul Rutier Sibiu si Politiile Teritoriale, precum si cu organe de control din cadrul Garzii Financiare Sibiu si Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Sibiu, au fost organizate si desfasurate 11 actiuni pe linia prevenirii si combaterii evaziunii fiscale. Au fost aplicate un numar de 44 sanctiuni contraventionale in valoare de aproximativ 417.500 lei si au fost confiscate peste 920.000 tigarete, respectiv 46.000 pachete tigarete, fara timbru, provenite fie din Duty-free-uri, fie din Republica Moldova. Totodata, cu ocazia actiunilor desfasurate, au fost constatate 32 infractiuni de evaziune fiscala si complicitate la contrabanda, fiind inregistrate 19 dosare penale, dintre care 10 au fost declinate instantelor competente, iar in cazul a 7 dintre acestea s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva a 21 persoane, persoane care au traficat tigaretele pe raza judetului Sibiu. Potrivit prevederilor legale, un numar de 11 autoturisme au fost ridicate in vederea confiscarii si cercetarii. Prejudiciul creat bugetului de stat prin neplata accizelor datorate a fost de 225.000 lei. „Comparativ cu perioada similara a anului precedent (2009), pe aceasta problematica, in cursul acestui an, infractionalitatea s-a dublat", explica agentul principal de politie Adela Negoi, purtator de cuvant in cadrul IPJ Sibiu. 

Lucrarile au demarat la inceputul saptamanii atat la Agnita, cat si la DumbraveniReabilitarea si extinderea retelelor de distributie a apei si de canalizare menajera in orasele Agnita si Dumbraveni” este un contract in valoare de 22 milioane de lei, din care aproximativ 18 milioane de lei reprezinta contributia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune.     Proiectul finantat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma de 261 milioane de lei, si-a consumat, la inceputul acestei saptamani, primul episod practic si in orasul Agnita. In prezenta oficialitatilor locale, a fost sapata prima cupa de pamant. In urmatoarele 24 de luni aici vor exista 7 kilometri de conducte noi de alimentare cu apa si 11,95 kilometri conducte pentru sistemul de canalizare. „Din punct de vedere financiar e cel mai mare proiect pe care il avem. Pe de alta parte, problematica de apa si canal treneaza de foarte multi ani la Agnita, asa cum cred ca treneaza in multe din orasele din tara. Inca dinainte de anul 2000 am inceput sa avem probleme majore, iar prin acest proiect speram sa rezolvam o mare parte din ceea ce inseamna problematica legata de apa si canal” spune Radu Curceanu, primarul din Agnita.    Cel mai important proiectTot in cursul zilei de marti, au demarat oficial lucrarile si la Dumbraveni. Aici lucrarile inseamna 1,3 kilometri conducte alimentare cu apa si 12,2 kilometri conducte pentru sistemul de canalizare. „Este cel mai important proiect realizat in comunitatea noastra, atat ca si valoare, cat si ca lucrare si importanta care se rasfrange asupra cetatenilor. Sunt peste 30 ani de cand nu s-a demarat asa un proiect important in Dumbraveni, si pentru asta multumesc tuturor, pana la ultimul cetatean platitor de impozite” a explicat Georgeta Irimie, primarul din Dumbraveni.     Contract pe 3 aniContractul de lucrari pentru Agnita si Dumbraveni are o durata de 36 luni, dintre care 24 sunt prevazute pentru lucrari efective, care vor fi realizate de o asociere de firme, Hidroconstructia Bucuresti, Dafora si Flowtex, ultimele doua din Medias. „Termenul de executie este de doi ani, si speram ca la finalul acestui contract sa putem sa ne bucuram in aceasta zona de niste sisteme de apa si canalizare eficiente si de buna calitate” a explicat Virgil Bucse, directorul general al societatii Apa Tarnavei Mari.    Investitie beneficaPrintre cei care au fost prezenti atat la Agnita cat si la Dumbraveni, s-a numarat primarul Mediasului. In calitate de presedinte al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Apa Tarnavei Mari, acesta a explicat ca la finalul lucrarilor, cele trei localitati vor avea o infrastructura foarte bine pusa la punct. „Este o investitie benefica si din alte puncte de vedere, pentru ca veti observa ca lucreaza oameni din localitatile noastre, s-au creat si se vor crea locuri de munca in cadrul acestei investitii. Aceste locuri de munca, conform parghiilor economice vor  aduce o parte din bani pentru cei care muncesc, iar o parte din bani sub diferite forme se vor reintoarce in administratia publica locala”, a spus Teodor Neamtu.    Reabilitate si extindereContractul prevede reabilitarea retelei de apa din Dumbraveni pe o lungime de 1.317 metri, iar a retelei din Agnita pe lungimea de 6.969 metri. Totodata se vor reabilita doua rezervoare de inmagazinare apa potabila, se vor reabilita si extinde retelele de canalizare menajera, in Dumbraveni pe o lungime de 12.195 metri, iar in Agnita pe o lungime de 11.947 metri. „Avantajele implementarii acestui contract constau in asigurarea distributiei de apa potabila corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ standardelor Uniunii Europene pentru locuitorii din Agnita si Dumbraveni, respectiv cresterea ratei de acoperire cu servicii de apa si apa uzata” mai spune Virgil Bucse.    Asociere de firmeContractul a fost atribuit prin licitatie publica deschisa, consultantul de supervizare al lucrarilor fiind societatea italiana Giuseppe Ingegneri Associati. Constructorul care va executa lucrarile este societatea Hidroconstructia, lider al Asocierii Hidroconstructia-Dafora-Flowtex Technology. Durata contractului este de 36 de luni, termenul de derulare al lucrarilor este de 24 de luni, cu o perioada de notificare a defectelor de 12 luni.     Fonduri de la Comunitatea EuropeanaProiectul pentru zona Medias, Agnita, Dumbraveni, a fost aprobat in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu, cu o valoare de  peste 307 milioane de lei, fiind cofinantat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma de 261 milioane de lei. In cadrul acestui proiect, a fost semnat contractul de lucrari „Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie a apei si de canalizare menajera in orasele Agnita si Dumbraveni”, contract in valoare de 22 milioane de lei, din care aproximativ 18 milioane de lei reprezinta contributia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune.    5 santiere la MediasLa nivelul municipiului Medias sunt in lucru in prezent cinci santiere. Proiectul de reabilitare si extindere a retelei de alimentare cu apa si apa uzata a demarat oficial la jumatatea lunii aprilie. Timp de doi ani si jumatate, se va interveni in toate cartierele municipiului dupa un program bine stabilit, pentru inlocuirea retelelor de apa si apa uzata, proiect menit sa asigure imbunatatirea calitatii vietii.

El a explicat pentru Agerpres ca în urmatoarele saptamîni va începe o campanie foarte sustinuta de informare a populatiei din mediul rural, iar Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a autorizat popularizarea recensamîntului, pe toate posturile de televiziune, campania informativa nefiind considerata activitate comerciala. La nivelul judetului Cluj, colectivul pentru recensamînt este deja format, urmînd sa fie stabilit un program foarte exact pe posturi si modul de lucru. „Rezultatele recensamîntului vor fi folosite ca baza de lucru în viitorul Program european de Politica Agricola Comuna (PAC), din perioada 2014-2021. Totodata, se vor face corelatii între declaratiile din Registrul Agricol, de la primarii, si ceea ce s-a declarat la Agentia pentru Plati si Interventii în Agricultura (APIA) pentru obtinerea ajutorului financiar acordat pentru întretinerea suprafetei detinute. Corelatiile facute cu prilejul recensamîntului nu vor avea nici o legatura cu impozitele. Dar fiecare gospodar trebuie sa declare corect ce are, pentru ca, practic, se identifica averea României. Recensamîntul se va face începînd cu luna decembrie pentru ca vor fi evidentiate si productiile agricole. În formularele de recensamînt vor fi mentionate, de asemenea, cladirile, fermele, masinile si utilajele detinute de gospodari“, a aratat Grigore Onaciu.

Foto Radu Padurean„Basketball Summer Camp“ este o scoala de vara destinata copiilor cu virsta intre 8 si 13 ani care doresc sa se initieze in tainele baschetului. La aceasta editie, cea de a treia, s-au inscris 80 de copii, care sint impartiti in doua categorii: 8-11 ani si 11-13 ani. Cursurile se vor desfasura la Iulius Mall si vor fi sustinute de Ghita Muresan si profesori de baschet din staff-ul echipei „U“ Mobitelco.     „Sper sa fie zile frumoase si calde saptamina viitoare, sa nu ploua, ca sa putem sa ne desfasuram. Particip si in SUA la multe camp-uri, dar cele de la Cluj sint intotdeauna mai speciale pentru mine, pentru ca aici am crescut. Vreau sa inteleaga copiii ce vor participa la acest camp ca baschetul este un sport de echipa, iar jucatorii sint ca degetele unei miini, fiecare are rolul sau si impreuna formeaza un intreg. Sper ca macar citiva copii sa se apuce de baschet dupa acest camp“, a declarat Ghita Muresan.„Ma bucur ca Ghita este alaturi de noi, asta dovedeste ca in sport sint si prietenii, nu doar rivalitati“, a declarat Mircea Cristescu, presedintele executiv de la „U“ Mobitelco, la prezentarea „Basketball Summer Camp“.    Baschetul, pe o panta ascendentaFostul jucator de la Washington Bullets si New Jersey Nets crede ca baschetul romanesc mai are mult de progresat, dar este pe o panta ascendenta. „Romania este departe de tarile puternice in baschet, mai avem mult de progresat. Avem nevoie de antrenori buni si de mai multi copii care sa fie atrasi de acest sport. Ma bucur ca federatia a reusit sa aduca la nationala de baschet un antrenor american, cu o mare experienta. Sper sa se califice in prima divizie europeana si sa fie o prezenta stabila acolo. Echipa nationala este locomotiva baschetului, iar daca va avea rezultate bune, mai multi tineri vor fi atrasi, sper, de acest sport“, a spus Ghita Muresan.     Fostul baschetbalist a mai precizat ca nu doreste sa devina antrenorul echipei nationale si ca spera ca tricolorii sa aiba rezultate cit mai bune alaturi de John Carl Neumann.

Victor Surdu, seful departamentului de agricultura al PSD, i-a criticat pe toti ministrii care au pastorit Ministerul Agriculturii, uitind ca si el a fost unul dintre eiSurdu s-a aflat la Cluj cu ocazia reuniunii departamentului de agricultura al partidului din care face parte, care se aduna periodic in fiecare judet. „Se poate vorbi de o proasta rinduiala in domeniul agriculturii la toate guvernele din 2000 incoace. Cine a negociat a negociat prost, a fost slab si n-a stiut sa negocieze cu UE de pe niste realitati si nu de pe niste povesti. Altii din UE primesc subventie la hectar de 5-6 ori sau de 10 ori mai mare decit noi“, a spus Surdu.     Pamintul, lucrat „de rusinea vecinilor“In opinia social-democratului Victor Surdu, romanii care traiesc in mediul rural nu vor renunta niciodata la agricultura, pentru ca este singurul lucru pe care stiu sa-l faca.      „Sint multi oameni care nu vor lasa pamintul pe seama altora niciodata si care-l vor lucra in continuare, desi sint constienti ca nu cistiga nimic, doar de rusinea vecinilor“, crede Surdu. El a venit si cu o propunere menita sa-i ajute pe romanii care practica agricultura, si anume crearea unor asa-zise „cooperative“, dar nu in sensul impus de nationalizare. „Aceste cooperative, care ar trebui formate ca urmare a asocierii mai multor producatori agricoli, ar trebui sa se ocupe de pregatirea oamenilor si de cumpararea de utilaje. Cooperativele ar trebui sa se ocupe si de prelucrarea primara, in sensul de a fi cit mai apropiati de lantul alimentar, adica nu ar trebui ca fermierii sa vinda griul, ci croissantul“, a aratat coordonatorul departamentului de agricultura din PSD.      Deputatul PSD l-a criticat si pe Emil Boc, mentionind ca la discutiile pe marginea bugetului din acest an, premierul nu a rostit nici macar un cuvint despre agricultura in „400 de minute de dezbateri“.

Directorul medical al spitalului, dr. Emil Bogdan, a declarat pentru Agerpres ca anul trecut unitatea sanitara a atras fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii si pentru dotari cu aparatura medicala si echipamente performante, totalul investitiilor fiind de peste 7,2 milioane de lei.      „În ultimii 4 ani au fost atrase de 11 ori mai multe fonduri europene decît în perioada anterioara anului 2006. Au fost înlocuite integral dotarile uzate fizic si moral. A fost modernizat blocul operator si statia centrala de sterilizare, în baza unui proiect în valoare de 6,6 milioane de lei, din care 1,6 milioane de lei pentru infrastructura“, a declarat Emil Bogdan.      De asemenea, printre lucrarile de modernizare se numara si reabilitarea sectiilor cu paturi, astfel încît confortul pacientilor a crescut. Potrivit directorului medical, tîmplaria si pardoselile au fost înlocuite, acoperisul  reparat, la fel si ascensoarele, inclusiv cel pentru urgente.      Cu sprijinul Consiliului Judetean a fost obtinut spatiul fostei Policlinici cu plata, pentru activitatea Ambulatoriului pentru sportivi.     Emil Bogdan a precizat ca în România sînt doar doua Spitalele Clinice de Recuperare, la Cluj-Napoca si la Iasi, în timp ce spitalul de recuperare de la Mangalia este destinat exclusiv bolnavilor care au avut tuberculoza, iar în clinica din statiunea Felix, de lînga Oradea, profilul este de balneologie.      Spitalul clujean are 537 de angajati si un rulaj de 11.000 de pacienti anual, spitalizati în 406 paturi, plus circa 60.000 tratati în ambulatoriu.

„Tresalta Domnul de bucurie când poate ierta...“ îmi pare a fi una din acele spuse de care, agatându-ne corect duhovniceste, putem iesi la liman din toate vâltorile vietii noastre pamântesti. Pe de-o parte însa, atunci când vorbim despre iertare, întotdeauna vorbim despre pocainta, iar atunci când vorbim despre pocainta, vorbim despre smerenie, cea care are în miezul ei constiinta greselii, a pacatului.    „Te iert, dar nu te uit“Într-o lume a însirarii de cuvinte, atunci când auzi cuvântul iertare, îti pare ca nu mai afli acelasi continut ca acela pe care iertarea-l avea dintâi. Se iarta oameni între ei fara a avea însa constiinta ca vreunul a gresit, de aceea, la primul pas, totul se naruie asemeni legendarei manastiri care ziua (la lumina, asadar) se înalta, iar noaptea se surpa. Se iarta curente politice sau stiintifice între ele de dragul unui pseudo-ideal uman, sau macar social, si constati ca lucrurile nu pot merge bine mai departe, pentru ca miezul lucrului împreuna, dupa iertare, este acela al constiintei pacatoseniei, iar, mai apoi, al iertarii. „Te iert, dar nu te uit“ pare a fi moto-ul unui întreg apanaj de iertari, praf în ochii celor care cred ca iertarea este o structura duhovniceasca legata de conjucturi favorabile.     Drama greseliiIertarea. Poate ca este cuvântul cel mai des vehiculat atât în Biserica si arealul ei misionar, cât si în lumea altor religii unde, de milenii, a ierta înseamna a ucide fara tortura. A ierta, iertare. Ca un cântec care dezmorteste inimile si, asa-i datul de Sus, parca, fiecare avem de cerut iertare de la fiecare si, uneori, s-o recunoastem, chiar o facem bine. Bine, adica având adânca constiinta vinovatiei noastre, a starii noastre vinovate. Jocul copiilor ascunde în el si drama necunoasterii pacatului, a greselii. O drama de origine adamica, de altfel, în care vina-i transmisa tot mai usor spre celalalt. Partenerul. Si lumea iertarii aduce uneori cu o sala de clasa de gradinita în care fiecare se disculpa, dar unul din ei, cel slab, de cele mai multe ori, zace ranit în mijlocul grupei. Si, uneori, ca mereu în viata, victima devine vinovatul principal si-i face pe atacatori sa strânga rândurile, ca sa-i dovedeasca vina.    Taria omuluiCa sa nu mai spunem ca discursul modern al valorilor ne obliga uneori sa vedem în iertare (ca si în rugaciune) un semn al slabiciunii. Când, de fapt, în iertare e taria omului, în a trece peste rana de ura, pricinuita de celalalt, este puterea, apropierea de starea „asemanarii“ cu Dumnezeu.     Cred ca iertarile dintre noi - unele stipulate pe hârtie - nu stau în picioare, pentru ca ne lipseste din calcul bucuria de care tresalta Domnul la vederea iertarii începute între noi. Nu aflam aceasta bucurie, pentru ca asemeni fratelui fiului risipitor, noi n-am plâns cu tatal dupa fiul ce se risipeste amarnic, ci chiar ne-am bucurat, nadajduind ca tot ce produce averea tatalui dupa plecarea fratelui ne va ramâne iarasi noua.     Iertarea nu-i o chestiune de „punere de acord“. Este o topitoare a pacatelor noastre, caci în iertare ni se-ncearca si maturizarea si urcarea noastra în Hristos. Dar, atentie, ea nu poate fi data ieftin, ca un dar al tau catre celalalt, chiar când celalalt nu renunta la cele ce l-au rupt de tine. Pentru ca iertarea este darul lui Dumnezeu catre lume si, ca tot ce vine de la El, poarta cu sine efigia unei „scumpatati“ duhovnicesti peste care n-avem voie a trece cu superficialitate.     Altfel, stricam lui Dumnezeu tresaltarea, si lucrul acesta-i de neiertat.

    Chinuit de diavolUn om din multimea care Il inconjura pe Hristos se apropie de Mantuitorul, cazand in genunchi si zicand: „Doamne, miluieste pe fiul meu, ca este lunatic si patimeste rau, caci adesea cade in foc si adesea in apa“. Vedem cum parintii pot fi mijlocitori pentru copiii lor la Dumnezeu, atat in cele trupesti, cat, mai ales, in cele duhovnicesti. Este, de fapt, ceea ce Biserica face de veacuri pentru fiii sai duhovnicesti, rugaciunea inaltata la Cer, la Dumnezeu, pentru sanatatea trupeasca si sufleteasca a credinciosilor.     Deci copilul omului aceluia - copil caruia nu i se spune varsta - era chinuit de diavol, care il purta pretutindeni, aruncandu-l in foc si adesea in apa. Omul acesta, tatal copilului, mai vine insa cu un adaos: „Si l-am dus la ucenicii Tai si n-au putut sa-l vindece“. De remarcat ca, inainte de a veni direct la Mantuitorul, tatal acesta apeleaza, mai intai, la ucenicii Domnului, la cei care, chiar si inainte de a primi deplin harul si puterea slujirii, se vede ca si ei vindecasera multimile si le daruisera alinare. Domnul nu il intreaba pe tata de ce nu a venit pentru inceput la El, ci cearta demonul, il scoate din copil si copilul este vindecat in ceasul acela.     Credinta face totulDe ce nu au putut ucenicii lui Hristos sa faca aceasta minune? Ne spune tot Mantuitorul: „Pentru putina voastra credinta“. Si mai adauga Hristos: „Daca veti avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici dincolo! si se va muta; si nimic nu va va fi voua cu neputinta!“     Aceasta conditie a minunii vindecarii o spune Mantuitorul nu numai ucenicilor, ci noua, tuturor, pentru ca fiecare dintre noi avem de vindecat cate ceva dintr-ale noastre, de indreptat cate ceva la viata noastra, in drumul nostru catre Dumnezeu. Bobul de mustar in sine este foarte mic. De aceea grauntele de mustar e, poate, cea mai mica unitate de masura posibila a credintei noastre. Atat ni se cere pentru a face minuni in viata noastra si a semenilor nostri. Numai sa avem aceasta credinta, chiar si atat de mica!    O pilda pentru toti crestiniiMinunea aceasta a randuit-o Mantuitorul Iisus Hristos sa-l slobozeasca pe acest om infricosat de puterile diavolului, dar, mai ales, sa ne arate noua, tuturor, ca ispita diavolului poate fi usor invinsa, prin post si rugaciune, prin apropierea de Dumnezeu si primirea lucrarilor Sale sfintitoare. Prin primirea celor Sfinte, prin impartasirea cu Trupul si Sangele Mantuitorului Hristos, prin ungere cu Sfantul Mir etc. Prin aceste elemente, care ne pazesc viata, care ne ocrotesc pe noi.      Cat este de mare ispita diavolului si ce putere are el asupra noastra? Se pune intrebarea: Are diavolul putere de la el? Daca ar fi asa, atunci ar exista o lupta intre doua forte. Intre bine si rau, cum eram noi invatati sa credem. Nu este asa! Diavolul are numai o ingaduinta de la Dumnezeu ca sa ne ispiteasca, pentru ca noi sa putem obtine victoria impotriva lui. Ce mare bucurie are sufletul crestin cand dobandeste ceva!     Post si rugaciuneDomnul tocmai asta vrea sa ne faca sa intelegem aici, ca nu e vorba numai de aceasta credinta cat un bob de mustar pentru a face deplin lucrarile Sale. Mai avem nevoie si de post si de rugaciune.      Sa luam aminte, asadar, la bobul de mustar al credintei noastre si sa intelegem ca numai fiind crestini adevarati putem sa ne vindecam de bolile noastre, de nenorocirile noastre, cerandu-I lui Hristos izbavirea.

Ministrul Sanatatii din Iordania, Nayef Al-Fayez, se afla în vizita în România în perioada 28-31 iulie, timp în care va avea o serie de întîlniri cu conducerea Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu“ Cluj si cu reprezentanti ai autoritatilor locale clujene. Ministrul iordanian s-a întîlnit ieri si cu ministrul Sanatatii, Cseke Attila. Scopul vizitei lui Nayef Al-Fayez este gasirea unor metode de cooperare între cele doua tari în ceea ce priveste medicina de urgenta, medicina balneara si promovarea turismului medical. Nayef Al-Fayez si Cseke Attila au discutat, printre altele, despre posibilitatea unor schimburi de experienta în domeniul asistentei medicale în zonele rurale si organizarea unor misiuni medicale mixte în beneficiul acestora, în ambele tari. Pîna în prezent, peste 12.000 de iordanieni au urmat cursurile unei universitati în România, 3.500 dintre acestia fiind medici.    G. D.

    Hristos ne raspundeSa nu fie! La ce ne este buna mântuirii înca o recitare a minunii cu „lunaticul vindecat“ (Mt 17, 14-23) de vreme ce am auzit de ea si de urmarile ei, ba chiar cearta Mântuitorului  „O, neam necredincios si îndaratnic, pâna când voi fi cu voi?...“ (Mt 17, 17) si celelalte „zgârie“ un pic cuviosenia noastra cuminte, ba arunca o lucire de neputinta peste Apostolii cei alesi ai lui Hristos. De altfel, întrebarea „De ce noi n-am fost în stare sa-l scoatem?...“ (Mt 17, 19) ramâne una pe care, personal, mi-o pun de fiecare data când demersul meu pedagogic, pastoral sau preotesc, pur si simplu, nu iese. De ce eu, vrând sa le fac pe toate bine, scot rele, câteva, majoritatea? De ce pare ca fug, când nu ma adâncesc? De ce pare ca dezunesc, când cântarea mea este unitatea?     Pe de o parte, raspunsul cel mai în masura este dat de Însusi Hristos. „Din pricina putinei voastre credinte...“ (Mt 17, 20-a). Vedeti, Apostolilor - si eu cred ca si noua - nu ne spune ca patim câte o rusine în fata diavolilor pentru necredinta noastra, ci pentru „putina noastra credinta...“ Nu pentru multul nelucrator ce-l purtam în noi, ci pentru scânteia ce nu se face flacara. Bine, aceasta la noi, dar ei, Apostolii, ei ce n-aveau?    „Nebuni“ pentru HristosBobul de mustar care tine lumea, adica acea credinta despre care Sf. Pavel ne-a vestit astazi prin citirea din cartea numita Apostol (I Cor. 4, 9-16) ca se cheama „nebunie“ în Hristos (I Cor. 4, 10). Nici Apostolii la momentul prezentat de Sf. Matei nu atinsesera icoana pe care Sf. Pavel o face: „Caci mi se pare ca Dumnezeu pe noi, apostolii, ne-a aratat ca pe cei din urma oameni, ca pe niste osânditi la moarte, fiindca ne-am facut priveliste lumii si îngerilor si oamenilor. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însa întelepti întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însa sunteti tari. Voi sunteti întru slava, iar noi suntem întru necinste! Pâna în ceasul de acum flamânzim si însetam; suntem goi si suntem palmuiti si pribegim, si ne ostenim lucrând cu mâinile noastre. Ocarâti fiind, binecuvântam. Prigoniti fiind, rabdam. Hulind fiind, ne rugam. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca maturatura tuturor, pâna astazi“ (I Cor. 4, 9-13). Semn ca întelesesera Apostolii pilda cu bobul de mustar a credintei ce muta muntele. Ori noi, noi vrem sa vedem ba, mai mult, sa facem minunile nimic patimind pentru „nebunia apostoliei“ cu Hristos.     Rasplata siguraOdata, în parohia Lazaret, acolo unde slujeste Parintele Prof. Vasile Mihoc si unde se înalta o binecuvântata „catedrala“, le-am spus oamenilor, cu „nebunia“ tineretii ca la ei minunea cu porunca data muntelui „de-aici, acolo“ s-a împlinit. Caci un munte al Sionului (locasul Bisericii) s-a înaltat prin puterea credintei lor, care, mai întâi, a existat pentru ca sa existe înfaptuirea ei mareata. Si le-am spus atunci sa laude pe Dumnezeu, Care le-a dat (si le-a „activat“) un astfel de dar cum este credinta lor.     Si câte un munte am mutat mai toti atunci când am spus muntelui de gunoi si pacate, ce ne ocupa plinul inimii, pleaca! Eu de-acum vreau sa-I cresc un munte de lacrimi si pocainta lui Hristos. În inima mea, în faptele mele, în bucuriile mele...     Si Domnul stie ce greu ne este. A vazut mai întâi la Apostoli. Si a daruit mai mult ca, prisosind darul, si împlinirea sa fie pe masura. Fa, Doamne, sa ne vezi si pe noi!

Saptamâna 30 iulie – 5 august30 Vi  Sf. Apostoli: Sil si Silvan, Crescent si Andronic; Sf. Mucenita Iulita, Sf. Sfintit Muc. Valentin       31 Sâ  Înaintepraznuirea scoaterii Sfintei Cruci; Sfântul si Dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea.         1 Du  Scoaterea Sfintei Cruci; Sfintii 7 Mucenici Macabei. (Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului). Predica la Duminica a X-a dupa Rusalii - Ap. I Corinteni IV, 9-16Ev. Matei XVII, 14-23glas 1, voscr. 10        2 L  Aducerea Sf. Întâi Mucenic si Arhid. Stefan; Binecredinciosul Împarat Justinian       3 M  Cuviosii: Isachie, Dalmat si Faust; Sf. Salomeea Mironosita        4 M  Sfintii 7 tineri din Efes; Aducerea moastelor Cuv. Mucenite Evdochia        5 J † Înaintepraznuirea Schimbarii la Fata a Domnului; Sf. Cuviosul Ioan Iacob de la Neamt 

Vestitele cozi de la CAS vor fi eliminate o data cu introducerea Cardului national de sanatate, pina la sfirsitul lui 2011Clujenii vor primi in 2012 retete electronice, iar medicii vor stoca fisele pacientilor in mod electronic. Tot sistemul sanitar trebuie informatizat pina cel tirziu la sfirsitul anului viitor. Anuntul a fost facut chiar de premierul Emil Boc.     Ceea ce trebuia facut de aproximativ 10 ani ar putea fi facut in mai putin de 2 ani, daca se va tine cont de anuntul facut de primul-ministru, Emil Boc, la sfirsitul sedintei de Guvern de saptamina aceasta. Premierul a precizat ca sistemul informatic unic integrat (SIUI) din sistemul sanitar va trebui sa fie aplicat in totalitate pina la sfirsitul anului, iar pina la sfirsitul anului viitor toata lumea ar trebui sa aiba card electronic de sanatate si fisa electronica. De asemenea, tot pina la finalul lui 2011, medicii vor trebui sa elibereze retete electronice.    SIUI este realizat doar partial la ClujEmilia Groza, directorul CAS Cluj, a declarat pentru monitorul ca in judetul Cluj SIUI nu este realizat in totalitate, fiind intimpinate unele probleme din cauza numarului mare de contribuabili. Totusi, daca se va tine cont de decizia Guvernului, sistemul informatic va trebui finalizat pina la sfirsitul lui 2010.     Seful Executivului a mai precizat ca, desi realizarea SIUI a fost impusa in anul 2000 si ar fi trebuit finalizata pina in 2002, sistemul nu a fost finalizat decit in cinci judete, Clujul neaflindu-se printre acestea.    Ce face sistemul informatic unic integrat?Prin SIUI are practic loc o centralizare a tuturor operatiunilor din sistemul de sanatate, cum ar fi, de exemplu, retetele emise de medici. Acestea vor putea fi vazute de farmacisti in format electronic, iar in momentul eliberarii retetei operatiunea va fi in mod automat centralizata. La fel, numarul de consultatii facute de medicii de familie va fi transmis la CAS prin SIUI, toate persoanele asigurate fiind contabilizate prin acest sistem.     Astfel, dupa cum a precizat si Emil Boc, vor fi eliminate abuzurile, cum ar eliberarea unei retete de mai multe ori. „Acest sistem informatic unitar integrat, aplicat in domeniul sanatatii la toate farmaciile, la tot ce inseamna interconectarea sistemului sanitar, impreuna cu cardul national de sanatate, fisa electronica a pacientului si reteta electronica, vor aduce economii anuale de 300 de milioane de euro la bugetul de stat“, a mai declarat premierul Emil Boc. El a afirmat ca sistemul va putea fi astfel monitorizat, atit in ceea ce priveste costurile pe care le presupune tratamentul unui pacient, cit si tratamentul propriu-zis.    Cardul national de sanatate, leac contra cozilorIn ceea ce priveste Cardul national de sanatate, acesta se afla in atentia Casei Nationale de Sanatate cu mult inainte de anul 2000, insa nici acum nu a fost pus in aplicare. Pe acest card se va afla intregul istoric medical al asiguratului si contributia lui la fondul de asigurari. Astfel, posesorii cardurilor de sanatate nu vor mai fi obligati sa se deplaseze si sa astepte ore intregi la ghiseele CAS pentru adeverinte sau validarea calitatii de asigurat.     „Pentru implementarea turor acestor proiecte avem la dispozitie 50 de milioane de euro din fonduri europene“, a afirmat primul-ministru, aratind ca mandatata pentru aplicarea lor a fost Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Cluj-Napoca este primul si singurul oras din tara unde se pot recolta celule stem din grasimea persoanelor adulte. Aceste celule au fost folosite pîna acum în reconstructia de sîn extirpat partial sau la regenerarea discurilor coloanei vertebrale, dar si în tratarea unor boli precum scleroza multipla, accidentele vasculare cerebrale sau leziuni ale maduvei spinarii cu paralizii ale diferitelor segmente ale organismului. Reprezentantii Q Clinic Cluj, cei care ofera un astfel de serviciu, precizeaza ca acest tip de celule stem se numesc mezenchimale, fiind diferite de cele extrase din sîngele placentar sau maduva. Celulele stem au capacitatea de a se diferentia în alte tipuri de tesuturi, de unde apare posibilitatea de reconstructie a unor tesuturi sau chiar organe cu ajutorul lor. Recoltarea este simpla si consta în extragerea unei cantitati de grasime de 200-400 de centrimetri cubi dintr-o zona care se alege împreuna cu pacientul, printr-o procedura minim invaziv chirurgicala.    G. D.

Conducatorul de joc al mediesenilor a fost desemnat cel mai bun jucator din campionatul intern in sezonul trecutJarettt Howell a inceput sa joace baschet inainte sa invete sa scrie. La doar cinci ani a inceput initierea in sportul de care acum nu mai vrea sa se desparta niciodata. „Am inceput sa joc baschet cand aveam cinci ani. Tatal meu m-a determinat sa joc baschet cand eram foarte mic, deoarece si el era jucator de baschet. Baschetul e cel mai frumos sport din lume. Reprezinta o mare parte din viata mea. Baschetul va fi parte din viata mea pana cand Dumnezeu ma va lua la el” spune Jarett.     America si EuropaJarett si-a inceput cariera in Statele Unite ale Americii. A ajuns apoi in Europa, si a jucat pe rand in Danemarca si Ucraina. „Mi-a placut sa joc in Statele Unite ale Americii, Danemarca si Ucraina. Baschetul american e deosebit deoarece e foarte fizic. Sunt foarte multi jucatori atletici in America. Danemarca e o tara grozava. Acolo am invatat mult baschet de la un mare antrenor pe nume Craig Pedersen. Campionatul nu era asa puternic, dar au fost cativa jucatori foarte buni care acum se descurca excelent in Europa. Ucraina a fost o experienta baschetbalistica foarte buna. A fost un campionat puternic cu jucatori foarte buni. Fiecare joc era foarte important. Am invatat multe ca om si ca jucator. Cea mai frumoasa parte a carierei mele a fost atunci cand am castigat campionatul Ucrainei. Am fost cei mai buni pentru ca nu se astepta nimeni ca noi sa castigam si le-am dovedit tuturor ca se inseala” povesteste Jarett.     Indragostit de Medias De anul trecut, Jarett Howell joaca pentru Gaz Metan. S-a acomodat repede in municipiul de pe Tarnava Mare impreuna cu sotia. Amandurora le place mancarea romaneasca. Printre specialitatile favorite din bucataria romaneasca se numara micii, gratarul si salata de cartofi. „Iubesc Mediasul. Sotiei mele si mie ne place atmosfera familiala a orasului. Nu este un oras mare, dar are tot ce ii trebuie. E relaxant cu dealuri si zapada peste tot. Colegii si prietenii din Medias au facut ca acomodarea sa fie usoara. Cu toti au fost draguti si de ajutor. Ne place mancarea romaneasca. Sunt multe locuri in care poti manca in Medias, asa ca am avut parte de multa mancare buna” explica Jarett.     Cupa si campionatul Dupa ce sezonul trecut, Gaz Metan a obtinut cele mai bune rezultate din istoria sa, locul trei in campionat si a jucat finala Cupei Romaniei, pentru noul sezon gruparea de pe Tarnava Mare se anunta un candidat serios la castigarea ambelor competitii. „Gaz Metan va fi o echipa puternica sezonul acesta. Cred ca vom avea o mare sansa sa castigam atat cupa cat si campionatul. Avem o organizare foarte buna, la fel ca si antrenorii si echipa. Va trebui insa sa muncim din greu si sa ne imbunatatim performantele, pentru ca asta sa ne dea sansa de a castiga campionatul” crede conducatorul de joc.     Secretul succesuluiJarett Howell * Jucator Gaz Metan Medias„Peste zece ani cred ca o sa antrenez o echipa de colegiu in Statele Unite ale Americii, sau una din baschetul european. Imi place sa fiu aproape de baschet, chiar daca nu voi mai juca. Vara asta am avut o petrecere mare pentru a ne celebra casatoria. Am calatorit mult, si am petrecut timp cu familiile noastre. M-am si antrenat foarte mult pentru a pregati noul sezon. Vara a fost plina de voie buna, mancare si lucruri noi. Insa sunt pregatit pentru inceputul noului sezon. Hai Gazu’!”. Pe parcursul sezonului trecut, Jarett Howell a impresionat prin constanta evolutiilor sale. A jucat aproape meci de meci 40 de minute, si a fost creierul din teren al echipei sale. Secretul evolutiilor sale e unul foarte simplu, se antreneaza din greu pentru a fi tot mai bun. „Incerc sa fiu un jucator mare in fiecare zi. Incerc sa ma concentrez pentru a fi constant zilnic la antrenamente si pentru a fi tot mai bun in jocuri. Incerc sa ma antrenez in situatii cu care stiu ca ma intalnesc in timpul jocului. Asta ma ajuta mult” explica americanul Gazului Metan.     Credinta, familie, calatoriiJarett Howell este un om credincios, dedicat sotiei, si caruia ii place sa calatoreasca. Iubeste viata, si se simte atras de lucruri noi. „Pasiunile mele sunt sa il slujesc pe Isus Hristos, casatoria cu sotia mea, muzica, mancarea, si calatoriile prin lume. Sunt doar un tip caruia ii place sa isi traiasca viata si sa imprastie dragoste tuturor. Imi place sa ma relaxez, sa ascult muzica, sa imi petrec timpul cu familia mea, si sa incerc lucruri noi” mai spune Jarett.  

Franta va desfiinta peste 100 de tabere de romi si îi va trimite pe infractori înapoi acasa. Afirmatia îi apartine ministrului francez de Interne, Brice Hortefeux, care i-a promis miercuri presedintelui Nicholas Sarkozy ca tiganii care comit delicte vor fi repatriati „aproape imediat“ spre România si Bulgaria. Ministrul a estimat la 300 numarul satrelor de nomazi din Franta, despre care a spus ca sînt „surse de trafic ilicit, de exploatare a copiilor în scopul cersetoriei, prostitutiei sau delincventei“. Presedintele Sarkozy a convocat o sedinta speciala a guvernului dupa violentele petrecute în urma cu 10 zile într-o localitate din centrul Frantei, cînd sediul unui post de jandarmi a fost atacat de tigani dupa ce un tînar rom a fost ucis în timpul unei urmariri. Nomazii – un termen francez care denumeste diverse etnii tiganesti – reprezinta 400.000 de persoane în Franta, dintre care 95% au nationalitate franceza. Romii sînt 15.000. Circa 8.000 au fost repatriati în România în 2009, dar estimarile arata ca aproape doua treimi dintre ei revin în Franta.

Ministrul Turismului, Elena Udrea, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, Gheorghe Zamfir, Nadia Comaneci, Gheorghe Hagi si Ilie Nastase au lansat la „Expo 2010 Shanghai“ noul brand turistic al Romaniei: sloganul „Explore the Carpathian Garden“ („Explorati Gradina Carpatilor“ – in limba engleza) si logoul sub forma unei frunze stilizate (foto jos). Potrivit Elenei Udrea, brandul scoate in evidenta tocmai ce are Romania mai frumos, mai interesant si mai pur. Logoul seamana, insa, izbitor cu cel al unei companii de transport din Marea Britanie, apare intr-o forma asemanatoare pe un afis al companiei romanesti Oltchim si este pus la vinzare pe site-ul IstockPhotos cu circa 250 de dolari (foto sus).      Brandul turistic al Romaniei a fost realizat de asocierea de firme THR – Asesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion SA (care au creat si logourile Spaniei si Greciei) si Taylor Nelson Sofres.      Bogdan Branzas, creative director la compania de consultanta de brand Brinzas, crede despre noul logo al „Explore Carpathians Garden” ca a facut 200-500 de euro si a fost platit cu 800.000 de euro.      „Sint biblioteci intregi pe care le poti cumpara cu 200 de euro si probabil ca acest lucru s-a intimplat si in cazul logo-ului «Explore Carpathian Garden» (...) Mi-ar face si mie placere sa tai o factura de 800.000 de euro pentru 30 de minute de search pe Google si adaptare minima cromatica”, a declarat Bogdan Branzas, citat de site-ul specializat adplayers.ro.     De asemenea, alte semne de intrebare ridica faptul ca site-urile de internet carpathiangarden.ro, carpathiangarden.com si explorethecarpathiangarden.ro au fost deja inregistrate de persoane fizice.

Proiectul este finantat din fonduri europene, va demara pe 1 august, iar instruirea propriu zisa a asistentelor va incepe in toamna acestui an. Durata proiectului este de 3 ani, valoarea totala fiind de aproximativ 10,6 milioane lei.„4.000 de asistente medicale din 400 de spitale din toata tara, cu sau fara cunostinte de baza in operarea calculatoarelor, vor fi instruite in vederea obtinerii certificatului ECDL (European Computer Driving Licence)“, au explicat reprezentantii Ministerului Sanatatii. In plus, alte 400 de asistente medicale, cite una din fiecare spital, de data aceasta cu competente de utilizare a computerelor si cunostinte de informatica medicala, vor fi pregatite in scopul constituirii unei retele de formatori.    Spitalele mai sarace vor avea prioritateIn acest moment nu se cunoaste cite asistente din spitalele clujene vor participa la proiect. Potrivit reprezentantilor Ministerului, in aceasta perioada se intocmesc listele cu asistentele medicale, in functie de nivelul de cunostinte pe care il au referitor la utilizarea calculatorului, urmind sa aiba prioritate asistentele din spitalele mai sarace.      Conform Ministerului Sanatatii, cunostintele de operare a calculatorului reprezinta cerinte de baza pentru accesul la programele de instruire oferite de furnizorii de echipamente medicale si tehnologii computerizate, iar utilizarea echipamentelor IT a devenit o activitate integrata practicii cotidiene a asistentelor din spitale.

Nici o universitate de stat din România nu a îndeplinit conditiile de transparenta si corectitudine pentru a putea fi încadrata la categoria de cinci stele, potrivit unui top al integritatii universitatilor de la noi din tara realizat de Coalitia pentru Universitati Curate.      Pe primele trei locuri se afla, la fel ca anul trecut, Universitatea de Medicina si Farmacie din Tîrgu Mures, UMF „Iuliu Hatieganu“ din Cluj-Napoca si Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, care întrunesc aproape toate criteriile de transparenta si corectitudine si au primit patru stele.      Clasificate anul trecut cu trei stele, Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia si Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti au primit anul acesta cîte o stea în plus.      Academia de Studii Economice (ASE) Bucuresti a coborît pe locul sase (locul 4 anul trecut), Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj-Napoca ocupa locul 14, iar Universitatea Bucuresti a coborît opt locuri, pîna pe pozitia 20.Vezi aici raportul integral al Coalitiei pentru Universitati Curate.

Potrivit unei sinteze, proiectul Rosia Montana ar trebui sa creeze 2.390 de locuri de munca în faza de constructie, dintre care 2.300 ar fi locuri de munca pentru români.     În faza operationala se asteapta sa fie angajate 887 de persoane, dintre care majoritatea vor fi români, doar un numar redus de salariati urmînd sa fie cetateni straini. În concluzie, date fiind efectele multiplicative, este de asteptat ca un numar mult mai mare de persoane sa fie integrate pe piata muncii în urmatorii 18 ani de la demararea proiectului, prin dezvoltarea de servicii conexe si prin impulsionarea economica a zonei.     „În principala faza operationala, multiplicatorul tipic este de 4, ceea ce presupune locuri de munca suplimentare pe o perioada extinsa pentru 3.600 de muncitori români, iar majoritatea acestor locuri de munca ar fi amplasate în zonele locale si regionale din apropierea proiectului si ar oferi oportunitati de munca bine platite, contribuind astfel la cresterea nivelului de trai pentru gospodariile din zona“, se arata în studiul mentionat.     Studiul mai arata ca proiectul va genera exporturi totale de aur si argint în valoare de 7,5 miliarde de dolari, pe toata durata de viata operationala, iar aceasta suma ar creste la 9,5 miliarde de dolari daca preturile actuale ale aurului si argintului ar ramîne valabile pe tot parcursul proiectului.

Compania clujeana de consultanta în management Acumen Integrat a lansat primul portal din România dedicat îmbunatatirii performantei organizationale, IndicatoridePerformanta.ro. „Sectiunea principala a IndicatoridePerformanta.ro este reprezentata de o baza de date cu peste 250 de exemple de Indicatori Cheie de Performanta (KPIs), grupati în 24 de industrii si 14 arii functionale. Noi exemple sînt adaugate zilnic în baza de date“, au explicat reprezentantii companiei. Continutul site-ului este completat de sectiunea KPIs în practica, un catalog online gratuit cu exemple de rapoarte care ilustreaza utilizarea indicatorilor de performanta în mediul de afaceri din România. În prezent, catalogul contine peste 130 de exemple de rapoarte de performanta publicate de organizatii pe propriile pagini web.

Un studiu realizat de compania clujeana de consultanta în resurse umane IntegraHR arata ca 70% dintre respondenti ar urma în perioada imediat urmatoare un curs de specializare. Întrebati în ce domeniu sînt interesati sa participe la curs, 33% dintre respondenti au aratat ca sînt interesati de un curs în domeniul resurselor umane, 23% în domeniul marketingului, 10% ar urma un curs de contabilitate si 16 % un curs de vînzari. De asemenea, datele arata ca principalele atractii din domeniul resurselor umane sînt cursurile de management al resurselor umane si legislatie a muncii. Majoritatea participantilor la studiu considera ca un astfel de curs ar trebui sa dureze minim 40 de ore, iar diploma autorizata oferita la absolvirea cursului este foarte importanta pentru 68% dintre respondenti.

Biletele pentru partida CFR Cluj – Victoria Branesti, din etapa a doua a Ligii 1, se pun în vînzare începînd de astazi, de la ora 10, la casele de bilete ale Stadionului „Dr. Constantin Radulescu“. Tichetele se vor putea achizitiona vineri între orele 10-17, sîmbata si duminica între orele 10-18, iar luni de la ora 10 pîna la fluierul de start. Preturile biletelor sînt între 5 si 40 de lei, în functie de categoria locului ocupat. Elevii si studentii posesori de Studcard vor avea reducere la Tribuna II. Partida CFR Cluj – Victoria Branesti va avea loc luni, de la ora 20.30, si va fi transmisa în direct de GspTv.    L. B.

Echipa de rugbi a Universitatii Cluj a reusit pe ultima suta de metri sa legitimeze doi sportivi. Este vorba despre Rares Moldovan, de 33 ani, 1,81 m si 120 kg, fost jucator la divizionara B CSU Alba Iulia, si internationalul de tineret Remus Florin Câtea, de 19 ani, 1,80 m si 98 kg. Acesta din urma si-a facut junioratul la LPS Focsani si a adunat 20 de selectii la loturile nationale de juniori. „Am ales sa vin la Universitatea Cluj petru ca este un club de traditie în rugbiul românesc. Vreau sa ma formez pe plan sportiv si uman. Este stiut faptul ca Universitatea Cluj a fost si este o rampa de lansare a tinerilor jucatori“, a declarat Câtea. Universitatea Cluj va întîlni sîmbata, 31 iulie, formatia CS Poli Agro Iasi, într-un meci decisiv pentru clasarea între primele opt. Partida va începe la ora 11.    L. B.

Universitatea Cluj a pus de ieri în vînzare bilete pentru partida cu FC Vaslui, la standul din Iulius Mall si la sediul clubului din cartierul Buna Ziua, nr. 34-36. Tichetele vor putea fi achizitionate din stand în intervalul orar 10-22, iar de la sediul clubului între orele 08.30-18.00. S-au pus în vînzare bilete si la Alba Iulia, acestea putînd fi achizitionate în fiecare zi în afara de duminica, între orele .7.30-16.30. Pretul unui bilet la Tribuna a II-a este de 15 lei, în timp ce la Tribuna I este 25 de lei. În Cluj,  biletele se vor vinde duminica exclusiv la Iulius Mall, între orele 10-22. Partida „U“Cluj – FC Vaslui se va disputa vineri, 6 august, de la ora 18, pe Stadionul „Cetate“ din Alba Iulia, si va fi transmisa în direct de GspTv.    L. B.

Foto Radu PadureanClujul este singurul oras mare din tara in care preturile terenurilor din intravilan au crescut in prima jumatate a anuluiClujul este singurul dintre orasele mari din tara in care preturile terenurilor intravilane nu au scazut. Pe de alta parte, in ceea ce priveste parcelele de pe dealurile din apropierea orasului, pe acest segment au fost inregistrate scaderi dramatice de preturi.     Directorul agentiei imobiliare Casa Pitas, Alexandru Caba, a explicat pentru monitorul ca, in aceasta perioada, sumele cerute pentru terenurile cumparate in urma cu citiva ani fara un scop anume sint intr-o continua cadere. „Cei care au cumparat terenuri in ideea de a avea profit pe termen lung au acum probleme. «Investitiile fara tinta» s-au ieftinit puternic“, a declarat Caba. Potrivit acestuia, „speculantii“ de pe piata imobilira vor acum sa scape cu orice pret de terenuri, chiar daca sint constienti ca, de multe ori, nu isi vor mai recupera nici macar investitiile initiale.    Pentru investitiile gindite, preturile nu scadDirectorul de la Casa Pitas a precizat ca in ultimele luni, in Cluj, s-au cautat in special suprafete mici de teren, pentru constructia de case sau eventual de blocuri mici. Pentru acestea, preturile nu au scazut si, cel mai probabil, nu se vor micsora nici in continuare, sustine Caba. „S-a prabusit insa piata pentru parcelele izolate, fara utilitati, unde proprietarii au realizat ca nu vor avea drum sau apa sau gaz nici peste 10 ani si unde nu se poate vorbi de investitii imediate“, a explicat directorul agentiei. Astfel, daca pina in 2009 interesul pentru pamint a iscat o adevarata isterie printre clujeni, dupa inceperea crizei acestea au devenit adevarate pietre de moara pentru proprietari, mai ales daca au fost cumparate prin credite. Potrivit unui raport al Casei Pitas, un teren se vindea in 2008 la Cluj cu preturi intre 250 si 2.000 de euro/mp, in functie de zona. In 2010, potrivit imobiliare.ro, suma medie este de 74 de euro/mp, in crestere totusi fata de inceputul anului, cind media era de 70 de euro/mp.

Noe Acosta si Marian Pana, optimisti inaintea partidei cu FC BrasovElevii lui Marian Pana au pierdut partida cu echipa lui Victor Piturca, dupa ce au condus cu 1-0, si isi doresc un rezultat bun in deplasarea de sub Timpa, pentru a bifa primele puncte in clasament. Tehnicianul Universitatii a anuntat ca va face unele schimbari in primul „11“, insa nu a dezvaluit pe cine va inlocui. Pana crede ca partida cu Steaua a fost pierduta datorita lipsei de curaj si respectului prea mare aratat puternicului adversar si a apreciat ca golurile s-au luat pe greseli personale ale fundasilor.     „Am fost dezamagiti dupa meciul cu Steaua, sper sa nu repetam greselile care le-am facut si in partida de la Brasov. Vom juca mai ofensiv, vreau sa cistigam, iar pentru aceasta trebuie sa indraznim mai mult. Ne dorim o victorie, dar si un egal inseamna un punct cistigat. Desi nu mai are puterea de anul trecut, FC Brasov are jucatori buni, mobili. I-am vazut in partida cu FCM Tirgu Mures si am observat ca sint foarte bine organizati“, a declarat antrenorul Marian Pana.     Noile achizitii Vasile Gheorghe si Delgado au intrat in programul normal de pregatire, alaturi de restul lotului, si vor putea fi folositi la Brasov.    „Putem bate la Brasov“Si mijlocasul Noe Acosta este increzator in sansele „sepcilor rosii“ de a cistiga partida cu FC Brasov: „Putem bate la Brasov. Daca ne concentram si prindem o zi buna, putem bate pe oricine“, a declarat fotbalistul Universitatii. Studentii au efectuat ieri dupa-masa un antrenament pe Stadionul Clujana, iar in aceasta dimineata vor porni spre Brasov.      Antrenorul lui FC Brasov, Daniel Isaila, isi doreste la rindul sau o victorie in meciul cu Universitatea. „Vom da totul sa obtinem cele 3 puncte puse in joc. Nu ma multumesc cu un egal si cred ca e normal sa fie asa, indiferent de adversarul pe care il avem in fata. Vom avea un un meci dificil, pentru ca Universitatea Cluj vine la Brasov cu orgoliul ranit dupa esecul din prima etapa. Claudiu Niculescu este un jucator bun, care nu mai are nevoie de prezentari. Eu nu cred ca pericolul vine doar din partea Niculescu, ci din forta grupului“, a declarat Daniel Isaila. Tehnicianul brasovean nu va putea conta pe serviciile lui Peter Majernik, suspendat, iar Valentin Badoi este incert.    Coltescu va conduce la centruPartida FC Brasov – Universitatea Cluj va avea loc pe stadionul Tineretului din Brasov, duminica de la ora 19, si va fi transmisa in direct de Digi Sport. Arbitrul intilnirii va fi Sebastian Coltescu din Craiova, ajutat de tusierii Ionel Popa din Pascani si Florin Paunescu din Rimnicu Vilcea, in timp ce observator va fi Constantin Zotta din Bucuresti.       „U“ Cluj si FC Brasov s-au mai intilnit de 58 de ori in Liga 1: „stegarii“ s-au impus de 25 de ori, in timp ce clujenii doar de 20, 13 partide incheindu-se la egalitate. Cea mai mare diferenta de scor s-a inregistrat in 1959, cind brasovenii au invins acasa cu 7-1. Cea mai clara victorie a clujenilor a avut loc in 1994, cind s-au impus pe „Ion Moina“ cu 5-1, dupa ce la pauza au fost condusi cu 1-0! Universitatea nu a mai batut la Brasov din 12 martie 1997, cind a invins cu 3-2.

Varlaam nu este inmormantat nici in biserica, sa se impiedice de el cei vii, nici in afara bisericii, sa se impiedice de el cei ce o inconjoara la Inviere sau la Prohod; este ingropat in zid, in interior, asa ca nu stanjeneste pe nimeni. Ii stanjeneste doar, in schimb, pe oamenii de stiinta, pe lingvisti, pe filologi, pe istoricii literari... si se vede ca i deranjeaza teribil, de vreme ce se pune problema daca el este sau nu autorul unei opere care, „totusi“, este.      In ce ma priveste, mi-as lua libertatea de a gandi nitelus mai altfel, intrucat eu nu sunt nici istoric si nici critic literar, nici om de stiinta, nici om de catedra (am trecut doar meteoric, candva, pe la o catedra de teologie), dar ma gandesc cu foarte mari emotii si cu mare evlavie la acest Varlaam, care, intr’adevar, s’ar putea sa nu fi fost un carturar in sensul clasic al cuvantului, sa nu fi avut studii sistematice de filologie, teologie, filosofie, asa cum cunoastem ca le-a avut, de pilda, Constantin Stolnicul Cantacuzino; s’ar putea ca Varlaam sa fi fost ceea ce se cheama un autodidact. Ei si? Ce-i cu asta, ca adica a fost un autodidact, ca nu a absolvit o academie in Bologna, la Padova, la Venetia... Sadoveanu nu avea decat liceul; Arghezi avea tot numai liceul; Eminescu si Creanga, nici atat; Vasile Voiculescu nu a facut studii de litere si filosofie, ci numai de medicina. Totusi, fiecare din ei a fost ceea ce stim ca este! Da, e posibil ca acest Varlaam – un calugar smerit si un vladica tot atat de smerit – sa fi fost un autodidact, si e posibil sa fi... compilat! Ei si? Nu trebuie neaparat sa presupunem ca el a primit o comanda de la Vasile Lupu sau de la Miron Barnovschi sau de la un altul: „Asculta, Varlaame, de maine te asezi la masa de scris si-mi vei scoate o Cazanie pe limba romana!“ si ca i s’au pus in fata niste carti, ca omul le-a citit – presupunem ca stia greceste si slavoneste –, si a facut fise, le-a asternut pe masa si a zis: „Aici traduc exact, aici mi se pare ca trebuie sa schimb...“.     Inalt Prea Sfintitul Antonie nu are dreptate cand crede ca ipoteza sa este subreda; nu e subreda deloc! „A talmaci“ inseamna, intr’adevar, „a traduce“, dar e mai mult decat „a traduce“. „A talmaci“ e un cuvant pe care l-a preferat Arghezi: o traducere trebuie sa fie mai mult decat o transpunere dintr’o limba in alta. Arghezi l a tradus pe La Fontaine (stia bine frantuzeste), dar a tradus din Krilov fara sa stie o boaba ruseste si a tradus din Berthold Brecht fara sa stie deloc nemteste. Zaharia Stancu a tradus din Esenin fara sa stie limba rusa; Sadoveanu a tradus Psaltirea lui David fara sa stie o boaba de ebraica. Ei, Doamne! fiecare din ei, ce talmaciri splendide au facut! Un La Fontaine al lui Arghezi e mai mult decat La Fontaine, un Krilov e mai mult decat Krilov, iar Esenin tradus de Zaharia Stancu e incomparabil mai frumos decat cel tradus de George Lesnea, care stia bine limba rusa. Succesul nu tine atat de filolog, cat de scriitor. Or, se vede cat de colo ca Varlaam e un mare scriitor!     Talmacind, sigur ca a tradus, dar a facut mai mult decat atat. Eu as duce lucrurile mai departe decat Inalt Prea Sfintitul Antonie. Noi, cei din tagma preoteasca, stim ca activitatea predicatoriala e un proces indelungat, de o viata intreaga, si ca predica nu vine chiar de la sine: inca de tanar citesti niste carti de predici, vezi cum au propovaduit si altii, indiferent ca s’au chemat Bossuet, Bourdalou sau Ilie Miniat. Iti construiesti predicile dupa niste modele initiale, apoi le folosesti de la an la an, o viata intreaga, incat ti se creeaza impresia ca le repeti si ca nu mai spui nimic nou, desi e cert ca ai adaugat de la tine din destul.     Actul cultural ce se numeste creatie – de facere a unei carti – este si simplu, si complex: nucleului original i se adauga toate lecturile care s’au contopit in tine si au format o magma din care iese ceva nou; e ca un vulcan foarte violent sau foarte domol, dar care vulcan se numeste, pana la urma, o carte. Pe vremea lui Varlaam nu exista sentimentul paternitatii literare, dar nici constiinta furtului (acestea sunt orgoliile noastre, ale modernilor; si facem un cap de tara din faptul ca cineva nu ne a citat; avea dreptate Inalt Prea Sfintitul Antonie: „scriem carti luand de la altii“ – cu corectivul: nu intotdeauna citam – fie ca uitam, fie ca ne facem ca uitam; cunoastem cazuri din propria noastra contemporaneitate – dar repet, anticii nu-l aveau –; ce-i drept, poate ca erau mai cinstiti sufleteste.     Discutiile sunt extrem de interesante, si asupra lui Varlaam ca persoana, si asupra lui Varlaam carturarul, autodidactul, traducatorul, talmacitorul – cum i se spune –, dar eu as impinge ipoteza de lucru ceva mai departe: procesul elaborarii trebuie sa fi fost mult mai indelungat si, practic, aceasta Carte romaneasca de invatatura a fost rezultatul unei indelungate activitati predicatoriale pe care el, cel ajuns mitropolit, va fi desfasurat-o. Cat despre pasajele „suspecte“ din carte, pare evident ca acolo unde a tradus sau, sa zicem, a prelucrat, autorul nu a facut altceva decat sa-si rememoreze niste pasaje: a scos cartea din firida si a zis: „Aici oare-mi aduc eu bine aminte?...“ si din fuga condeiului a tradus sau mai degraba a parafrazat.     Mie mi se pare mult mai important faptul ca Varlaam a scris o Carte romaneasca de invatatura si ca aceasta carte exista, ca aceasta carte a cunoscut un destin glorios, ca aceasta carte a circulat si continua sa circule in toata suflarea romaneasca. Pentru aceasta, dumneavoastra, targumuresenii, sunteti vrednici de toata lauda, nu numai pentru ca judetul acesta poseda un important numar de exemplare din Cazania lui Varlaam, dar si pentru faptul ca acest moment emotionant al culturii romanesti se desfasoara, aici, in Targu-Mures.      As vrea sa reinnod gandul domnului Cornel Moraru, precum si pe al domnului Serafim Duicu, in sensul ca aceasta carte trebuie sa redevina foarte actuala. Mai mult: Varlaam trebuie sa devina – sau sa redevina – contemporanul nostru, dar, domnilor, nu pentru a demonstra ca noi, romanii, am fost unitari in credinta si limba si ca prin el noi avem inca un argument... Iertati ma, onorata asistenta: m’am saturat de argumente prin care noi, romanii, trebuie ca’n veci sa demonstram ca suntem la noi acasa! Suntem la noi acasa, iar aceasta nu se demonstreaza: este un adevar axiomatic, evident prin sine insusi! Faptul ca eu, roman, sunt acasa si in Moldova, si in Transilvania, si in Banat – de la Nistru pana la Tisa – nu poate fi sustinut prin argumente „stiintifice“: argumentul este fiinta mea, ca sunt aici, ca asa cum am trait intotdeauna si asa cum voi trai in vesnicie; eu am sentimentul eternitatii mele ca roman. De aceea, nici pe Varlaam nu-l pun pe masa negocierilor si argumentelor „stiintifice“; nu am nevoie de el in aceasta ipostaza; Varlaam imi este scump prin altceva: prin actualitatea lui.Suntem la capatul catorva decenii in care stapanitorii comunisti au depus toate eforturile sa ne desparta in doua unitatea care ne-a caracterizat intotdeauna: credinta si cultura. Cu multi ani in urma am fost invitat in Maramures, intr’un Decembrie, la serbarile Maramuresului, si acolo se scria pe o pancarta mare: „Festivalul datinilor laice de iarna“, asa, ca sa se stie ca „celelalte“ sunt excluse, ca si cum cele laice si cele nelaice n’ar fi fost creatia unuia si aceluiasi popor! Tot acolo s’a admis, intr’un tarziu, sa se joace Vifleemul. Dar prin partile acelea, printre personajele cunoscute ale Vifleemului: Irod, magii, stratiotul, sunt si o seama de personaje secundare, figurative: ingerasii, de-o parte, si dracusorii, de alta parte. Ei bine, puterea de atunci, judeteana, i-a permis Vifleemului sa circule; dar, ca sa fie eliminata orice nota de „misticism“, au eliminat ingerasii, dar i au pastrat pe dracusori!... Ei bine, eforturile acestea noi le am trait uneori la modul dramatic; este ca ei, comunistii, au cautat sa ne obisnuiasca cu gandul ca religia nu are ce cauta in cultura, si nici cultura nu are ce cauta in religie (pentru ca popa nu trebuie sa stie decat molitfele si sa dea cu cadelnita). In ciuda acestui fapt, noi, Biserica, a trebuit sa facem un efort sustinut si tacit pentru ca studentii nostri de la teologie sa invete nu numai teologie, ci si cultura generala, iar aceasta pentru ca preotul trebuie sa fie un carturar prin excelenta.     Acum reiau teza pe care am lansat o si asupra careia nu voi inceta sa insist: dupa aceste decenii de comunism, poporul roman are nevoie si de refacere morala; or, pentru aceasta refacere morala el are nevoie de refacerea unitatii dintre cultura si religie. Religia, pe de o parte, prin cultura, sa-si deschida ferestrele spre cerul larg al universalitatii umane, iar cultura la randul ei, prin religie, sa-si recapete profunzimea si dimensiunile firesti. Numai prin aceasta sinteza, prin aceasta unitate, vom izbuti sa ne debarasam de sechelele care ne-au mai ramas si de care trebuie sa ne scuturam noi si generatiile de dupa noi.     Din acest punct de vedere, Varlaam este carturarul si mitropolitul deopotriva, asemenea lui Dosoftei, lui Antim Ivireanul, lui Grigore Dascalul, lui Simion Stefan, asemenea lui Andrei Saguna, ca sa citez numai cativa dintre ierarhi. Omul de credinta si omul de cultura ne-a pus pe masa – si i-a pus o poporului roman – aceasta opera, carte deopotriva de credinta si de cultura. S’a vorbit frumos – si se va mai vorbi – despre splendida limba romaneasca a Cazaniei lui Varlaam; or, limba face parte din cultura, asa cum maduva ei face parte din credinta. Varlaam e un model pe potriva caruia se cere sa ne recapatam constiinta propriei noastre meniri in propria noastra tara si in propria noastra eternitate. Recapatandu ne aceasta constiinta, vom simti intr’adevar ca Varlaam este contemporanul nostru si ca noi redevenim contemporanii lui Varlaam.

Clujenii au sarbatorit ieri Ziua Imnului National in Piata Avram Iancu, ocazie cu care au fost rostite discursuri despre importanta si istoria imnului, urmate de un scurt moment artistic sustinut de artisti de muzica populara si de corurile reunite ale Armatei, Jandarmeriei si Scolii de Agenti de Politie „Septimiu Muresan“.      Desi in programul initial al manifestarii a fost anuntata si prezenta celebrului actor Florin Piersic, acesta nu a mai ajuns la eveniment, din „motive personale“. In deschiderea ceremonialului oficial, subprefectul judetului Cluj, Vasile Cozma, a rostit un discurs despre importanta imnului national pentru fiecare popor in parte. „In vremurile noastre, se pot citi in presa locala stiri de tipul: «Un fotbalist: Am avut emotii cind am cintat imnul Romaniei», «Costel Busuoic, supranumit Pavarotti din Carpati, a cintat imnul Romaniei la meciul lui Adi Diaconu», «La inmormintarea lui Marian Cozma s-a cintat imnul Romaniei la despartire». Multi s-au intrebat daca ne mai reprezinta imnul «Desteapta-te romane» pe noi, ca popor? Unul dintre simbolurile cele mai importante ale unui popor, alaturi de stema si drapel, este imnul national. Imnul reprezinta sinteza valorilor, idealurilor poporului“, a transmis subprefectul Cozma in mesajul lui.     Imnul, „nascut“ la 1848Istoria imnului national al Romaniei – „Desteapta-te Romane!“ – a fost apoi prezentata de dirijorul muzicii militare.      Printre invitatii la eveniment s-au numarat primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului, PS Vasile Somesanul, si reprezentanti ai conducerii Armatei.      Ziua de 29 iulie a fost desemnata Ziua Imnului National al Romaniei in anul 1998.      „Desteapta-te, romane!“, considerat un simbol al Revolutiei Romane din 1848, a fost cintat pentru prima data pe 29 iulie 1848, in Parcul Zavoi din Rimnicu Vilcea. Dupa ce a fost interzis timp de aproape o jumatate de secol, „Desteapta-te, romane!“ a fost ales drept imn national al Romaniei imediat dupa Revolutia din Decembrie 1989.