Contestatarii spun ca Romania nu e pregatita pentru un astfel de vot. As spune ca au si dreptate, dar cu o mentiune. Nu toata Romania, pentru ca populatia a invatat democratia pe propria piele, ci doar politicienii. Sau mai bine spus cei mai multi dintre ei. Chiar si din partidele care vor uninominale. Aproape zilnic, in Parlament, cite un ales doarme, fura prin votul la mai multe miini, ori huiduie ca pe stadion. Ce sa mai vorbim despre pregatire, despre examenul maturitatii, atunci cind se pune problema celor sapte ani de-acasa. In cazul in care romanii vor merge la urne sa aleaga oameni si nu partide, multi dintre cei care, astazi, isi bat joc de intreaga natiune, vor disparea. Iar Parlamentul va fi constituit, cu foarte rare exceptii, din alesi cu „diploma". Absolventi ai bacalaureatului in politica.
Editie aniversaraUn program pregatit special pentru TIFF 2007 este o retrospectiva Ion Popescu Gopo, care va cuprinde cit mai multe filme ale cineastului. Anul acesta se implineste o jumatate de secol de cind Ion Popescu Gopo a cistigat Palme d'Or la Cannes pentru scurtmetrajul de animatie „Scurta istorie". Tot anul acesta, Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc (APFR), organizatorul Festivalului Transilvania, lanseaza un eveniment anual intitulat Premiile Gopo - premiile industriei de cinema de la noi. Una dintre proiectiile speciale ale festivalului va fi dedicata si filmului „Morometii" de Stere Gulea, in editie restaurata. TIFF-ul va omagia la Cluj si la Sibiu doua decenii de la premiera, in prezenta echipei reintregite a filmului.La SibiuOrganizatorii TIFF-ului au anuntat deja ca editia de la Sibiu va debuta cu trei zile dedicate productiilor cinematografice autohtone - Zilele Filmului Romanesc. Titluri proaspete precum „Restul e tacere", „California Dreaming" si „Ingerul necesar". Regizori, actori, scenaristi, producatori vor fi prezenti pentru workshop-uri, seminarii, conferinte, proiectii speciale, sesiuni de intrebari si raspunsuri la finalul proiectiilor. Gala de decernare a premiilor TIFF va fi un duplex live Cluj-Sibiu, urmind sa fie transmisa in direct pe TVR 1 in seara de 9 iunie. CASETAAlte vedeteDin selectie va face parte si cel mai recent film realizat in strainatate de Oana Pellea: „I Really Hate My Job", in regia lui Oliver Parker. In aceasta comedie britanica, actrita romanca are un rol principal. Scenariul filmului - scris de Jennifer Higgie, editorul unei prestigioase reviste de arta contemporana - se axeaza pe vietile a cinci femei angajate intr-un restaurant de mina a doua din Londra. Ele sint interpretate de Oana Pellea, Alexandra Maria Lara, Neve Campbell, Shirley Henderson si Anna Maxwell Martin. Organizatorii TIFF-ului spera ca atit Oana Pellea, cit si actrita germana de origine romana Alexandra Maria Lara vor veni la festival.
Isi pun pirostriileCunoscuta actrita Eva Longoria si viitorul ei sot, jucatorul de baschet Tony Parker, au trimis deja primele invitatii de nunta, din catifea rosie, pe care este imprimata un turn Eiffel aurit si un „T E 7-7-7", cu scris italic. „Tine minte data pentru nunta Evei Longoria si a lui Tony Parker, pe 7 iulie 2007, Paris, Franta. Draga familie si prieteni, sintem atit de incintati sa sarbatorim nunta noastra alaturi de voi. Odata sositi la Paris, va rugam sa fiti oaspetii nostri la hotelul inchiriat, joi, 5 iulie, si la plecarea de duminica, 8 iulie. Veti fi contactati de organizatorii nostri saptamina viitoare pentru alte informatii. Cu dragoste Eva si Tony", se mentioneaza in invitatie. Longoria si logodnicul ei au trimis deja sute de invitatii, printre oaspeti aflindu-se colegele de filmare din „Neveste disperate" si creatorul serialului, Marc Cherry.Nu se maritaDesi are o relatie de peste opt ani de zile, fosta Baby Spice, Emma Bunton, nu are de gind sa se marite cu iubitul ei, Jade Jones. Vedeta a marturisit ca nu are timp, programul prea incarcat nepermitindu-i acest lucru. „Am discutat despre casatorie, dar eu si Jade traim clipa in acest moment, fara sa ne gindim la ziua de miine. Vreau o nunta intima. Totul se reduce la a-mi gasi timp sa fac planurile. Din pacate, nu sint prea buna la capitolul acesta! Mi-as dori mult ca Jade sa ma ceara de nevasta, dar nu se va intimpla prea repede...", a fost raspunsul Emmei.Cu ochii pe AkonCintaretul de muzica R&B Akon a povestit ca, nu cu mult timp in urma, frumoasa Beyoncé Knowles a flirtat cu el. Cistigatorul unui premiu Grammy este convins ca numarul mare de femei care „roiesc" in jurul lui a aparut odata cu faima pe care a cucerit-o in ultima perioada. „Oh, da! Se intimpla destul de des! Alicia Keys, Beyoncé - sint norocos in privinta asta, dar cred ca se intimpla odata cu succesul tau", a povestit el. Akon, care a fost casatorit de trei ori, este de parere ca iubitul lui Beyoncé, Jay-Z, nu ar trebui sa fie gelos, pentru ca flirtul lor s-a petrecut cu mult timp in urma. „Are o gramada de lucruri asupra carora ar trebui sa se concentreze. Omul are propria lui echipa de baschet. Ma indoiesc ca va incepe sa se ingrijoreze din cauza unor lucruri petrecute in trecut! Si mai vinde si albume, doar stiti!", a declarat Akon.Prieten de nadejdeDupa ce nu cu mult timp in urma a fost desemnat cel mai sexy barbat de pe planeta, George Clooney se dovedeste a fi si un prieten de nadejde pentru reprezentantele sexului frumos. In urma unui recent sondaj dat publicitatii de publicatia Observer, au fost desemnati cei 50 de reprezentanti ai sexului tare care au reusit imposibilul: sa inteleaga ce vor cu adevarat femeile. Potrivit publicatiei britanice, Clooney, datorita implicarii sale pe plan politic, a crescut foarte mult in ochii doamnelor de toate virstele. Cu zimbetul sau irezistibil, aerul un pic ironic, Clooney a fost inzestrat de Mama Natura cu mult sex-appeal, iar succesul de care se bucura printre femei este deja proverbial. Desi are un palmares bogat de cuceriri, starul american nu are de gind sa se aseze la casa lui.
Interes enormDupa numeroase gale semiobscure, Sibiul are parte, in aceasta seara, de primul spectacol adevarat de lupte. Prezenta a numerosi sportivi de talie internationala, in care stralucesc Ionut Iftimoaie sau Ciprina Sora, impreuna cu adversarul sau Peter Vondracek, a facut ca interesul in jurul evenimentului sa fie enorm. Ieri la amiaza, promotorul Eduard Irimia a impartit ultimele bilete care au fost adresate doamnelor si domnisoarelor prezente la cintarul oficial. „Stiam ca va fi asa. Este o reteta de succes. Peste tot in tara am fost primiti asa cum se cuvine. La fel ne asteptam sa fie si aici, iar pronosticurile s-au adeverit. Va fi o sala plina ochi. Cred ca daca am fi avut cinci mii de bilete, s-ar fi epuizat toate", spune Irimia. Meciul seriiPrincipala atractie din aceasta seara il va reprezenta meciul dintre Ciprian Sora si Peter Vondracek. Meciul este foarte important, in special pentru roman. In cazul in care va cistiga, Sora are sansa de a intra in circuitul K1. Chiar daca este mai usor cu aproape doua kilograme decit adversarul sau, romanul este optimist. „Va fi un meci foarte greu. M-am pregatit bine si nu mi-e frica. Stiu ca acest meci e sansa mea de a intra in circuitul superior. Cred ca si sala o sa-mi fie aproape si vreau sa-l bat. Este valoros, dar nu-mi fac probleme", spune Sora. Iftimoaie revineJovial si imbracat sport. Asa a aparut la cintarul oficial Ionut Iftimoaie (foto medalion). Cel mai titrat sportiv roman din circuitul K1 a fost la un pas sa se retraga. A fost convins sa revina in circuit si o face tocmai la Sibiu. Adversarul sau este un reprezentant din Polonia. Va fi doar un meci pregatitor pentru cel din vara, cind va avea parte de un adversar mult mai valoros. „Trebuie sa-l bat. Daca tot am revenit in circuit, trebuie sa cistig. Sint destul de bine pregatit si nu cred ca o sa am probleme. Imi pare bine ca am ajuns aici, pentru ca asa am putut sa-mi mai vad si niste vechi prieteni", spune vedeta. Meciuri interesanteUnul dintre cele mai interesante meciuri il va avea in prim plan pe Catalin Morosanu. Acesta va lupta contra unui belgian, mai greu cu aproape 10 kilograme decit el. „Nu mi-e frica. O sa fac tot ce-mi sta in putinta sa-l bat. Cred ca sint in stare pentru ca ma simt foarte pregatit", spune Morosanu. Un alt meci interesant il are protagonist pe Ionut Atodiresei, poreclit Pitbull-ul. „Nu conteaza cu cine ma bat. Eu sint pregatit sa cistig. Trebuie sa folosesc si inteligenta nu numai forta si atunci nu vor fi probleme", spune sportivul. Duelul fetelorUn meci intersant se anunta a fi cel de la categoria feminin. In ring se vor afla romanca Corina Cirlescu si campioana Portugaliei, Eunice Miranda. Portugheza este cu sapte kilograme mai grea decit romanca, dar aceasta spune ca nu-si face griji in privinta victoriei, care o sa-i apartina. Accesul in salaGala propriu zisa va incepe in jurul orelor 23. Accesul in sala se va face insa de la ora 22. In deschiderea evenimentului, sibianul Adrian Mihai promite o demonstratie de lupta de strada si alte citeva surprize.
Doar egalCSU Atlassib are nevoie de un soc pentru a-si reveni din pasa proasta pe care o traverseaza. A sperat sa-l produca la Medias, miercuri, in meciul de Cupa. N-a fost sa fie. Tot meciul s-a disputat intr-o nota de echilibru. De-a lungul celor 40 de minute s-au inregistrat nu mai putin de cinci rezultate de egalitate. In schimb, niciuna dintre formatii n-a izbutit sa aiba de-a lungul meciului un avantaj mai mare de 10 puncte. Fara sanse reale de calificare in faza superioara, gazistii au incercat sa obtina o victorie de moral. Au avut un start bun, finalizat cu aruncari de la distanta, dar lipsa unui pivot autentic i-a facut sa piarda din tempo. In schimb, sibienii au stat mai bine la capitolul aparare si reusite de sub panou, in special prin Mc Farland, care si-a trecut in cont 20 de puncte pina la final. Intr-un final incandescent, cele doua formatii au terminat la egalitate, 73-73, iar sibienii au facut pasul in Final Four. Favoriti la victorieSibienii vor juca, miine, intr-o noua etapa de campionat. Adversara va fi Rapid Bucuresti. Chiar daca in tur sibienii au pierdut, echipa pregatita de Bogdan Spinu porneste favorita la victorie. Cu doar sapte victorii, bucurestenii se zbat pentru evitarea retrogradarii. Sint deficitari atit la capitolul atac, cit mai ales in aparare. „Trebuie sa invingem. N-avem alta alternativa. Stim ca si ei au nevoie de un succes pentru a iesi din aceea zona, dar noi nu ne putem permite sa pierdem pe propriul teren", spune unul dintre jucatorii formatiei. Bilete cu locPentru a preveni aparitia unor cazuri asemanatoare cu cel de la meciul cu Dinamo, in care platitorii au ramas pe dinafara, conducerea a decis ca, din aceasta etapa, toate biletele care se vor vinde sa fie cu loc. Biletele se pot procura de astazi, intre orele 10,30-13,00, de la caseria Salii Transilvania. „Pentru a se evita diverse probleme, rugam si spectatorii sa vina la meci cu cel putin 15 minute inainte de startul partidei", se precizezaza intr-un comunicat emis de conducerea formatiei sibiene.
Bani de la crestiniImediat dupa revolutie, biserica si-a trimis slujitorii prin spitale. Asa au aparut capele, in conditii semi-legale, in marile unitati medicale din Romania, dar si prin Penitenciare. Dupa o perioada de provizorat, preotii au trecut de la statutul de „referent", la cel de „preot de spital", iar astazi avem in spitalele din Romania preoti cu un statut unic in analele juridice. Preotul Ioan Dragoi, parintele bolnavilor internati la Spitalul Clinic Judetean Sibiu, povesteste ca, la inceput, le predica oamenilor intr-o capela foarte mica, neincalzita. „Nu ne-a ajutat nimeni cu bani, m-am chinuit sa string bani de la credinciosi si de la alti oameni de bine. Actuala biserica a fost terminata in 2002, dupa ce constructia a fost inceputa in 2000. Ne descurcam greu, deoarece nu ne finanteaza nimeni, doar crestinii si diferiti sponsori", spune preotul Ioan Dragoi, care slujeste la biserica ce poarta hramul „Nasterea Maicii Domnului" din curtea SCJ Sibiu.Incalzire centralaBiserica de la Spitalul Clinic Judetean este o capela micuta, construita din lemn, de o echipa de mesteri din zona Maramuresului. Preotul Dragoi povesteste ca aceasta echipa nu a fost aleasa la intimplare, ci a cautat niste oameni care au mai construit biserici. „Nu am vrut o biserica mare, deoarece aici vin numai bolnavii din spital si, uneori, familiile lor. Am construit-o din lemn, deoarece ne-a costat mai putin, iar arhitectura este deosebita. Picturile sint donatii de la oameni", povesteste parintele. Pentru ca au fact economie de bani la constructie, parintele a cumparat sistem de incalzire pe sub podea, din Germania. El spune ca bonavii mai stau in biserica in genunchi si este important ca podeaua sa fie incalzita si oamenii sa se poata ruga in liniste.Inca nepictataDin cauza ca bisericile spitalelor n-au nicio sursa de finantare in afara de donatiile bolnavilor, preotii se descurca foarte greu cu banii. Biserica de la SCJ nu este inca pictata tocmai din lipsa fondurilor. „Noi nu percepem taxe pentru botez, nunti, ca ceilalti preoti. Din pomelnice si din vinzarea luminarilor nu scoatem multi bani. Trebuie sa pictam biserica, am vorbit cu cineva, dar n-avem bani sa platim", mai spune slujitorul Domnului. Orfani botezatiCopiii abandonati in spitale sint botezati de preotul spitalului. La fel se intimpla si cu micutii care au probleme medicale grave la nastere si trebuie botezati de urgenta. „Am botezat sute de copii, mai ales cind existau binecunoscutele leagane de copii. Inainte sa plece la leagan, ma chemau sa-i botez. Mai nou, de cind cu mamele maternale, decid ele unde boteaza copiii", povesteste parintele. Mai mult, cind un nou-nascut are probleme de sanatate, familia cheama preotul sa-l boteze crestineste. Preotul trebuie sa poarte halat si doar sa atinga bebelusul cu mina, micutul fiind in incubator.Boschetari, ingropati crestinesteDe persoanele care nu mai au familie sa-i ingroape se ocupa tot preotul spitalului, iar primaria asigura locul de veci. Preotul spune ca a avut cazuri cind un cadavru a stat si citeva luni in frigiderul de la morga spitalului, pina cind a fost inmormintat. Acesta mai spune ca trupurile bolnavilor decedati nu sint depusi in biserica, iar slujba se tine numai la groapa unde urmeaza sa fie inmornintat. „Am avut un caz cu un tinar care a murit intoxicat cu gaz metan, iar medicii nu au lasat familia sa ia mortul acasa, deoarece in contact cu aerul, trupul acestuia se umfla si exista riscul sa explodeze. Familia m-a chemat pe mine, si am facut slujba doar la groapa", isi aminteste preotul.Criminalii se destainuieUneori, preotii spun ca tin si locul parintilor, si a judecatorilor si chiar a medicilor. De cind este preot la spital, preotul Dragoi a ascultat multe spovedanii. El il da un exemplu pe un criminal, care, dupa ce a iesit din inchisoare, a vrut sa urmeze o cale mai buna si a cerut ajutorul preotului, pe care l-a rugat sa-i citesca macar citeva rugaciuni. Preotul a fost solicitat chiar sa inmorminteze sinucigasi. Daca pe vremuri, in zona rurala, sinucigasii erau inmormintati la marginea cimitirului, acum, la oras, cei care isi pun capat zilelor sint ingropati laolalta cu ceilalti. Numai ca, la aceste inmormintari, slujbele si vesmintele preotului sint putin diferite. Preot misionarPina inainte de revolutie, preotul Dragoi a fost angajat la Mitropolie, la departamentul economic. Era preot misionar, adica un preot trimis in general in tarile din lumea a treia pentru a propovadui crestinismul. „Au mai venit studenti la Teologie pe la biserica, si ma intrebau cum rezist sa ascult toata ziua durerile bolnavilor. Le-am explicat ca, prin simpla mea prezenta, uneori, oamenii parca se simt mai bine. Unii bolnavi ma cheama pe ultima suta de metri, cind eu nu-l mai pot pune sa faca matanii sau rugaciuni. Totusi, ma duc, deoarece familia ma roaga, insa le explic ca nu prea mai am ce face. Inainte sa fac spovedania, eu intreb bolnavul daca este de acord sa spuna ce are pe suflet. Am avut si cazuri care au refuzat. Nu este nicio suparare, oricum chiar daca sint de alte religii, eu ii primesc in biserica", precizeaza preotul.Biserici in spitalele sibieneDupa 1990, au fost infiintate lacase de cult in Spitalul Clinic Judetean, Spitalul de Pneumologie si Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda" din Sibiu. La inceput, preotul Dragoi mergea sa slujeasca atit la biserica de la SCJ, cit si la cea de la Pneumologie. Preotul spune ca facea program la fiecare biserica, si se ducea sa slujeasca cu rindul. „Multumesc lui Dumnezeu ca m-a ferit de boli, deoarece eu slujeam si bolnavilor de tuberculoza. La un moment dat, chiar imi faceam griji ca ma voi duce acasa cu boli, dar Dumnezeu m-a ferit. Am doua fete sanatoase, iar una dintre ele este chiar medic", spune Ioan Dragoi.Bolnavii postescCu acordul medicilor, preotii recomanda bolnavilor sa posteasca, ca mai apoi sa fie impartasiti. Cei care nu pot tine post sint cei care au probleme de sanatate, precum boli de stomac sau urmeaza tratamente pentru care medicul nu-i da voie sa posteasca. Preotii mai spun ca postul nu inseamna numai abtinere de la anumite mincaruri, ci trebuie sa fie cinstiti, corecti si, mai ales, credinciosi. „Nu vreau sa mor"Asta spun bolnavii care sint internati in stare critica la spital. O femeie trecuta prin doua atacuri cerebrale, aprindea o luminare la intrarea in biserica, in luminarar. Cu ochii in lacrimi, ea ii multumea lui Dumnezeu ca a ajutat-o sa treaca peste aceste necazuri si ca i-a dat posibilitatea sa-si vada copiii mari. „Cit eram constienta, atunci cind eram in spital, veneam sa ma rog zilnic la biserica, ca sa-mi redea sanatatea si sa pot merge pe picioarele mele. Medicii si Dumnezeu m-au ajutat foarte mult! Cred ca aceasta biserica este un lucru foarte bun pentru bolnavi", spune o bolnava, care s-a rugat in biserica din curtea spitalului pentru insanatosire.Preot „de spital"In urma Protocolului din mai 1991, dintre Patriarhia Ortodoxa Romana si Ministerul Sanatatii, prezenta preotilor in spitale a devenit legala. Doar batrinii isi mai amintesc despre spitalele de dinainte de razboi, in care preotul venea cu Ajunul si Molitfa, iar surorile de caritate ortodoxe si catolice slujeau zi si noapte, din suflet si fara bacsis, bolnavii unei alte Romanii. De cind s-au nascut spitalele in Tarile Romane, au existat capele si preoti in aceste institutii. Instalarea comunismului a insemnat excluderea Bisericii si din spitale, inclusiv a preotilor si monahiilor care stateau benevol in slujba celor aflati in suferinta. Din punct de vedere bisericesc, preotii sint subordonati Bisericii, dar sint salariatii Ministerului Sanatatii.
Cupa Romaniei la fotbal se apropie cu pasi repezi de final. Prima care a facut pasul in semifinale a fost Pandurii Tg. Jiu. Gorjenii au invins cu 3-2, dupa prelungiri, pe FC National. Chiar daca scorul a fost la fel de strins, cu o diferenta de doar un gol, Poli Timisoara a avut meciul la discretie in confruntarea cu Politehnica Iasi. Jucatorii lui Artimon s-au impus cu 2-1, dar o puteau face la o diferenta mult mai mare. Eroul meciului a fost Gigel Bucur, marcatorul unei duble. In penultimul sfert de finala, fata in fata s-au aflat Rapid Bucuresti si FC Arges. Meciul a fost echilibrat in cea mai mare parte, cu un usor avantaj pentru gruparea giulesteana. Iesirea lui Dorinel Munteanu, la finalul celor 90 de minute, a facut ca balanta sa se incline in favoarea bucurestenilor, care s-au impus, in final, cu 2-0. In ultimul meci, aseara, Steaua a trecut greu de Otelul, dupa un meci cu rasturnari incredibile de scor, cu prelungiri si lovituri de departajare, 8-7 (2-2, 3-3).
Paltinisul va gazdui, la finalul acestei saptamini, a doua etapa a „Xventure Snowmobile Cup 2007", competitie destinata pasionatilor de snowmobile. Etapa va incepe in aceasta seara, cu un prolog care va stabili ordinea de start. Concurentii vor parcurge un traseu de 20 de minute, pe noapte, pe pirtia Comanda, prima pirtie de schi din statiunea Paltinis. Simbata si duminica, pilotii de la clasa profesionisti au de parcurs un traseu de peste 180 km, lungimea totala a traseului fiind de aproape 400 de kilometri. Pentru pilotii de la clasa Amatori, traseul are un grad de dificultate mai scazut, iar lungimea totala este de aproximativ 280 de kilometri. La start se vor afla si 15 piloti din Austria, Polonia, Slovacia, Italia si Andora. Invitat special la aceasta etapa va fi Francois Vulliet, participant la doua editii ale Dakarului si cistigator, impreuna cu Romeo Dunca, al cursei de snowmobile din 2006, de la Sibiu. Si anul acesta, cei doi vor face echipa la Red Bull 1000 Trails, in timp ce Marcel Butuza va merge impreuna cu Alex Garbacea sau Romeo Duicu. „Datorita dificultatii traseului, concurentii vor pleca in echipe de cite doi. Cel mai dificil pasaj este in apropiere de Virful Petru, unde zapada depaseste 1,5 metri. Sint sigur ca aici se va face departajarea in cursa", spune Martin Freinademetz.
Prima etapa a Campionatului National de Raliuri, ce va debuta, astazi, la Brasov, a stabilit primul record al anului. La start s-au inscris nu mai putin de 61 de echipaje. Dintre acestea, trei sint sibiene. Cele mai mari sanse de a cuceri un loc pe podium le are Jean Tatu, la grupa A. Vicecampion national la grupa, sibianul are un motor mai puternic fata de anul trecut. „Din pacate, n-am facut nicio proba cu el. La Brasov va veni direct din Franta. Sper sa fie ceea ce asteptam", spune sibianul. Celelalte doua echipaje ii are ca piloti pe Cipi Savu si respectiv Victor Dimitriu. Primul va concura pe un Citröen Saxo, in timp ce al doilea o va face pe un Suzuki Ignis. Ambii vor puncta la grupa N, clasa 1.600 cmc. Doua „tepe"La startul competitiei ar fi trebuit sa fie prezenti si Bogdan Iancu, ca navigator al lui Dan Girtofan, dar si Dan Magos, in dreapta lui Razvan Trisnevschi. Ambii au fost anuntati cu doar citeva zile inainte de start ca pilotii si-au gasit alti navigatori. „Este o lume foarte nesimtita acolo, sus, la virf. Nu sint decit mincatorii si intrigi. Daca stai cuminte si nu incerci sa musti in stinga sau in dreapta o fac altii si patesti ceea ce am patit eu. Mi-e ciuda, si-n momentul de fata nu-mi vine sa mai concurez deloc", spune Iancu. Lupta aprigaIn lupta la virf, principalul favorit este campionul national Titi Aur, care va concura pe acelasi Mitsubischi Evo 9. Principalii contracandidati sint Dan Girtofan, pe Subaru Impreza si Marco Tempestini, pe o masina identica. Pretentii la o clasare buna o are si Bogdan Marisca, pe un Mitsubischi Evo 9. In lupta pe echipe se vor duela Motorhome si Viola BKP.
Atleticul mai speraCu un ecart de 10 puncte fata de liderul Ariesul Turda, Atleticul mai pastreaza sperante pentru promovare. Chiar daca in aceasta iarna l-au pierdut pe capitanul Luci Cotora si n-au reusit sa-l transfere pe Cristi Corfar, sibienii sint optimisti. Astazi, vor juca la Tg. Mures, cu Maris. Cele mai mari probleme le au cu axul central. In aparare, Popusoi este suspendat. La fel ca si mijlocasii Moldovan si Fratila. „E o situatie destul de grea. Daca vrem sa promovam, trebuie sa ne descurcam. Va fi dificil pentru ca jucam pe terenul unei formatii care n-a pierdut nici un meci pe propriul teren. Daca invingem, avem o sansa buna. Daca nu, e foarte greu de crezut ca mai putem reveni", spune Luca. Misiune dificilaCu Ioan Copilu adus in locul lui Adi Vasii in aceasta pauza de iarna, FC Sibiu spera sa se salveze de la retrogradare. Va avea o misiune dificila. Trebuie sa recupereze minim sase puncte pentru a se salva din zona retrogradarii. De la ora 15,30, sibienii vor da prima lupta din razboiul care-i asteapta. Sibienii vor primi vizita celor de la Dacia Orastie, formatie pe care au invins-o in tur, cu scorul de 1-0. Din pacate, inaintea acestui meci sibienii au probleme de efectiv. Armenean este accidentat, in timp ce Gradinar este suspendat pentru cumul de cartonase galbene. „Trebuie sa ne salvam. Va fi dificil, dar trebuie sa ne salvam. Am mare incredere in domnul Copilu, ca va face treaba buna. Trebuie sa pornim cu dreptul", spune vicepresedintele Werner Keul. Fara grijiSparta Medias pare cea mai linistita formatie din seria sibiana. Aflata la mijlocul clasamentului, formatia pregatita de Dumitru Solomon si Mihai Tulinschi n-are aspiratii mari. Vrea sa termine in prima jumatate a clasamentului. Singurele emotii ar putea veni in cazul unor rezultate negative, care i-ar aduce pe medieseni in postura de a juca la retrogradare. „Sper sa n-avem emotii. Din ceea ce am vazut in meciurile amicale, sper sa nu avem probleme. Trebuie sa ne cistigam meciurile de pe teren propriu si atunci, cu siguranta, nu vom avea eomtii. Va fi o lupta echilibrata, dar trebuie sa ne descurcam", spune Solomon. Intilnirile etapeiIn prima etapa a returului vor avea loc partidele: Sparta Medias - Avintul Reghin, Mobila Sovata - Gloria II Bistrita, Muresul Deva - Universitatea 1919 Cluj, Sanatatea Cluj - Inter Blaj, CSM Sebes - CS Trans-Sil Tg. Mures, Somes Gaz Beclean - FC Soda Ocna Mures, Ariesu Turda - Oltchim Rm. Vilcea, FC Sibiu - Dacia Orastie, Maris Tg. Mures - Atletic Sibiu.Clasament:1. Ariesu Turda 17 11 5 1 44-12 38(11)2. Muresul Deva 17 11 4 2 24-6 37(13)3. Gloria Bistrita II 17 8 6 3 20-10 30(3)4. Soda Ocna M. 17 8 5 4 24-16 29(5)5. Atletic Sibiu 17 8 4 5 21-19 28(4)6. Inter Blaj 17 7 5 5 24-13 26(2)7. Oltchim 17 7 4 6 21-20 25(1)8. Avintul Reghin 17 7 4 6 24-21 25(-2)9. Mobila Sovata 17 7 4 6 28-36 25(-2)10. U. 1919 Cluj 17 5 7 5 17-17 22(-5)11. Sparta Medias 17 5 6 6 21-20 21(-6)12. Maris Tg. M. 17 4 9 4 19-20 21(-6)13. Dacia Orastie 17 5 4 8 25-29 19(-5)14. Trans-Sil Tg.M. 17 4 6 7 17-21 18(-6)15. CSM Sebes 17 4 5 8 22-27 17(-10)16. S.S.P. Cluj 17 5 1 11 17-35 16(-8)17. FC Sibiu 17 4 5 8 18-22 12(-10)18. Somes Gaz B. 17 0 2 15 12-54 2(-22)
Sibienii care vor sa afle mai multe detalii despre conditiile legale de munca in Marea Britanie pot apela la serviciul telefonic cu apel gratuit 0800.823.456 doar pina simbata 31 martie 2007. Serviciul este functional din luna decembrie a anului trecut si a fost implementat cu ajutorul Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM), Misiunea din Romania.Peste 1.700 de romaniPotrivit Prompt Media, intre 13 decembrie si 13 februarie, numarul a fost apelat de peste 1.700 de romani. Peste 35% dintre cei care au sunat au dorit sa afle amanunte despre conditiile legale generale de munca in Marea Britanie. Peste jumatate dintre apeluri au solicitat informatii despre permisul „mov" de munca si un procent de 30 dintre apelanti au cerut detalii despre permisul „albastru" de munca. Convorbirile telefonice au totalizat peste 12.000 de minute. In general, barbatiCele mai multe apeluri au fost facute de barbati cu virste cuprinse intre 18 si 45 de ani. Peste 40% au terminat liceul si 10% sint absolventi de facultate. Peste 65% provin din mediul urban. Pe linga Bucuresti, cu 15 la suta din apeluri, un numar mare de apeluri a fost inregistrat din Sibiu, Suceava, Timis, Prahova, Bacau, Neamt, Cluj, Brasov si Iasi.Pe internetLa 0800.823.456 se pot afla detalii despre conditiile legale de munca in Marea Britanie, conditii valabile incepind cu 1 ianuarie 2007: dreptul de intrare, dreptul de sedere, dreptul de munca, cele trei categorii de permis de munca, conditiile si procedurile pentru obtinerea lor. Apelurile sint preluate zilnic, de luni pina vineri, intre 8 si 20. Pagina de internet a proiectului, www.oim.ro/migratie, va putea fi accesata si dupa 31 martie.
Colectarea deseurilor electrice si electronice nu intra, deocamdata, in vederile primarilor din tara. Doar patru administratii locale au depus, pina ieri, proiecte pentru realizarea unor puncte de colectare. „Desi am avut o sesiune speciala de finantare pentru astfel de proiecte, numai patru primarii au depus proiecte pentru crearea unor puncte de colectare a deseurilor electrice si electronice", spune Mihai Toti, presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Acesta arata ca Romania are, potrivit Directivei europene, indatoriri clare in acest domeniu. Potrivit Hotararii de Guvern 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, rata medie anuala de colectare selectiva a deseurilor electrice si electronice este de patru kg/cap de locuitor. De asemenea, actul normativ prevede indeplinirea unor obiective intermediare. Astfel, pina la sfirsitul anului 2006, rata medie de colectare a deseurilor trebuia sa fie de doua kg/cap de locuitor, iar la sfirsitul acestui an va trebui sa fie de trei kg/cap de locuitor.
Bani putiniPensionarii din agricultura au fost intotdeauna o povara pentru stat. Proveniti dintr-un sistem in care se imbinau recompensele banesti cu cele in natura, cu dreptul de a cultiva o suprafata de teren pentru scopuri personale, taranii n-au pus mare pret pe contributia la asigurarile sociale. Ideea venea din vremurile de demult, cind taranul isi scotea veniturile, pina la moarte, din cultivarea pamintului. De aceea, la virsta intelepciunii, sumele incasate drept pensie sint mici. „Nu este vorba de un numar semnificativ de oameni, circa 7.800 in tot judetul, dar sumele incasate sint foarte mici. Cele mai mari pensii de agricultor de abia trec de 300 de lei noi, iar cele mai mici, e drept de urmas, de abia se ridica la 25-30 lei", spune Gabriela Bosnea, sef serviciu Pensii pentru agricultori de la Casa Judeteana de Pensii Sibiu.Contributie proprieTaranii din zona necooperativizata au cele mai mici pensii. Ei trebuiau sa contribuie in fiecare luna sau la o perioada mai mare de timp cu o suma de bani, pentru a li se deschide si continua dreptul la pensie. Unii au facut-o, altii nu, considerind ca pensia reprezinta plata, peste ani, a unor sume pe care le dai din buzunar acum. De aceea, marii crescatori de oi, de exemplu, nici n-au contribuit la fondul de pensii, desi au avut de unde plati. De altfel, pe o harta a veniturilor populatiei obtinute din salarii si pensii de la stat, realizata de Directia Muncii, zona Marginimii apare drept cea mai saraca. AliniereaSistemele de pensii, aproape peste tot in lume, functioneaza pe sistemul contributiei personale de-a lungul vietii active. „Au fost incercate tot felul de formule legate de marirea sau uniformizarea veniturilor obtinute de cei care s-au ocupat de agricultura. Anumite elemente ale formulei de calcul au fost schimbate sa „bata" bine, dar lipsa de fonduri este principalul motiv pentru limtarea sumelor pentru pensionari din agricultura. Guvernele din ultima vreme au indexat punctul de pensie, marindu-l in anii din urma, au reconsiderat participarea celor de la CAP-uri la obtinerea punctelor anuale, majorindu-le pensionarilor punctajul aferent perioadei realizate in agricultura, dar majorarile rezultate sint nesemnificative", arata Bosnea. „Reteta" taranilorCa intotdeauna, pensiile agricultorilor se adauga banilor obtinuti pe roadele din toamna. Pentru ca circuitul este aproape acelasi in mediul rural. Din banii pe „sfecla", pe „crumpene" sau pe poame, taranii cresc pasari, porci sau vite, pe care le vind. Astfel obtin bani frumosi, iar mica „subventie" a statului ramine aproape nebagata in seama. „Reteta" tinde insa sa dispara, odata cu noile reguli impuse de UE, dar si cu imbatrinirea accentuata a populatiei din mediul rural.
Mod de preparare:Se taie cartofii felii si se aseaza un start de cartofi obisnuiti intr-un vas de yena uns cu putin unt, apoi un strat de cartofi dulci si tot asa pina se uple vasul. Se incalzeste cuptorul la 175 C (350F). Intr-o craticioara se pune la fiert smintina, zeama de supa, sare, piper, cimbru, rozmarin si nucsoara si se lasa pina da in clocot, apoi se da la o parte si se toarna peste cartofi. Deasupra cartofilor se pun bucatele mici de unt si citeva marshmallow, se acopera cu folie de aluminiu si apoi se da vasul la cuptor cca 30 min, pina incepe sa fiarba sosul, apoi se da la o parte folia de aluminiu si se mai lasa inca 20 de minute, cit sa scada sosul cam la jumatate. Se presara pe deasupra nucile si restul de marshmallows si se mai tine la cuptor inca 5-10 minute cit sa se topeasca bezelele si sa se prajeasca putin nucile.
Recoltarea Pentru alimentatie si preparare in stare proaspata, se recolteaza frunzele fragede, tinere, in lunile martie-aprilie. De regula, leurda creste in asociatii dense, in multe locuri, pe hectare intregi de padure. SalataPortia pentru o persoana se prepara dintr-o mina de frunze proaspete, care se spala bine cu apa calduta, se taie marunt si se pun intr-un castron. Se amesteca cu o lingurita de otet de mere, un virf de cutit de sare si o jumatate de lingurita de ulei, dupa care se consuma la maximum 30 de minute de la preparare. SuculSe poate prepara prin doua modalitati, in functie de mijloacele pe care le avem la indemina. Metoda I: Intr-un mixer electric se pune o mina de frunze de leurda taiate nu foarte marunt, dupa care se adauga trei sferturi de pahar de apa. Se mixeaza vreme de 2-3 minute, apoi se lasa sa mai stea vreme de un sfert de ora, dupa care se filtreaza prin strecuratoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obtine aproximativ un pahar de suc cu o culoare verde intensa, care va fi baut intr-o singura doza, dimineata, pe stomacul gol. Pentru curele mai puternice de curatare a singelui se beau 2 pahare de suc de leurda pe zi: dimineata si seara. Metoda II: O mina de frunze de leurda se taie foarte fin, ca zarzavatul pentru ciorbe. Se pun intr-un vas de sticla sau ceramica si se toarna deasupra un pahar de apa calduta (dar nici intr-un caz fierbinte), se lasa sa se macereze la temperatura camerei vreme de patru ore, dupa care se filtreaza prin tifon. Se obtine ceva mai mult de un pahar de suc de leurda, doza care va fi consumata pe stomacul gol, imediat dupa preparare. TincturaFrunzele proaspete de leurda se taie cit mai fin si se pun intr-un borcan de sticla cu filet, pina acesta se umple pe trei sferturi. Deasupra se adauga alcool alimentar de 70 de grade, cit sa le acopere, dupa care borcanul se inchide ermetic. Se lasa la macerat vreme de zece zile, la temperatura camerei, timp in care se agita continutul borcanului de 2-3 ori pe zi, pentru o mai buna extragere a principiilor active. Dupa trecerea acestui interval de timp, se filtreaza preparatul obtinut, tragindu-se in sticle mici, care vor fi pastrate inchise ermetic, in locuri intunecoase si racoroase. Se administreaza cite o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de minimum trei saptamini. Boli tratateBoli care se vindeca prin tratamentul cu leurda: tromboflebita, trombozele in general, sechele dupa accidentul vascular, prevenirea accidentului vascular, ateroscleroza, bolile cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului, hipertensiunea arteriala, reumatismul, reumatismul degenerativ, oprirea procesului de imbatrinire, inlaturarea efectelor nocive ale nicotinei si ale fumatului, prevenirea si tratarea guturaiului, gripei si a infectiilor respiratorii in general. PrecautiiLeurda este mult mai bine tolerata de sistemul digestiv decit usturoiul, insa la persoanele cu stomac sau colon extrem de sensibil poate provoca stari de jena sau usoare crampe. Mamele care alapteaza nu vor consuma leurda, deoarece aceasta transmite un gust neplacut laptelui.
Presedintele Asociatiei „Pro Tinutul Secuiesc" si primarul de Sfintu Gheorghe, Albert Almos, a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca asociatia ar putea fi inregistrata in doua saptamini. Noul proiect de hotarire privind aprobarea actului de infiintare si a statutului Asociatiei Intercomunitare „Pro Tinutul Secuiesc" urmeaza sa fie dezbatut in sedinta Consiliului Local, dupa ce, conform legii trasparentei, a fost consultata opinia publica, dupa care va fi inaintat Prefecturii Covasna. Primarul Albert Almos a spus ca proiectul va fi dezbatut in sedinta Consiliul Local Sfintu Gheorghe, dupa care Prefectura Covasna are la dispozitie sase luni sa-l atace sau nu. „Sper ca proiectul, in noua sa forma, este pe gustul Prefecturii, care nu va mai avea de ce sa il conteste", a spus Albert Almos, adaugind ca nu crede nici ca Prefectura „va avea curajul" sa ceara si de aceasta data revocarea hotaririi. Prefectul contestaDe asemenea, Albert Almos a spus ca in aceasta perioada toate consiliile locale in cazul carora prefecturile au solicitat revocarea hotaririlor privind afilierea localitatilor la asociatie adopta din nou proiecte de hotarire privind aprobarea actului de infiintare si a statutului Asociatiei, manifestindu-si speranta ca in doua saptamini se vor depune actele la Judecatoria Sfintu Gheorghe in vederea inregistrarii Asociatiei „Pro Tinutul Secuiesc". Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin, declara ca Asociatia Intercomunitara Pro Tinutul Secuiesc nu va putea fi inregistrata la Judecatorie, la mijlocul lunii februarie, pentru ca mai multe consilii locale trebuie sa adopte din nou hotariri respectind legea transparentei.
Matematica e incontestabilaParlamentul a intrunit 233 de voturi pentru, din 234 - cite erau necesare pentru adoptarea rezolutiei care aviza pozitiv solicitarea adresata legislativului de Traian Basescu privind organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal. Acest rezultat a fost inregistrat in urma votului nominal, propus de presedintele Camerei, Bogdan Olteanu. Mai devreme, cind votul a fost deschis, s-au inregistrat nereguli, desi in acel moment se intrunisera conditiile legale potrivit carora se putea considera ca Parlamentul i-a spus „da" presedintelui - au fost 241 de voturi „pentru".Totusi, e aprobatRezultatulul votului de ieri al plenului Parlamentului asupra solicitarii de organizare a referendumului pe tema votului uninominal naste dispute de ordin constitutional, iar solutia catre care se indreapta conducerea Legislativului este cea de reluare a discutiilor. Paradoxal, dupa indelungi controverse procedurale, unii parlamentari au remarcat faptul ca, potrivit legii fundamentale, Parlamentul a avizat favorabil solicitarea presedintelui Traian Basescu de consultare a populatiei. Controversa porneste de la faptul ca Proiectul de Hotarire a Parlamentului prin care era dat acceptul pentru referendum nu a putut fi adoptat, deoarece a intrunit 233 de voturi pentru, in loc de 234, cite erau necesare. Parlamentarii au pornit de la premisa ca au nevoie de majoritatea calificata, asa cum scrie in legea speciala privind organizarea referendumului. Numai ca intre legea referendumului si Constitutie exista o mare contradictie. In timp ce legea spune ca referendumul este avizat de Parlament cu majoritate calificata, Constitutia spune ca hotaririle Legislativului se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti in sala.Alianta o vreaDeputatul PNL Titu Gheorghiof a declarat ca legea fundamentala are intiietate, iar prevderile art 76 se extind si asupra sedintelor comune. El a explicat ca s-a luat in calcul varianta majoritatii calificate pentru ca proiectul de hotarire a fost asimilat unei legi organice. „Eu cred ca Parlamentul a dat un aviz favorabil", a spus deputatul liberal. Si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a precizat ca legea referendumului este neconstitutionala, iar Birourile Permanente vor discuta cazul, in ideea reluarii votului. Si liderul deputatilor PD, Cristian Radulescu, a declarat ca legea referendumului este neconstitutionala, iar democratii o vor ataca la Curtea Constitutionala.AcuzatiiVicepresedintele Partidului Conservator, Nicolae Popa, sustine ca presedintele Traian Basescu se foloseste de ideea organizarii unui referendum privind votul uninominal pentru a face campanie electorala mascata PD-ului pentru alegerile europarlamentare. Popa a declarat, ieri, ca seful statului isi doreste cu obstinatie sa induca in eroare populatia Romaniei, „pe romaneste spus umbla cu cioara vopsita", unicul sau scop fiind acela de a face campanie electorala mascata pentru Partidul Democrat, in perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European.
Fostul sef al filialei bucurestene a PSD, Dan Ioan Popescu, acum prim-vicepresedinte PC, a aratat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca atunci cind l-a propus pe Marian Vanghelie pentru Primaria Capitalei, nu l-a propus „pentru Ministerul Culturii". „E problema PSD daca imaginea lui Marian Vanghelie nu se inscrie in ideea de reforma a PSD", a spus acesta. Deputatul a completat ca Vanghelie are anumite calitati, cum ar fi aceea de bun administrator. El a spus ca organizatia PSD Bucuresti se gaseste acum la o cota mult mai mica decit atunci cind el a parasit-o, dar ca ii doreste sa fie cea mai puternica filiala de partid din tara.Majoritatea a decisPrimarul sectorului cinci, Marian Vanghelie, a fost ales, miercuri seara, presedintele filialei PSD Bucuresti, cu 989 voturi pentru din 1060 de voturi valid exprimate, la capatul unei sedinte de la care nu au lipsit contestarile si fluieraturile. Vanghelie devine astfel presedintele celei mai numeroase filiale, succedindu-i lui Sorin Oprescu, senatorul PSD care si-a suprapus imaginea de medic cunoscut in Capitala cu aceea de reprezentant al acestui partid intr-un oras in care PSD nu a obtinut niciodata postul de primar general. La filiala Bucuresti, aproape toata perioada anilor 90, pina in 2005, presedinte a fost fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu, plecat intre timp din partid.
Reprezentare fara reprezentantCurtea de Apel Bucuresti a respins irevocabil, ieri,contestatia depusa de PNL impotriva Inregistrarii Partidului Liberal Democrat, astfel incit partidul format de Theodor Stolojan si Valeriu Stoica a fost recunoscut oficial si va fi inscris in Registrul partidelor politice. Decizia magistratilor CAB vine dupa citeva ore de dezbateri in care si-au incrucisat pledoariile doi dintre cei mai buni avocati politicieni: Valeriu Stoica, din partea PLD, si Cristian Iordanescu, reprezentat PNL. La pronuntare nu a mai participat liberalul Iordanescu, ceea ce i-a dat ocazia lui Stoica sa-l mai acuze pe colegul sau: „Faptul ca avocatul Iordanescu nu a mai venit la proces denota atitudinea lor fata de justitie si e un tertip pentru a tergiversa inregistrarea partidului. Cind au vazut ca au epuizat toate modalitatile de a impiedica inregistrarea partidului nu s-au mai prezentat", a declarat Valeriu Stoica, fondator al PLD.Argumente combatuteInstanta s-a referit si ea l-a disparitia din sala a contestatarilor, precizind ca decanul Baroului Bucuresti, Cristian Iordanescu, a solicitat in cererea de recuzare a instantei sa fie citat la sediul PNL. Cu toate acestea, au atras atentia magistratii, sedinta de judecata nu s-a aminat, ieri, ci a fost doar suspendata, astfel incit nu necesita o noua citare. PNL s-a opus recunoasterii Partidului Liberal Democrat, invocind patru argumente. Mai intii, PNL a sustinut faptul ca sentinta din 29 ianuarie a Tribunalului Bucuresti, prin care se admitea inregistrarea PLD, nu a fost pronuntata in sedinta publica. Valeriu Stoica a conetstat acest fapt. Al doilea argument al PNL, lipsa de autenticitate a semnaturilor depuse la dosar. Valeriu Stoica a combatut a aratat ca nu s-a adus o dovada in acest sens si, mai mult, tinind cont ca legea impune doar 20.000 de semnaturi. Cel mai tare argumentat s-a dorit ar fi cel potrivit caruia denumirea PLD nu este disponibila, ea apartinind PNL, dupa ce acest parrtid a absorbit PLD al alui Niculae Cerveni, in 1999. Stoica a explicat instantei ca a exista un protocol intre cele doua formatiuni politice care mentiona explicit ca partidul absorbit pierde denumire si tot, ceea ce s-a si intimplat, PLD fiind radiat. Liderii PLD au depus actele de infiintare a partidului la sfirsitul lunii decembrie. Potrivit legislatiei in vigoare, pentru inscrierea unui partid la Tribunal este nevoie de depunerea unei liste cu 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 dintre judetele tarii, dar nu mai putin de 700 de persoane din fiecare astfel de arie administrativa.
Paza non-stopAngajatii firmei de paza asigura securitatea bolnavilor 24 de ore din 24. Acestia sint obligati sa verifice toate persoanele care intra si ies din spital. La fel se intimpla si cu masinile care intra in curtea spitalului. Ei au obligatia sa taie chitanta tuturor soferilor care vor sa stationeze cu masinile in curtea spitalului, cu exceptia angajatilor din spital. „Exista persoane angajate, care asigura paza pe fiecare sectie. Au obligatia ca programul de vizita pentru bolnavi sa fie respectat. Apoi, exista oameni angajati la poarta. Ei sint responsabili sa taxeze cu cite 10 lei masinile care stationeaza mai mult de 10 minute in curtea spitalului", spune unul dintre angajatii firmei de paza.Papuci steriliPentru a face economii la detergent si dezinfectant, conducerea SCJ Sibiu a introdus, in urma cu citeva luni, tonomate cu papuci sterili. Firma ca producea acesti papuci ii vindea in cadrul spitalului cu 1 leu, iar o cota parte din vinzare revenea unitatii spitalicesti. „Din cauza unor neintelegeri, s-a renuntat la colaborarea cu firma care producea acesti papuci sterili. Pe perioada cit au existat aceste tonomate, infectiile nozocomiale, cunoscute si sub denumirea de infectii intraspitalicesti, au scazut. Mai mult, s-a facut economie si la detergenti si dezinfectanti", spune Geraldina Galdean, purtator de cuvint la SCJ.Mincare bunaDe trei ani, bolnavii internati in spital se hranesc cu mincare preparata de o firma privata. Cei de la spital spun ca meniurile sint stabilite in continuare de dieteticienii spitalului. „O parte din vechii angajati de la bucataria spitalului au fost preluati de noi. Meniul este stabilit de medici si dieteticieni, noi doar preparam mincare si incercam sa ne incadram pe cit posibil in banii alocati pentru hrana zilnica a bolnavilor. Chiar daca lumea zice ca mincarea de spital nu e buna, acestia gresesc, deoarece mincarea are tot ce-i trebuie, doar ca n-are grasime si sare", spune Adrian Pascu, patronul firmei care asigura hrana bolnavilor.Parc curatDe curatenia exterioara a spitalului, a parcului de citeva hectare, se ocupa tot o firma privata. Bolnavii spun ca sint multumiti de serviciile prestate de firma de curatenie. „Mai iesim din salon, la o tigara. Este bine sa mai iei aer. Ii vad tot timpul pe cei de la curatenie ca string dupa noi, ceea ce este bine, deoarece pe bancile parcului stau zilnic zeci de bolnavi. Daca nu ar curata, ar exista riscul sa se transmita bolile de la unii la altii", spunea, ieri, un pacient internat la Interne.
Ambasadorul Frantei in Romania, Excelenta sa Hervé Bolot, este asteptat, la inceputul saptaminii viitoare, la Sibiu, pentru un seminar international pe tema intercomunalitatii. Evenimentul este programat, in perioada 5-6 martie, la Hotel Parc, fiind organizat de Ambasada Frantei in Romania, in parteneriat cu Ministerul Roman al Administratiei si Internelor. Cei prezenti vor discuta problematica si mizele intercomunalitatii in cadrul cooperarii descentralizate si gestionarea fondurilor structurale europene. Seminarul se va desfasura pe ateliere, pornind de la exemple din Franta si din Romania, facind legatura cu proiectele europene si prezentind exemple practice. Oaspeti de seamaSeminarul va fi prezidat de inaltul oaspete francez. Din partea romana vor participa Mircea Toader, secretar de stat pentru Comunitatile locale, Liviu Radu, secretar de stat pentru Reforma administratiei publice, Cristian Anghel, presedintele Federatiei Autoritatilor Locale din Romania, precum si reprezentanti ai asociatiilor de colectivitati locale romanesti. De asemenea, din partea franceza participa un numar important de reprezentanti francezi ai colectivitatiilor locale sau ai unor structuri implicate in intercomunalitate.Intercomunalitatea este un concept care isi propune sa dezvolte cooperarea intre comune si care, astazi, se constituie intr-un veritabil motor de dezvoltare. Cooperarea franco-romana in domeniul intercomunalitatii este deosebit de bogata si dinamica, inregistrind peste 600 de legaturi bi sau multi comunitare.
O singura zi din an, politistii sibieni isi permit sa fie mai ingaduitori cu unii dintre soferii care calca strimb. De 1 Martie. De bunavointa rutierilor se bucura, insa, doar soferitele. Ieri, angajatii Serviciului Politiei Rutiere Sibiu au stat la pinda inarmati cu....martisoare. Nici o soferita nu le-a scapat. Doamnele si domnisoarele au fost oprite chiar si pentru abateri minore, au fost avertizate, si-au primit amenda, apoi un martisor. Oamenii legii s-au amplasat strategic pe toate arterele principale si pe drumurile nationale si au impartit peste 200 de martisoare. TraditiePentru politistii sibieni din cadrul Serviciului Politiei Rutiere a devenit deja un obicei ca in fiecare an de 1 Martie sa imparta flori sau martisoare soferitelor oprite in trafic. „Si de aceasta data, de 1 Martie ne-am gindit la aceasta categorie a participantilor la trafic si, pe linga amenda si avertismente, am oferit doamnelor si domnisoarelor cite un martisor, alaturi de cele mai calde urari de sanatate si fericire si cit mai multi kilometri fara evenimente nedorite. De asemenea, am dat fiecarei soferite si cite un pliant care cuprindea citeva dintre cele mai elementare reguli rutiere", spune inspectorul principal Lucian Neamtiu, din cadrul Serviciului Politiei Rutiere Sibiu.
Cartarescu, in topSute de elevi trec zilnic prin salile Bibliotecii Judetene Astra. Imprumuta cartile preferate sau se documenteaza, in sala de lectura, pentru diferite teme scolare. „Zilnic vin la biblioteca cam in jur de 200 de tineri de liceu. In afara autorilor din programa scolara, pe care este musai s-o respecte, tinerii au ca preferinte autorii contemporani, care au facut mare vilva in ultima vreme. Un lucru surprinzator este faptul ca printre scriitorii solicitati sint si romani. Unul dintre acestia este Mircea Cartarescu. Cele mai cerute carti ale sale au fost romanele «De ce iubim femeile», «Ah, Baroane!» si «Orbitor», cu volumele «Corp« si «Aripa stinga»", spune Doina Popovici, una dintre bibliotecarele Bibliotecii Judeteane Astra. Coelho are succesSi scriitorii celebri straini se numara printre preferintele liceenilor. Cartile lor sint imprumutate in functie de pasiunea fiecaruia pentru un anumit stil. La acest capitol, brazilianul Paulo Coelho, unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii, se afla in top. Toate romanele sale sint rivnite de adolescenti. In schimb, in cazul lui Isaac Asimov (literatura SF si stiintifica) si al Agathei Christie (romane politiste), elevii solicita doar titlurile foarte cunoscute. Literatura scolaraMajoritatea scriitorilor romani sint cititi pentru ca fac parte din literatura scolara. Cartile lui Ioan Slavici, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, George Bacovia sint cele mai cerute. Elevii de gimnaziu imprumuta cel mai des volumele lui Mihai Eminescu si Ion Creanga, spune Doina Popovici. Cartile care nu se pot da acasa sint cele rare sau vechi. Elevii sint nevoiti sa le studieze in sala de lectura a bibliotecii. Acelasi regim il au albumele, atlasele, dictionarele si lexicoanele.Epoca apusaCartile lui Nicolae Ceausescu si ale Elenei nu mai intereseaza, in schimb, pe nimeni. Pina acum 2-3 ani, mai veneau sa le rasfoiasca nostalgicii trecuti de o anumita virsta. Insa in rindul liceenilor, nascuti dupa „epoca de aur", nu au deloc succes. Nici macar din curiozitate nu le-a cerut nimeni.Rupte sau uitatePentru ca prin miinile elevilor trec, zilnic, sute de carti, acestea se deterioreaza. Multe dintre ele sint si foarte vechi. „Problema cu uzarea cartilor este destul de delicata. In ciuda faptului ca unele sint de acum 20 si ceva de ani, nici copiii nu au grija de ele. Ba mai mult, cum le imprumutam pentru acasa, multi ni le restituie patate, cu foi indoite sau cu foi lipsa. Le trebuie o anumita pagina sau mai multe si, in loc sa-si conspecteze ce le trebuie, li se pare mai comod sa le rupa. Altii, in schimb, nu ni le mai restituie deloc. Mai ales studentii, care au terminat facultatea. Acestora le trimitem carti postale, dar foarte putini ni le mai trimit inapoi", spune bibliotecara. Pina acum, nu s-au dat amenzi nici pentru uzarea cartilor, nici pentru depasirea termenului de imprumut de doua saptamini si nici pentru pierderea acestora. Inventarul se face din 15 in 15 ani, pentru ca volumul de carte este foarte mare. Cartile lipsa sint platite de bibliotecari.
A venit primavara, incepe si curatenia. Profitind de vremea buna, primarul sas ii pune la treaba pe sibieni. Pentru ca turistii sa nu gaseasca Sibiul o gluma proasta, Johannis vrea ca toata curatenia sa fie gata pina pe 1 aprilie. Insa edilul-sef a atentionat cetatenii ca deseurile constituite in urma constructiilor nu vor fi ridicate de municipalitate. „Astept in special de la cei care locuiesc in zonele de blocuri sa aiba grija de spatiile verzi, atitea cite au mai ramas. Si as mai vrea sa atrag atentia cetatenilor ca molozul rezultat din constructii nu se considera inclus in aceste lucrari de igienizare. El nu va fi ridicat pentru ca intra in sarcina constructorilor sau a proprietarilor sa se debaraseze de el", a explicat primarul Klaus Johannis.De buna voie si silitiAsociatiile de proprietari si firmele trebuie sa duca gunoaiele si resturile in locurile special amenajate, pentru a fi ridicate de Schuster&Co Ecologic. „Autospecialele firmei mentionate vor colecta in fiecare saptamina deseurile din zona blocurilor din cartierele sibiene", a promis primarul. Si daca nu vor sa fie gospodari de buna voie, sibienii risca amenzi grase. „Cetatenii care nu se vor conforma hotaririlor de consiliu nr. 210/2001 si nr. 216/2004 sint pasibili de amenzi cuprinse intre 50 si 70 de lei pentru persoane fizice, iar pentru persoane juridice intre 100 si 150 de lei", avertizeaza Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei.
„15 martie nu mi se mai pare un termen realist", a spus, ieri, primarul Klaus Johannis, intrebat care este data la care Capitala Culturala va avea si pavilionul multifunctional despre care se vorbeste de un an de zile. Se pare ca municipalitatea nu a reusit sa cada la intelegere cu firma executanta, al carei nume Johannis a evitat sa-l anunte. Termenele de plata sint marul discordiei. Oricum, el nu renunta la ideea cortului din Cazarma 90 si nu exclude colaborarea cu o alta firma. „Din pacate, si legislatia noastra e diferita din cea de Europa de Vest", sustine Johannis.Se cauta solutiiCortul ar urma sa gazduiasca mai multe manifestari importante din programul Capitalei Culturale Europene, printre care si intilnirea ecumenica internationala, programata pentru luna septembrie. Insa primul mare eveniment care trebui sa aiba loc in cortul modern este Gala UNITER, din luna mai. „Eu mi-as dori sa fie gata pina la gala UNITER, care va fi prima manifestare mare. Si, cumva, vom gasi o solutie. Este exclusa varianta de a nu mai face acest cort", afirma primarul. Pentru ca nu pot stabili termenele de plata de comun acord cu antreprenorul, edilii ar putea sa-si vada planurile date peste cap. „Din pacate, lucrurile nu merg asa cum ne-am asteptat. E anevoioasa negocierea. Daca nu cadem de acord cu respectiva firma, anulam licitatia si facem alta noua", a spus Johannis, aratind ca, deocamdata, nu a semnat niciun contract.Scump, dar facePavilionul multifunctional are locul lui rezervat in bugetul de anul acesta. Pentru inchirierea si montarea acestui cort si a anexelor lui au fost pusi deoparte, deocamdata, 2,369 de milioane de lei. Cortul din Piata 90 va fi o constructie din structuri usoare, cu un aspect futurist. Un asemenea cort este confectionat pe o structura metalica acoperita cu o prelata ignifuga, din fibre extrem de rezistente, conform standardelor europene. In interiorul pavilionului va fi amplasata o scena modulabila, dotata cu sisteme de lumini si sunet pentru a asigura toate facilitatile pentru evenimentele care s-ar fi desfasurat in aceasta locatie. Avind o capacitate de 3.000 de locuri, acesta va putea fi folosit foarte bine pentru evenimente si manifestari prilejuite de Capitala Culturala.
„Nu stiu nimic"Incidentul care le da si acum batai de cap politistilor comunitari s-a petrecut saptamina trecuta. Masina unui agent a fost sparta de niste hoti, care, in graba lor, au pus mina si pe citeva procese verbale lasate inauntru de nefericitul proprietar. La ce le trebuie hotilor procese verbale nu se stie. Cert e ca in Politia Comunitara nu se prea vorbeste despre asta, de parca ar fi vorba de secrete de stat. Un anunt strecurat la rubrica de mica publicitate a unui ziar local, prin care procesele verbale erau declarate nule, e singurul semn ca s-a intimplat ceva. „Eu nu stiu nimic, pentru ca am fost in concediu in acea perioada", s-a scos Gheorghe Aldea, seful Politiei Comunitare. Apoi a aruncat pisica in curtea adjunctului sau, Dumitru Rosu. Care nu e de gasit nici la birou, nici la telefon. „S-a constituit o comisie"La sediul Politiei Comunitare, din Primaria veche, liniste totala. In fundul holului, o usa jerpelita, pe care nu scrie nimic, este indicata drept intrarea in biroul lui Rosu. Ca un facut, e incuiata. Vizavi e una care arata exact la fel si pe care scrie „Vestiar". Daca acela este sau nu locul de munca al sefului Biroului Siguranta si Ordine Publica, nici nu mai conteaza. Pina la urma, un raspuns a venit de la Serviciul de Presa al Primariei, careia i se subordoneaza „comunitarii". „In urma incidentului produs in timpul saptaminii trecute, cind din masina personala a unui agent de politie comunitara au fost sustrase procese verbale, s-a constituit o comisie de disciplina care va ancheta acest caz. La finalizarea anchetei se vor aplica masurile prevazute de lege", a fost precizarea venita din partea reprezentantilor Primariei.VigilentiProcesele verbale furate din masina agentului au fost anulate, prin anuntul din ziar. Surse neoficiale din Politia Comunitara sustin ca ele nu erau completate, insa erau inseriate si ar fi putut fi folosite de cineva cu un anumit interes. Agentul care a intrat in bucluc n-a fost dat afara, ci pe mina comisiei disciplinare. Oricum, de rezultatul anchetei depinde daca Politia Comunitara va iesi basma curata. „In acest moment, Serviciul Politia Comunitara are in efectivele sale 87 de agenti comunitari si 27 de guarzi. Acestia isi desfasoara activitatea permanent, lucrind pe trei schimburi pentru asigurarea unui climat de liniste si siguranta publica", ne asigura acelasi raspuns oficial.La angajareMiercurea trecuta, Politia Comunitara a mai dat un anunt la ziar. Angajeaza 14 agenti comunitari si sapte guarzi, dar numai barbati. „Aceste posturi sint destinate trupei speciale de interventie din cadrul serviciului", explica reprezentantii Primariei. „Nu stiu care este ideea lor, dar eu personal nu vad care este motivul pentru a face aceasta diferenta intre sexe. Aici nu este vorba de mascati sau alte trupe care trebuie sa intervina in forta", este de parere Francisc Szombatfalvi-Torok, inspectorul-sef al ITM Sibiu. Dar, auzind o voce feminina la telefon, ofiterul de serviciu spune ca „daca asa scrie in ziar, asa e. Dar poate daca va prezentati personal si intrebati, angajeaza si femei".
Sibienii nu mai trebuie sa astepte luni de zile pentru a-si face gratuit analizele. Conform conducerii CJAS Sibiu, in premiera dupa ani de zile, CJAS a incheiat contracte atit cu laboratoarele private de analize, cit si cu laboratoarele spitalelor. Pentru a evita listele de asteptare, banii vor fi acordati dupa mai multe criterii, printre care si adresabilitatea, ca la farmacii. „Din acest an, laboratoarele care fac investigatii paraclinice vor primii bani in functie de punctaj. Se vor acorda puncte in functie de capacitatea tehnica a aparaturii din dotare si a anului fabricatiei, daca au personal cu studii superioare, daca au o paleta larga de analize si in functie de tarifele pe care le stabilesc, care nu pot fi mai mari decit pretul de referinta stabilit de lege", spune Adela Cojan, director la CJAS Sibiu.Bani mai multi Noile criterii au adus mai multi bani laboratoarelor. Daca anul trecut s-au acordat circa 2,1 milioane de lei, anul acesta fondurile au ajuns la 3,4 milioane de lei, ceea ce inseamna o crestere cu peste 60 la suta. Din acesti bani 1,024 milioane au fost alocate pentru analizele in ambulatoriu facute de cele sase spitale sibiene care au incheiat contract cu CJAS. Cei care vor sa-si faca analize gratuit, pe linga laboratoarele private, le pot face si la Spitalul Clinic Judetean Sibiu, Spitalul Medias, Agnita, Cisnadie, Spitalul de Pneumologie si Spitalul de Pediatrie. Daca un laborator nu va consuma sumele acordate intr-o luna, banii ramasi vor fi transferati, legal, la un alt laborator care a depasit valoarea contractului.
Copii de la Centrul de zi „Scoala Edelweiss" vor imparti sibiencelor din cartierul Tiglari, pina in 8 martie, pliante de informare despre cancerul de sin si cel de col uterin. Pliantele au fost realizate cu ajutorul Autoritatii de Sanatate Publica si al Fundatiei Vodafone Romania. In 8 martie, la ora 12, este programat „marsul roz", care va incepe de la policlinica veche de pe strada Bilea si va urma traseul Bulevardul Coposu - Teatru - Nicolae Balcescu - Piata Mare. Prin aceasta campanie, Fundatia Edelweiss vrea sa convinga femeile sa se prezinte la doctor pentru a preveni aparitia cancerului de sin sau col uterin.
Doi barbati s-au ales cu cite o amenda grasa, dupa ce au batut un boschetar care a facut scandal in bar. Omul, betivan de meserie, isi facea veacul intr-un bar de pe Bulevardul Vasile Milea. Numai ca miercuri noaptea a jignit-o pe barmanita, iar femeia a rugat doi amici care se aflau in bar sa il dea afara. Cei doi barbati l-au scos imediat, dar i-au si carat citiva pumni. Victima a fost gasita de jandarmi, care au aflat imediat toata povestea. Oamenii legii s-au dus la bar si i-au amendat pe cei doi batausi cu cite 500 de lei noi, chiar daca acestia au negat cu vehementa ca ar fi batut pe cineva.
„Am un subiect interesant si pentru sibieni, dar si pentru cei care ne viziteaza", a anuntat, ieri, primarul Klaus Johannis. Echipele de lucru ale municipalitatii au trecut din nou la lopata si pregatesc terenul pentru noile semne de orientare turistica in Sibiu. Iar peste doua saptamini, vor incepe montarea primelor 17 indicatoare, catre principalele obiective publice si turistice: atractiile din centrul istoric, Turnul Sfatului, Primaria, Gara, Spitalul Judetean, Biblioteca „Astra" si Muzeul Brukenthal". Daca vremea va fi buna, si muncitorii mai putin ocupati cu alte santiere din oras, instalarea indicatoarelor se va incheia la sfirsitul lunii aprilie. Municipalitatea se pregateste de mult sa schimbe si vechile tablite, care nu mai „dau bine" in Capitala Culturala Europeana. „Indicatoarele de acum sint vechi si majoritatea nu arata prea bine. In urma studiului de signaletica inceput anul trecut, municipalitatea a achizitionat prin licitatie publica indicatoarele de orientare in oras. Contractul de executie se ridica la valoarea de 244.831,5 lei plus TVA si a fost adjudecat de SC Ora Exacta SRL din Oradea", a precizat primarul Johannis.Garantate pe 10 aniFirma bihoreana este obligata, prin contract, sa asigure si asistenta tehnica pina la finalizarea lucrarilor. Noile indicatoare sint inscriptionate cu sigla Capitalei Culturale, iar edilii considera ca sint si foarte durabile. „Sistemul integrat de indicatoare are o garantie minima de 10 ani. Noile indicatoare vor fi conforme normelor europene, atit in ceea ce priveste materialul de confectionare, cit si tipul caracterelor folosite in inscrisuri", a mai explicat Johannis.
Parintii care le-au agresat pe cele doua eleve, miercuri, in fata directiunii Colegiului Economic, sint cercetati penal, in stare de libertate, pentru lovire. „Cercetarile au demarat dupa ce fetele agresate au fost examinate medico-legal, iar parintii acestora au depus plingere penala la politie", spune subinsp. Luciana Baltes, purtator de cuvint al IPJ Sibiu. In functie de gravitatea ranilor suferite de fete, cei doi parinti pot face inchisoare de la 6 luni la doi ani. O ancheta a deschis si Inspectoratului Scolar Judetean Sibiu. Elevele implicate in scandal ar putea fi chiar exmatriculate temporar sau mutate la alte scoli.
Un barbat de 36 de ani a decedat, dupa ce a fost lovit in cap de un copac. Miercuri seara, Iohan L. s-a dus impreuna cu tatal sau intr-o padure, situata intre localitatile Laslea si Floresti, la taiat de lemne. La un moment dat, trunchiul unui copac s-a pravalit peste Iohan, care a decedat pe loc. Disperat, tatal si-a luat fiul, l-a urcat in caruta si l-a dus acasa, in Laslea, dupa care a anuntat politia. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicina Legala in vederea efectarii necropsiei.
Doi barbati risca sa infunde puscaria, fiind surprinsi, miercuri noaptea, in timp ce furau cabluri de pe un santier din Sibiu. Doi politisti din cadrul Biroului Politiei de Ordine Publica, aflati in patrulare, i-au dibuit pe cind carau prada spre un taxi. Surprinsi, unul dintre hoti a rupt-o la fuga, insa celalalt n-a mai apucat. A ramas sa dea socoteala. La scurt timp, politistii au pus mina si pe fugar. Ambii hoti au recunoscut in cele din urma fapta. Oamenii legii continua cercetarile in acest caz.
Vesti bune pentru persoanele care asteapta o proteza, un aparat auditiv sau alte dispozitive medicale, prin Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Sibiu. Anul acesta, CJAS Sibiu a incheiat contracte cu 64 de furnizori de dispozitive medicale, cu 9 mai multi decit anul precedent. „La inceputul anului 2007, bugetul aprobat pentru decontarea dispozitivelor medicale a fost de 1,2 milioane Ron, fata de 350.000 Ron la inceputul anului 2006, ceea ce inseamna o crestere de 358 la suta. Din acest fond, in primele luni ale acestui an au fost decontate un numar de 477 decizii, in valoare totala de 266.904 Ron, din care 40 la suta au reprezentat cheltuieli pentru decontarea sacilor de colostomie", spune dr. Adela Cojan, director la CJAS Sibiu.Solicitari multeAvind in vedere numarul mare de solicitari, pentru obtinerea diferitelor tipuri de dispozitive medicale, CJAS a stabilit criterii de prioritate pentru acordarea lor. Astfel, solicitantii vor primi dispozitivele medicale daca este vorba despre o urgenta medicala, in functie de numarul de ordine din lista de asteptare, de tipul dispozitivului medical solicitat, de virsta asiguratului, a gradului de dependenta si de cerintele de adaptare si integrare impuse de statutul socio-profesional. CJAS are in prezent, pe liste, circa 1.000 de persoane care asteapta un dispozitiv medical.
Cei mai importanti membri ai comunitatii arhitectilor din Romania se vor afla, simbata, la Sibiu. Vor participa la „Balul Arhitectilor 2007", editie organizata de Uniunea Arhitectilor si Ordinul Arhitectilor, cu sprijinul Primariei Municipiului Sibiu si al Ministerului Culturii si Cultelor. Locul de desfasurare a fost ales special la Sibiu, intr-un an in care municipiul de pe malurile Cibinului este Capitala Culturala Europeana. Balul va fi precedat de dezbateri publice pe tema protejarii patrimoniului istoric, architectural si cultural al Sibiului, al statiunii Sinaia si Rosiei Montane. Sint invitati cei mai importanti membri ai breslei arhitectilor, personalitati publice, oameni de cultura, reprezentanti ai presei si ai comunitatii de afaceri. Traditie„Balul Arhitectilor", eveniment monden si cultural de inalta tinuta, a fost organizat in mod traditional incepind cu perioada interbelica. Primul bal a avut loc in 1891, cu prilejul infiintarii Societatii Arhitectilor Romani. In 2001, dupa o perioada de intrerupere, arhitectii au reluat traditia. Balul Arhitectilor creeaza cadrul potrivit pentru incurajarea dezbaterilor avind ca teme centrale probleme arzatoare care afecteaza atit planul profesional, cit si cel public. De-a lungul timpului, Balul Arhitectilor si-a legat numele de cladiri monument din Bucuresti - Palatul CEC, Cercul Militar National, Casa Oamenilor de Stiinta, Ateneul Roman etc.
Masina in care se aflau a patruns pe contrasens si s-a izbit frontal intr-o autoutilitara. Cornel Piloiu a murit pe loc, iar colegul sau a scapat doar cu citeva zgirieturi. Era la volanUnul dintre cei mai cunoscuti politisti din Sibiu a murit, miercuri noaptea. Agentul sef principal Cornel Piloiu, din cadrul Serviciului politiei Rutiere Sibiu, Biroul Politiei Rutiere pentru Drumuri Nationale, si-a pierdut viata intr-un groaznic accident de circulatie petrecut pe Valea Oltului, in afara localitatii Boita. Agentul se afla la volanul unui autoturism Dacia Logan, alaturi de colegul sau, agentul sef adjunct Constantin Nitu. Cei doi politisti erau in timpul serviciului si rulau cu o viteza de aproximativ 57 de kilometri pe ora in momentul in care autoturismul a patruns pe contrasens si s-a izbit violent intr-o autoutilitara. Cornel Piloiu s-a stins pe loc. InexplicabilLa locul accidentului au sosit mai multe echipaje de Politie, dar si o ambulanta. Medicii nu au mai putut decit sa constate decesul politistului. Colegul sau, in schimb, a scapat ca printr-o minune doar cu citeva zgirieturi. Nimeni nu isi explica ce s-a putut intimpla. Accidentul s-a produs, cel mai probabil, intr-un moment de neatentie a soferului. Si acel moment i-a fost fatal. Ancheta este, inca, in curs. „Din primele cercetari, nu putem spune cu exactitate ce s-a petrecut. Nu pot explica cum a ajuns masina pe contrasens. S-a demarat o ancheta, care nu va exclude nici o posibilitate", a declarat subcomisarul Lucian Tarnu, adjunctul sefului IPJ Sibiu.Politist modelAgentul sef principal Cornel Piloiu avea 49 de ani si lucra in cadrul Serviciului Politiei Rutiere Sibiu de 20 de ani. „A fost un bun coleg, unul dintre lucratorii cu experienta, care activa in cadrul Serviciului inca din 1987. A fost un model de buna conduita pentru colegii tineri si tutore profesional pentru multi dintre colegii mei. Un om de ajutor, corect, atit din punct de vedere profesional, cit si extraprofesional. A fost un politist model, pentru intregul colectiv, pentru noi toti", spune, cu regret, subinspectorul Bogdan Maxim, de sla Serviciul Politiei Rutiere Sibiu. Cornel Piloiu avea gradul de agent sef principal, primit la 1 decembrie 2006, inainte de termen, pentru merite deosebite. Era casatorit si are un copil de 18 ani.