¤ Primarul Emil Boc, presedinte PD, considera ca intrarea unui investitor german pe piata de presa face cinste municipiului. „Ne onoreaza prezenta unui astfel de trust. Cred ca Monitorul de Cluj va ramine acelasi ziar obiectiv, deschis comunitatii si problemelor cetatenilor, avind si putin din cunoscuta rigoare nemteasca. Wilkomen in Klausenburg", a spus Emil Boc.¤ Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara, liderul PNL Cluj, considera ca investitorul german a intuit potentialul judetului si s-a orientat si spre sectorul de media. „Dupa cum ii stiu eu pe nemti, ei au facut inainte de preluarea pachetului majoritar un studiu de piata si au ales un ziar neimplicat in scandaluri si care nu a avut o politica distructiva", a comentat Marius Nicoara.¤ Prefectul Alin Tise este de parere ca alegerea Monitorului de Cluj s-a bazat pe profesionalismul ziarului. „Sint convins ca germanii investesc in aceasta afacere de presa care este profitabila", a precizat prefectul. El crede ca intrarea EMI Deutschland pe piata Clujului arata si potentialul economic si de incredere al judetului si oamenilor.¤ Purtatorul de cuvint al PSD Cluj, Ancuta Abrudan, a salutat parteneriatul si a felicitat echipa Monitorului. „Cotidianul dumneavoastra il percep ca pe unul al comunitatii si sper sa ramina acelasi, cu mai multe stiri locale, de interes public, echilibrat si echidistant politic", a afirmat  Abrudan.¤ Vasile Leordean, managerul general al Leotex Industries, a felicitat echipa Monitorului de Cluj pentru aceasta veste buna: „Imi doresc ca Monitorul de Cluj sa fie in viitor cel putin la fel de bun pe cit a fost si pina acum. Am colaborat foarte bine, a fost si este un ziar serios. Ceea ce imi doresc pe viitor este sa reprezinte oamenii de afaceri cu tot ceea ce fac ei. Imi doresc sa ii prezinte in asa fel incit sa-i determine si pe altii sa se apuce de facut afaceri. Ii doresc ca in viitor sa aiba o imagine ca cea a ziarului «New York Times», sa aiba o imagine care sa depaseasca imaginea oricarui ziar din Romania".¤ Olga Stanciu, „deputy manager" Jolidon, doreste mult succes pe viitor ziarului si sa fie de bun augur aceasta schimbare. „Ce ne dorim este ca ziaristii sa ramina in continuare fideli deontologiei presei, sa exprime mereu adevarul si sa fie un ziar onest. Am avut mereu o relatie buna cu Monitorul de Cluj si ne dorim sa colaboram la fel si pe viitor", a spus Stanciu.¤ Presedintele SCR Group, Stefan Vuza, recunoaste ca ii place ziarul si are incredere in informatiile transmise. „Daca pe viitor ziarul ar ramine la fel ar fi bine. Acum, ca am aderat si noi la UE, tranzactia s-a petrecut asa, ca intre noi, intre judete. Incet-incet, lumea presei se curata, la fel si lumea ziaristilor, iar acesta este un semn bun. Va doresc sa ajungeti primii".¤ Voicu Oprean, manager general ARoBS, si-ar dori sa gaseasca reportaje si prezentari cit mai clare si obiective ale actiunilor din judetul Cluj. „Cit despre mediul de afaceri, ne asteptam ca mediul economic sa fie prezentat cit mai bine in comparatie cu celelalte judete. Cred ca Clujul are un mediu economic puternic si care are inca multe de spus pe plan national si international".¤ Razvan Rotta, viceguvernator al Lions Club „Transilvania" si director general al Compexit Group, a urat Monitorului de Cluj sa ramina acelasi si sa nu se abata de la linia pe care a avut-o pina acum. „Mi-a placut intotdeauna Monitorul de Cluj. Ceea ce va doresc in continuare este sa ramineti voi insiva", spune Rotta.¤ Dragos Damian, CEO Terapia Ranbaxy, a salutat noua investitie straina in judetul Cluj: „In general, in orice industrie orice suflu sau jucator nou este de salutat si pentru ca reprezinta o maniera noua de abordare a unei probleme. In cazul de fata, vorbind despre un actionar de origine germana, ne asteptam la o abordare a subiectelor de presa intr-o maniera germana, adica intr-o maniera mai introspecta, cu rigurozitate. De asemenea, speram sa fie pastrat profesionalismul si respectul pentru adevar de care a dat dovada ziarul Monitorul de Cluj pina acum. Astfel, publicatiei ii dorim succes, sperind sa tina in continuare pasul cu evolutia industriei, o evolutie foarte dinamica. Iar asta va aduce cu siguranta cistig pentru toata lumea: jurnalisti, jucatori din arena economica - regionala si nationala - si cititori".

¤ Dorinel multumesteMiscarea celor de la CFR Cluj, care au decis sa puna capat actiunilor impotriva lui Dorinel Munteanu, nu l-a surprins pe fostul antrenor-jucator al celor de la CFR: „Nu m-a surprins pozitia lor de acum pentru ca sintem oameni intelegatori. Vorbisem cu ei inainte de Craciun, ii cunosc bine si ma asteptam sa ia aceasta decizie". In continuare, Munti le-a multumit oficialilor din Gruia pentru decizia luata, declarind, in acelasi timp, ca selectionerul Nationalei Romaniei, Victor Piturca, nu a avut nici un amestec in reconcilierea celor doua parti. (G. J.)¤ Portughezii, in ceataPortughezii „veterani" din lotul lui CFR Cluj, Semedo, Oliveira, Cadu si Manuel Jose, au fost intirziati in drumul lor spre Romania in aeroportul din Frankfurt din cauza cetii. Lusitanii au fost in vizita la familiile lor din Portugalia, insa vremea nefavorabila a fost la un pas de a-i impiedica sa ajunga la timp pentru reunirea lotului ce se va desfasura in cursul zilei de astazi, la stadionul din Gruia. (G. J.)¤ Fara romaniLiga Europeana de Natatie (LEN) a stabilit componenta brigazii de arbitri care va oficia la turneul international de la Cluj programat in perioada 15-18 februarie. Competitia din Centrul de Natatie „Politehnica" va reuni la start cinci echipe calificate la intrecerile celui de-al XII-lea campionat mondial de polo gazduit de Melbourne (18 martie - 1 aprilie).Meciurile dintre reprezentativele Ungariei, Croatiei, Greciei, Germaniei si Romaniei vor fi arbitrate de Massimiliano Caputi (Italia), Mario Brguljan (Muntenegru), Radoslaw Korzyna (Polonia) si Serghei Naumov (Rusia), observator delegat fiind suedezul Lars Fjarrstad. (T.-J. L.)¤ Mutu, in expectativaInternationalul roman Adrian Mutu, care activeaza in prezent la formatia italiana Fiorentina, si-ar putea prelungi contractul cu formatia din Firenze. Daca ar fi de acord sa evolueze pina in 2012 in tricoul Fiorentinei, Mutu ar urma sa cistige nu mai putin de 1,5 milioane de euro pe an, fata de 800.000 de euro cit cistiga in acest moment. (G. J.)

SurprizaO prezenta constanta pe tabloul principal al turneelor de Grand Slam din circuitul international de tenis, cel mai important jucator roman al ultimilor 10 ani va juca la Australian Open in postura de outsider, fiind nevoit sa participe in calificarile acestui turneu. Actualmente pe locul 112 in clasamentul ATP la simplu si 42 la dublu, „cneazul" a inregistrat o coborire vertiginoasa in ultimii ani, daca tinem cont de apogeul carierei sale inregistrat in 2004, atunci cind, pentru un timp, a fost numarul 13 in lume. Cu toate acestea, avind in vedere accidentarea lui Victor Hanescu, care il tine departe de suprafata de joc de multa vreme, Pavel ramine principalul argument al echipei de Cupa Davis a Romaniei, el fiind promotorul victoriei impotriva Coreei de Sud, care a insemnat mentinerea in prima grupa valorica din aceasta competitie. Tenisul romanesc, la fel ca alte sporturi, a inregistrat un regres in ultimii ani, urmasii lui Pavel si Hanescu neconfirmind inca traditia valorica a acestui sport in tara noastra.Romani in calificariTenisul romanesc va fi reprezentat la primul turneu de Grand Slam al anului de nu mai putin de 9 jucatori, care vor lua startul, insa, doar in calificarile Australian Open.Favorit numarul 4 al calificarilor, Andrei Pavel il va intilni in primul tur pe sirbul Viktor Troicki. Adrian Ungur va evolua in compania danezului Kenneth Carlsen (nr. 27), Victor Ionita va debuta impotriva americanului Scott Oudsema, Adrian Voinea va da piept cu sirbul Boris Pashanski (nr. 11), Victor Crivoi cu polonezul Lukasz Kubot (nr. 13), iar Dacian Craciun cu americanul Brian Wilson.Monica Niculescu o va intilni pe americanca Carly Gullickson, Anda Perianu pe canadianca Stephanie Dubois (nr. 7), iar Simona Matei pe neo-zeelandeza Marina Erakovic.Programul jocurilor de pe tablourile principale de simplu vor fi cunoscute vineri.

Danciu: „Nu avem probleme financiare"Ca peste tot, banii reprezinta o conditie obligatorie in momentul in care se doreste obtinerea unor performante sportive. Presedintele Lucian Danciu neaga, insa, ca Universitatea, aflata pe punctul de a promova in Divizia A, ar avea probleme financiare si tine sa precizeze ca negocierile cu Silvasan continua: „Noi avem un buget bine stabilit. Nu sint probleme financiare la echipa si incercam sa facem transferuri care sa acopere fiecare post. Directorul sportiv Sorin Vadana se afla la Timisoara pentru a se ocupa de transferul lui Silvasan", a incheiat oficialul de pe „Ion Moina".Silvasan infirma tratativeleEforturile oficialilor clujeni in ultimele zile s-au concentrat asupra transferului atacantului Cristian Silvasan, ajuns rezerva la Timisoara. Contactat telefonic, Silvasan a dat o declaratie-soc despre situatia sa: „Eu nu am auzit nimic si nu am vorbit cu nimeni de la Cluj sau din alta parte. Daca ma doresc, ar trebui sa vina si sa vorbeasca cu mine. Repet, nu am discutat cu nimeni de la «U»". Intrebat daca ar dori sa vina la Cluj, atacantul a fost evaziv: „Nu stiu, in momentul de fata nu pot sa dau nici un raspuns. Va trebui mai intii sa discut cu cineva de acolo", a conchis fotbalistul. Spusele jucatorului timisorean vin sa contrazica declaratiile oficialilor clujeni. In aceste conditii, se poate spune ca fotbalistul a evitat sa confirme discutiile cu „U", tocmai pentru a nu-si periclita o eventuala mutare pe „Moina" sau un eventual transfer in alta parte.

In plin proces de reconstructie si intinerita cu doua junioare de doar 16 ani, Raluca Chiorean si Sama Shakhshir, echipa de baschet feminin „U" MC reia simbata seria meciurilor de campionat, primul adversar din returul Diviziei A fiind Magic Sibiu. Clujencele vor revansa pentru acel 69-77 din tur, insa misiunea lor este dificila, trupa lui Dan Fleseriu fiind una incomoda, care a avut un sezon de toamna bun.Tehnicienii clujeni au la dispozitie cam acelasi lot cu care a abordat partea a doua a turului, adica: Florentina Ardeleanu (23 de ani, 1,67 m), Orosz Andrea (20, 1,80 m), Andreea Hutanu (18, 1,88 m), Claudia Pop (17, 1,84 m), Rada Giurgiu (19, 1,76 m), Silvia Gradinaru (18, 1,70 m), Mihaela Adi (18, 1,88 m), Alexandra Toderas (19, 1,68 m), Ioana Flonta (22, 1,63 m), Oana Dunca (18, 1,80 m), si Alexandra Marcu (22, 1,68 m), plus Chiorean si Shakhshir. Nu mai face parte din echipa Ioana Muresan, care a renuntat la baschet, preferind scoala. Asadar, un lot foarte tinar, cu o medie de virsta sub 19 ani, mai exact 18 ani si 11 luni.Incercarile de a intari lotul cu doua-trei jucatoare experimentate au esuat din cauza lipsei de fonduri, astfel ca si obiectivul ramine unul modest dar in concordanta cu posibilitatile: calificarea in play-off, adica locurile 7-8. In retur, „U" MC va sustine sase partide pe teren propriu, echipele clasate pe primele patru locuri ale clasamentului sezonului regulat urmind sa evolueze in Sala Sporturilor „Horia Demian". Din cele cinci partide din deplasare, clujencele ar putea cistiga trei, astfel ca ele ar putea aduna 8-9 victorii, teoretic suficiente pentru indeplinirea obiectivului. Oricum, pentru ultimele doua locuri care asigura prezenta in play-off se anunta o lupta echilibrata intre sibience, oradence si clujence.Programul returului pentru clujenceEtapa a XII-a (13 ianuarie) „U" MC - Magic Sibiu  (in tur: 69-77)      Etapa a XIII-a (20 ianuarie)„U" MC - BC ICIM Arad        (58-92)Etapa a XIV-a (27 ianuarie)Rapid CFR Marfa Buc. - „U" MC        (79-66)Etapa a XV-a (3 februarie)„U" MC - CSM CSU U Oradea          (64-105)Etapa a XVI-a (10 februarie)CET Govora - „U" MC            (71-73)Etapa a XVII-a (17 februarie)„U" MC - Olimpia WB Buc.     (40-78)Etapa a XVIII-a (24 februarie)Somes Tiger Dej - „U" MC      (48-104)Etapa a XIX-a (28 februarie)„U" MC - MCM Tirgoviste      (40-94)Etapa a XX-a (3 martie)National Iasi - „U" MC (71-82)Etapa a XXI-a (10 martie)„U" MC - Sportul Studentesc Buc.       (64-75)Etapa a XXII-a (17 martie)CST Alexandria - „U" MC       (55-84)De aici se reia competitia:Clasamentul turului 1. Tirgoviste    11        11        0          948-520           22  2. ICIM Arad  11        9          2          858-587           20  3. Olimpia       11        9          2          910-614           20  4. Sportul        11        8          3          759-711           19  5. CET Govora           11        5          6          670-695           16  6. Rapid CFR  11        5          6          749-718           16  7. Magic Sibiu 11        5          6          641-748           16  8. CSM Oradea          11        4          7          702-737           15  9. „U" MC Cluj           11        4          7          744-845           15 10. Alexandria  11        3          8          612-865           14 11. National     11        3          8          665-808           14 12. Somes Dej 11        0          11        570-982           11

Dupa o pauza de doar 4 saptamini, intrecerile editiei 2006-2007 a Superligii de polo se reiau in acest weekend cu meciurile etapei a XII-a, a cincea a returului. Fara vreun punct in clasament, clujenii de la CSU Politehnica vor sustine pe teren propriu toate cele trei „duble" ramase din sezonul regulat. Simbata de la ora 18 si duminica de la ora 10, in Centrul de Natatie „Politehnica" va poposi echipa campioana, Steaua Stirom. In tur, bucurestenii au obtinut victorii la scor, 31-2 si 29-3, motiv pentru clujeni sa doreasca rezultate mai onorabile. Marti de la ora 18.30 si miercuri de la ora 12, CSU Poli va sustine, in devans pentru ultima etapa, meciurile cu Astra Arad, care in acest weekend va evolua la Oradea, dupa care va veni in Cluj.Pentru jocurile cu Steaua, antrenorul Radu Sabau nu va putea conta pe centrul Gebefügi László, angrenat in activitati de schi alpin. CSU Politehnica s-a pregatit timp de 8 zile impreuna cu lotul national de juniori al Romaniei, care s-a aflat in cantonament in orasul nostru. Obiectivul poloistilor clujeni este evitarea ultimului loc din clasament, deci victorii cu Sportul Studentesc atit in sezonul regulat, cit si la turneele de play-out care-i vor urma.Iata si celelalte „duble" ale rundei a XII-a: Astra Arad - CSM Leonardo Oradea (1-12 si 5-13), Sportul Studentesc - Dinamo (6-23 si 7-19). Rapid Bucuresti sta. Clasamentul la zi1. CSM Oradea           18        14        3          1          273-116           312. Steaua          18        12        3          2          272-104           293. Dinamo        18        12        4          2          233-112           28        4. Rapid           20        14        0          6          242-153           285. Astra            20        5          0          15        152-234           10        6. Sportul         20        3          0          17        155-355           67. CSU Poli      18        0          0          18        127-380           0 

Vrea sa joaceDoi dintre jucatorii afectati direct de campania de transferuri de la CFR sint fundasul Razvan Tirlea si atacantul Octavian Chihaia. Primul dintre ei are de infruntat o concurenta serioasa prin venirea portughezului Fredy de la Pacos Ferreira, nemaipunind la socoteala prezenta lui Miclaus, preferatul lui Bergodi pe postul de fundas stinga. Tirlea a prins un singur meci pentru CFR Cluj in prima parte a campionatului, pe vremea cind echipa din Gruia era condusa de pe margine de Dorinel Munteanu. De jucat, a continuat sa joace, insa, pentru echipa „satelitului" Unirea Dej, ceea ce a adincit si mai mult prapastia dintre el si conducerea tehnica a lui CFR. Fostul jucator al rivalei Universitatea Cluj s-a aratat constient de situatia sa de la formatia „visiniilor", sperind ca in perioada ce urmeaza sa primeasca dezlegarea clubului de a se indrepta spre o alta directie: „As accepta sa plec de la CFR, deoarece eu vreau sa joc, iar aici sint sanse mici sa mai prind echipa, mai ales cu ultimele achizitii. Pina acum, nu am discutat cu nimeni, insa zilele astea sper sa se gaseasca o solutie si pentru mine", a declarat fundasul „feroviar", dorit de UTA Arad.Plecarea, o solutieOctavian Chihaia este si el un jucator pe picior de plecare. Avind patru atacanti „de careu" in lot, Anca, Cuellar, Frunza si Chihaia, este greu de crezut ca CFR Cluj ar fi dispusa sa-i pastreze pe toti in vederea returului de campionat. In vreme ce Cuellar si Frunza au fost adusi recent la echipa, iar Anca a fost asigurat de sefii lui CFR ca va continua in tricoul „visiniilor", Octavian Chihaia pare cel mai aproape de o despartire de clubul din Gruia. Cu un tur de campionat mai degraba modest, in care a jucat in opt meciuri si a marcat doar doua goluri, fostul atacant al lui FC National si Dinamo nu pare convins ca serviciile sale mai sint dorite la echipa antrenata de Cristiano Bergodi: „Deocamdata, nu am vorbit cu nimeni din conducere. Daca as primi o oferta convenabila, probabil ca as lua in vedere o posibila plecare de la CFR, asta in cazul in care si conducatorii si-ar da acordul". Chihaia este dorit de mai multe cluburi din Liga I, printre care FC Vaslui, FC National si FC Arges. Pe linga Tirlea si Chihaia, alti fotbalisti „feroviari" care au sanse de a se indrepta spre alte echipe sint sirbii Milosevic si Mijin, doriti la FC Arges de Dorinel Munteanu, sau portarul Martin Tudor, aflat in vizorul Stelei.

O taxa de 60 de euro aduce Romania in primul ei scandal european. Sau euroscandal, cum e numit si de presa internationala. Problema taxei de la vama Giurgiu a ajuns in mai toate publicatiile de prestigiu, dind apa la moara celor care au sustinut si sustin in continuare ca Romania nu era si nu este pregatita sa faca parte din Uniune. Daca taxa mai poate sau nu exista dupa aderare este o adevarata tema de dezbatere, unde regulile europene sint interpretate de fiecare parte cum crede de cuviinta: unii spun ca primeaza autonomia locala, altii invoca liberul drept la circulatie in UE.Eugen Miron, 29 de ani, gestionar„Asa ceva se putea evita. Dar noi, romanii, nu sintem sanatosi daca nu ne certam pentru orice ca la usa cortului si tipam de se aude pina peste hotare. Pe mine ma supara ca s-a intimplat tocmai la granita cu Bulgaria, ca am luat o bila neagra fata de ei." Ionut G., 28 de ani, barman„Am vazut ceva pe la televizor si sincer va spun ca m-a incercat un sentiment de jena ca, la mai putin de doua saptamini de la integrare, ne facem de rusine in toata Europa pentru niste lucruri de nimic si pentru un primar zelos care s-a hotarit sa ia toata lumea in piept. Nu mi se pare normal asa ceva."Sandu Morar, 42 de ani, patron„Nu am auzit de acest scandal, dar cred ca pot sa afirm ca asa ceva nu e un lucru neobisnuit, acuma ca sintem si noi in UE. Eu cred ca sint multe lucruri care nu sint inca puse la punct si, cu cit sint mai multe, cu atit mai mult ar trebui trase la raspundere autoritatile centrale care n-au facut pe cit s-au laudat ca fac."Iulian S., 32 de ani, asistent social„Sint intimplari inerente in conditiile integrarii unei tari aflate mult in spate fata de colegele de Uniune. Astfel de lucruri se mai intimpla, dar nu trebuie facuta atita vilva pe marginea unui subiect care se putea rezolva altfel si pe cale amiabila. Pe mine asta ma deranjeaza, ca scandalul acesta a facut inconjurul Europei." G. P., 71 de ani, pensionar„Am dat iarasi cu «bita in balta», domnule! Chiar a fost interesant de vazut cit va dura pina cind se va ajunge la asa ceva. Sintem jalnici si demni de dispret. Mai mult de atit, aceia care se laudau cu cit sintem noi peste bulgari, acum pot sa-si tina gura. Ne-au dat cu tifla."

¤ Tariceanu, candidat unicNici un liberal nu si-a manifestat dorinta de a se lupta cu actualul sef al partidului, Calin Popescu Tariceanu, pentru functia de presedinte al PNL la apropiatul congres extraordinar al formatiunii politice. In schimb, aproape 60 de candidati si-au depus dosarele pentru cele 30 de mandate din Biroul Politic. Cei mai multi dintre acestia vizeaza cele 15 posturi de vicepresedinte. Potrivit actualului statut al PNL, candidaturile mai pot fi depuse pina la momentul inceperii congresului, care va debuta vineri. (C. J.)¤ Obstacole din partea SpanieiSpania a decis sa introduca vize de munca pentru romanii care vor sa lucreze in aceasta tara pentru o perioada mai mare de 6 luni. Acest fapt a determinat institutiile din Romania care se ocupa de migratia fortei de munca sa anunte ca vor depune o plingere la Curtea Europeana de Justitie. Motivul este ca aceasta masura incalca Tratatul de Aderare a Romaniei la UE, care a fost semnat si de Spania. Potrivit legislatiei europene, romanii pot lucra in spatiul UE fara viza de munca, doar pe baza permisului de munca. Reprezentantii Departamentului pentru Munca in Strainatate au afirmat ca, pentru a obtine si viza, romanii vor fi nevoiti sa stea la cozi si sa plateasca pentru mai multe documente, iar unii ar putea sa nu o obtina. (C. J.)

Disputa taxelor percepute la vamile romanesti s-a lamurit: toate hotaririle de consilii locale care instituie astfel de taxe vor fi atacate in contencios administrativ de catre prefecturi, fie ca e vorba de taxa de ecologizare, de tranzit ori de salubrizare. Ordonanta care stabilea taxele de la Giurgiu si care au declansat un scandal autentic romanesc, dar, de data aceasta, cu ecouri puternice in Uniunea Europeana, va fi abrogata, a anuntat ieri purtatorul de cuvint al Guvernului, Oana Marinescu. Premierul Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, a declarat, la rindul sau, inaintea sedintei de ieri a Executivului, ca „trecerea intre Romania si Bulgaria trebuie sa fie asemanatoare celei dintre Franta si Germania, asa ca nu voi accepta nici un punct de vedere antieuropean. Trebuie sa luam o hotarire in acest sens, sa stabilim ceea ce e de facut la nivelul Guvernului. Nu este o problema legata in special de Guvern, ci de autoritati locale, dar nu putem sa raminem nepasatori la ceea ce se intimpla", a adaugat seful Executivului. Oana Marinescu a precizat ca „prin Tratatul de aderare, Romania s-a angajat sa elimine toate barierele in calea liberei circulatii a marfurilor si persoanelor dispuse de consiliile locale sau primari. Prefectii vor ataca, incepind de astazi, in contencios administrativ, toate hotaririle consiliilor locale prin care se instituie taxe de ecologizare, salubrizare si de tranzit pentru autovehiculele care tranziteaza frontiera de stat a Romaniei", a anuntat ea. Scandalul de la Giurgiu s-a declansat la sfirsitul saptaminii trecute, cind soferii de tiruri nu au mai vrut sa plateasca taxele de tranzit si ecologizare. Sub presiune, autoritatile locale au suspendat temporar taxele. Acelasi lucru s-a intimplat, apoi, si la Vama Nadlac.

Belarus spune ca a facut pace, Rusia taceAutoritatile ruse au recunoscut ca presedintele Vladimir Putin a discutat prin telefon cu omologul sau belarus, Aleksandr Lukasenko, despre criza petrolului rus care tranziteaza Belarusul. Dar nu au spus nici o vorba despre ajungerea la vreun compromis. Criza petrolului a izbucnit la inceputul acestei saptamini, cind Rusia a intrerupt furnizarea de petrol prin conducta Drujba, fapt ce a dus la sistarea exporturilor catre alte cinci state europene. Motivatia rusilor a fost ca Belarus ar fi sustras petrol din oleoductul Drujba, ca garantie pentru plata taxelor de tranzit impuse Rusiei. Originea conflictului se afla in stabilirea, de catre aceasta tara, a unei taxe de 45 de dolari pe fiecare tona de petrol rusesc care ii tranziteaza teritoriul. Taxa belarusa a fost o reactie la taxa ruseasca pe importurile de petrol din Rusia, care a facut ca preturile gazelor pentru Belarus sa se dubleze. Cit priveste taxa belarusa, autoritatile rusesti au refuzat sa o achite, amenintindu-si vecinii cu represalii comerciale.Barroso sustine liberalizarea sectorului energeticTarile europene afectate de acest cel mai recent episod al conflictului dintre Rusia si Belarus au fost Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria si Cehia. In acest context, Comisia Europeana a propus un plan amplu de actiune pentru a diminua dependenta Uniunii Europene de petrolul rusesc. Presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a prezentat principalele directii ale strategiei energetice a celor 27 de tari membre. Strategia este cea mai ambitioasa prezentata pina acum de Executivul european. Presedintele CE a declarat ca UE trebuie sa isi asigure competitivitatea pe piata energetica europeana si sa isi securizeze alimentarea cu energie. Masurile propuse de noua strategie ar urma, in egala masura, sa protejeze mediul inconjurator prin incurajarea reducerii consumului de combustibili si prin scaderea poluarii. Una din propuneri este liberalizarea deplina a sectorului energetic in statele membre UE.Germania ii arata Rusiei obrazulStrategia, cu toate propunerile sale, trebuie, insa, acceptata de toate tarile membre ale Uniunii, iar o masura precum incurajarea competitiei in sectorul energetic ar putea declansa multe disensiuni. Mesajul liderilor UE a fost ferm: Comisia Europeana si presedintia germana a Uniunii au afirmat ca este inacceptabila o astfel de criza precum cea dintre Rusia si Belarus, in conditiile in care ea afecteaza unele state membre UE. Jose Manuel Barroso a criticat ambele tari si a numit ultimul incident „inca o dovada ca o politica energetica unica este o necesitate si devine urgenta pentru Uniunea Europeana". Cancelarul german Angela Merkel l-a sustinut pe Barroso si a afirmat ca lipsa consultarilor dintre Rusia si partenerii sai europeni este „inacceptabila si erodeaza increderea si pe viitor".

¤ Bani pentru „afacerile" elevilorCopii din clasele a VI-a si a VII-a, asistati de profesori, pot obtine o finantare de 1.000 de dolari, cu conditia sa dezvolte proiecte comunitare. Banii sint „pusi in joc" de compania Procter&Gamble, in cadrul proiectului intitulat „Invata sa schimbi lumea". Oficialii companiei spun ca suma totala este de 10.000 de dolari si ca programul este complementar orelor de Educatie Civica. Proiectele trebuie sa se refere si sa gaseasca solutii la probleme comunitare si, pe linga profesori si elevi, sint implicati in gasirea de solutii inclusiv angajatii companiei. Proiectele pot fi depuse pina la data de 19 februarie, pentru a putea fi dezvoltate pe parcursul lunilor martie-aprilie, iar mai multe detalii pot fi obtinute de la reprezentantii companiei. „Invata sa schimbi lumea" a fost lansat in anul 2002 si se afla deja la a cincea editie. (L. A.)¤ Amenzi usturatoare pentru calatorii CFRValoarea amenzilor aplicate „ilegalistilor" de orice fel care calatoresc cu SNCFR se dubleaza, in cel mai fericit caz. Sint situatii, ca de exemplu cele in care calatorii sint surprinsi ca joaca jocuri de noroc in trenuri sau in gari, in care valoarea amenzii creste cu 150%. In general, valoarea amenzilor este cuprinsa intre 100 si 900 de lei si ii vizeaza inclusiv pe cei care ocupa abuziv locurile in tren. Acestia pot fi sanctionati cu o amenda intre 250 si 400 de lei, iar cei care ajung pe peron fara legitimatii de calatorie sau bilete ori blatistii pot avea parte de acelasi tratament. (L. A.)

„Verificarile vor fi facute la singe pe baza sistemului nou de cartografiere. Pe de o parte, parcela trebuie sa fie de minimum un hectar. In alta ordine de idei, UE promite sa creasca aceasta subventie gradual. In 2013, cei care au fost cinstiti si au lucrat pamintul vor putea primi 200 de euro pe hectar pe an", a declarat Iuliu Suatean, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj. Mai mult, tot din 2007, vor fi introduse si platile nationale complementare, care vor fi platite de catre statul roman din bugetul Ministerului Agriculturii. Acestea vor insemna 30 de euro pe hectar pe an pentru culturile considerate de importanta sau pentru care exista deja o piata de desfacere, cum sint griul, secara, orzul, floarea soarelui, porumbul sau rapita. Cei care vor semana sfecla de zahar in 2007 vor  primi din partea statului 216 euro/hectar pe an si exista si subventii alocate pentru crescatorii de animale, sume care variaza intre 20 si 700 de lei pe cap de animal.„Ceea ce trebuie sa stie agricultorii: noile norme de acordare ale banilor sint cam draconice. Daca intirzie cu depunerea documentatiei, penalitatile sint calculate la fiecare zi de intirziere. Daca lucreaza mai putin teren decit au spus in declaratii, pot pierde subventia pentru urmatorii 3 ani. Insa daca lucrezi mai mult teren decit ai declarat, vei primi bani de la UE pentru cit ai declarat, si nu pentru cit ai lucrat", a conchis Iuliu Suatean.

Italia, destinatia favorita„Una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntam erau in special destinatiile italiene, pe teritoriul italian. Speram sa nu mai avem asemenea probleme de acum inainte", spune Claudiu Podar, sofer de cursa lunga. El adauga ca numarul de autorizatii via Italia era limitat si, din aceasta cauza, transportatorii romani au pierdut bani si curse. Acum, conform informatiilor furnizate de IGCTI, situatia s-a schimbat pentru cele mai multe destinatii europene, companiile romanesti de transport care au nevoie sa calatoreasca prin Europa putind sa faca acest lucru liber.Au ramas pe licentaSistemul de alocare electronica de autorizatii de transport ramine in vigoare pentru destinatiile care nu fac parte inca din UE. Astfel, pentru cei care vor sa efectueze transporturi pe teritoriul Serbiei, Muntenegrului, Croatiei, Ucrainei, Norvegiei, Turciei, Marocului, Rusiei sau chiar al Albaniei, acestia vor trebui inca sa acceseze www.autorizatiiauto.ro pentru a solicita eliberarea unei autorizatii. Oficialii IGCTI spun ca una dintre aceste destinatii, mai exact Ucraina, a fost una dintre cele mai solicitate in cursul anilor trecuti. Oricum, „mult mai solicitata era Italia si exact acolo numarul de autorizatii eliberate era cel mai mic", spune si Mirel Bondor, sofer de tir. Practic, ministerul de resort negocia cu oficialii tarilor Uniunii Europene un numar de autorizatii ca urmare a faptului ca tarile UE s-au plins mereu de faptul ca transportatorii romani nu respecta normele de greutate si de mediu la Uniunea Europeana. Totusi, conform statisticilor, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a acordat in 2006 aproximativ 380.000 de autorizatii pentru transportul international de marfa si, mai mult, a alocat 780 de trasee nationale pentru transportul de persoane.

Cum va tot spun: traiasca Bugetul, viitorul luminos al afacerilor de partid! Ca poate ati uitat si vi se tot spune ce nevinovati au fost la guvernare Adrian Nastase si gasca lui de baroni locali (sau ca astia, „portocaliii", fura mai abitir acum), va reamintesc cum, prin 2004, pe sfirsit de mandat pesedist, un domn de la Romsilva s-a pus de-a cheltuit 100 de miliarde de lei vechi (stia omul c-au sa se-nvecheasca si si-a zis sa scape de ei) pe cartuse de vinatoare si pe cravate si ace de cravata. Se vor fi terminat toate investitiile din silvicultura, ii ramasese maruntisul bugetar in buzunarul de la costumul Armani (de pesedist sarac si cinstit), se incheia executia bugetara si, sa nu-i ia statul hraparet banii inapoi, s-a gindit omul sa-i cheltuie.Si ori nu se dadeau cartusele fara cravate, ori, viceversa, fie avea vreun amarit de pesedist vreo mica afacere cu cravate si-n dulcele stil al fostului partid de guvernamint, s-a gindit omul sa-l ajute sa prospere - ca poate expirau cravatele.Intr-o tara in care sint pensionari care se imprumuta la CAR numai pentru a-si putea plati intretinerea, sa dai de pamint cu 100 de miliarde de lei, asa cum a facut insul de la Romsilva (sau cum au facut, la finele acestui an, alti sinecuristi, din alt partid, la Ministerul Culturii si Cultelor) este o crima.Intr-o tara in care au existat cel putin zece cazuri de pensionari care s-au sinucis (unul chiar dindu-si foc in piata publica) pentru ca nu au mai avut bani sa-si cumpere medicamente, cum se numesc cei care au avut nerusinarea sa dea si cei care au avut puterea sa primeasca? (Cind banii pe care-i iau in mina intr-o luna cei mai multi romani - sa manince, sa se imbrace, sa-si creasca copiii si sa-si plateasca darile la nesimtitii care se joaca de-a Statul din 1989 incoace - nu depasesc suma de 300 de lei...)Banii de la buget cheltuiti aiurea, numai sa se afle vreun sinecurist de bine in treaba sau in afaceri, sint doar o picatura - care, din pacate, nu vor face sa dea pe dinafara paharul: caci, in materie de toleranta fata de nesimtirile politicienilor post-decembristi se pare ca romanul are un pahar fara de fund. Iar in ce-i priveste pe politicieni (cum li se mai intilneste lor ideologia, indiferent de partid, cind este vorba de afaceri!), acestia par ca s-au aflat intotdeauna in dusmanie cu Bugetul - au facut tot posibilul sa-l lichideze.Sa nu se mai repete mizerii de acest gen (am mai spus-o) este neaparat necesar sa saracim „statul" - sa-i luam titele bugetului de la gura hulpava, caci, cu cit este mai sarac „statul" in proprietati, cu atit mai bogat este cetateanul, cu atit mai motivat este functionarul sa munceasca in scopul celor care-i dau salariul. „Statul" trebuie sa aiba bani doar din dari (taxe si impozite), si nu din proprietati (asa cum se intimpla si cu padurile, de un exemplu) care sint la cheremul fiecarui jefuitor numit in fruntea bucatelor, tot la 4 ani o data, chitit sa faca bani si pentru el - daca tot a primit ordin sa faca pentru Partid.

„Va garantez ca si peste un an voi fi prim-ministrul Romaniei", a declarat premierul Tariceanu la tv, sfidind in felul acesta toate anunturile fluturiste privind iminenta sa cadere si toate cererile de alegeri anticipate. Pe ce se bazeaza domnul Tariceanu cind afiseaza o asemenea inamovibilitate, nu se stie precis. Probabil ca premierul si-a pus nadejdea in PSD, care nu pare deloc stapin pe procentele sale, si in sedentarismul parlamentarilor, care n-au nici un chef sa se ridice din scaune la jumatatea siestei legislative. Alegeri anticipate vor fi, insa, si anume in 13 mai, cind vor fi votati cei 35 de europarlamentari ai Romaniei. In primavara, partidele vor avea ocazia sa-si verifice creditul popular si sa vada daca mai pot obtine credit doar cu buletinul de vot, ca pina acum. Marea problema a partidelor este de a-si imparti in asa fel vedetele incit sa asigure succesul listei - fara a ramine complet descoperite acasa. PD, spre exemplu, ar pune-o cap de lista pe doamna Macovei, de a carei cerbicie toata lumea politica s-ar bucura sa scape, urmata de ministrii Anca Boagiu si Frunzaverde -, dar se teme ca ramine fara capete de afis in tara. In plus, doamna Macovei nu e prea dispusa sa se lase dusa de-acasa, unde anticoruptia s-a impotmolit in calculele electorale. Cu aceeasi problema se confrunta si restul partidelor, care nu stiu ce exemplare sa trimita la export si ce sa pastreze pentru consumul intern, intrucit lotul persoanelor solvabile e cam limitat deocamdata. Presa engleza, cea mai putin ospitaliera cu noii veniti in UE, a semnalat ca Romania a si facut un cadou otravit Parlamentului European, unde n-a venit cu mina goala, ci cu cele cinci palme ale PRM cu ajutorul carora extremistii pot constitui un grup parlamentar propriu. La sugestia lui C.V. Tudor, care a negociat cu Le Pen un post de vicepresedinte, grupul nationalist se va numi „Identitate, Suveranitate, Traditie" (IST). Titlul e cam scurt pentru cit de lungi sint bolile grupului. Dupa Identitate, Suveranitate, Traditie, mergea si putina Emotie, Rigoare, Incisivitate, Energie - ca sa fie ISTERIE totala. In pofida acestei intrari chinuite, prin cezariana, in UE, romanii sint optimisti cu privire la integrare: 55% cred ca va fi la fel sau mai bine, 40% cred ca va fi mai rau si doar 5% nu stiu cum va fi. Printre acesti 5% se numara in mod sigur Guvernul, Presedintia, Parlamentul, Politia si primariile care nu stiu exact cum va fi - dar nici nu se framinta din aceasta pricina: in politica important e sa cistigi, nu sa participi. 

Criterii pentru beneficiariExecutivul primariei a prelungit perioada deoarece in cursul lunii decembrie birourile notariale din municipiu au avut program scurt, motiv pentru care dosarele ANL nu au putut fi completate cu toate actele solicitate conform hotaririi de consiliu local. Blocul de pe Calea Floresti numara 54 de apartamente si este similar celui vecin, de locuinte sociale, avind atit garsoniere, cit si apartamente cu doua camere.Criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate in solutionarea cererilor de locuinte si in repartizarea locuintelor pentru tineri, destinate inchirierii, au fost stabilite prin HCL nr. 737/2006.Astfel, titularul cererii de repartizare a unei locuinte pentru tineri trebuie sa fie major, in virsta de pina la 35 de ani la data depunerii cererii si sa poata primi repartitie pentru locuinta in cel mult 12 luni de la implinirea acestei virste. Cererea de locuinta se efectueaza numai individual si in nume propriu. Titularul cererii de locuinta si ceilalti membri ai familiei acestuia - sot/sotie, copii si/sau alte persoane aflate in intretinerea acestuia - trebuie sa nu detina si sa nu fi detinut o alta locuinta in proprietate si/ sau sa nu fie beneficiarul unei alte locuinte cu chirie, proprietate de stat, proprietate a unitatii administrativ-teritoriale sau a unitatii in care isi desfasoara activitatea in municipiul Cluj-Napoca si/sau sa nu fie beneficiarul unei alte locuinte pentru tineri destinata inchirierii indiferent de localitatea unde este amplasata aceasta. In plus, titularul cererii trebuie sa isi desfasoare activitatea in municipiul Cluj-Napoca.Departajare cu problemeIn cazul inregistrarii unor punctaje egale, solicitantii vor fi departajati in functie de situatia locativa constatata la data efectiva a repartizarii locuintelor, avind prioritate, numai in acest caz, solicitantii a caror situatie locativa este sau poate deveni, in mod iminent, grava. Daca nici acest criteriu nu este suficient, departajarea se poate face in functie de vechimea cererii solicitantului, luindu-se in considerare data efectiva a inregistrarii cererii (ziua/luna/ anul), avind prioritate in acest caz solicitantul a carui cerere are vechime mai mare. In cazul cind departajarea nu se poate efectua nici in baza acestor criterii, au prioritate solicitantii care au punctajul cel mai mare acordat pe baza criteriilor cu caracter de protectie sociala (starea civila si starea de sanatate actuala). Tertipuri pentru cresterea punctajuluiPentru a obtine mult rivnita locuinta, clujenii recurg la diverse tertipuri pentru a-si creste punctajul. Printre acestea se numara aducerea de adeverinte medicale de la medicul de familie prin care se atesta faptul ca solicitantul sufera de diverse boli care l-ar putea propulsa, cu 2 puncte, pe locuri eligibile pe lista de prioritati. Cei care au adus astfel de adeverinte se vor trezi ca documentele nu vor fi luate in considerare, intrucit este nevoie nu de o simpla adeverinta, ci de una emisa de o comisie medicala care sa ateste gravitatea bolii. De altfel, avertizeaza functionarii Primariei, vor avea loc anchete sociale pentru fiecare caz in parte.

Liviu Man, cercetat in stare de arest in dosarul „Santaj in presa", a cerut o audiere Comisiei pentru Abuzuri din Camera Deputatilor, invocind modul defectuos in care unele institutii ale statului si-au indeplinit sarcinile si atributiile specifice in ancheta penala. Presedintele comisiei, PSD-istul Tudor Mohora, a declarat ieri pentru Monitorul de Cluj ca sesizarea lui Man a fost trimisa la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru a fi analizata si pentru a se face verificari, si se asteapta un raspuns cit mai curind. „Am cerut CSM sa cerceteze daca e vorba de unele abuzuri in ancheta procurorilor, deoarece noi nu avem competenta sa facem asta", a declarat Mohora. In functie de raspuns, membrii comisiei vor vota daca Liviu Man va fi primit in audienta. Ziaristul sustine, in scrisoare, ca este victima abuzurilor unor functionari, care ar fi folosit institutiile statului roman, inclusiv ale justitiei, pentru reglarea unor conturi economico-politice.Azi, judecatorii Curtii de Apel Cluj solutioneaza recursurile inaintate de inculpatii Dan Parcalab (directorul de dezvoltare al Trustului „Gazeta") si Aurelian Grama (directorul general al trustului) impotriva masurilor de arest preventiv. In dosarul „Gazeta" mai sint cercetati, in stare de arest, Liviu Man, Ioan Otel, Aurel Muresan si Dorel Vidican. De asemenea, Anca Cocut, Memoranda Onac, Adrian Avarvarei si Milena Man sint cercetati in stare de libertate, cu interdictia de a parasi localitatea. Acuzatiile aduse acestora sint santaj, aderare sau constituire a unui grup infractional si spalare de bani.

Printre noutatile aduse de noua metodologie de examen se numara si scurtarea duratei Bacalaureatului. Astfel, potrivit reprezentantilor Inspectoratului Scolar (ISJ) Cluj, calendarul examenului s-a redus cu 4 zile, atit prin desfasurarea probelor orale in zile comune, prin scurtarea perioadei dintre ultima proba scrisa sau practica si afisarea rezultatelor, cit si prin reducerea numarului de zile alocat rezolvarii contestatiilor.Inspectorul scolar Victoriana Boscaneanu sustine ca scopurile acestor modificari sint evitarea sustinerii probelor scrise in aceeasi saptamina, micsorarea factorului de stres prin reducerea perioadei dintre inceperea probelor si afisarea rezultatelor, respectiv crearea posibilitatii eliberarii actelor care atesta promovarea examenului de Bacalaureat in timp util pentru inscrierea candidatilor in invatamintul superior.De asemenea, in scopul diminuarii duratei examenului si a eliminarii eventualelor erori in inregistrarea notelor in catalogul electronic, evaluarea si notarea lucrarilor scrise la o disciplina va fi urmata de deschiderea acestora in prezenta presedintelui, a vicepresedintelui si a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare si de inregistrarea imediata a notelor in catalogul electronic.Potrivit reprezentantilor ISJ Cluj, numarul disciplinelor de Bacalaureat pentru proba E si numarul de optiuni pentru proba F s-a redus. Trebuie precizat ca proba practica la Educatie Fizica a fost reintrodusa la proba F, in urma cererilor venite din partea elevilor si parintilor in acest sens.De asemenea, pentru asigurarea principiului evaluarii in favoarea candidatului, in cazul lucrarilor contestate, cele care au primit initial note intre 4,50 si 4,99, inclusiv notele de 4,50 si 4,99 sau o nota cel putin egala cu 9,50, nota definitiva va fi acordata de comisia de contestatii. Cele 100 de variante de subiecte vor fi facute publice la data de 15 ianuarie 2007.In metodologia examenului de Bacalaureat a fost introdus si capitolul „Raspunderea disciplinara", ca sectiune obligatorie a oricarui act normativ oficial. Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat in comisiile de examen, in raport cu gravitatea abaterilor, sint observatia scrisa, avertismentul, diminuarea salariului de baza cumulat, cind este cazul, cu indemnizatia de conducere, indrumare si control cu pina la 15% pe o perioada de 1 pina la 6 luni. De asemenea, cadrele didactice care vor fi sanctionate disciplinar nu vor mai fi selectionate in vederea participarii la comisiile de examen in sesiunile urmatoare, vor fi destituite din functiile de conducere, indrumare si control din invatamint, mergindu-se pina la desfacerea disciplinara a contractului de munca.

Sase somalezi, ajunsi simbata in Cluj-Napoca dupa ce au fost trecuti granita cu Ucraina de catre o calauza de culoare, au crezut ca au ajuns in Suedia, tara de destinatie unde li s-a promis ca vor fi dusi in schimbul a 3.000 de dolari fiecare.Cei sase au solicitat statutul de refugiati.Un grup de sase somalezi, „rupti de foame si plouati", au abordat un echipaj de Politie intrebind nedumeriti daca au ajuns... in Suedia! Nu erau in tara nordica, insa, ci pe strada Horea din Cluj-Napoca, unde se afla echipajul Sectiei I. „«Sintem in Suedia?», au intrebat oamenii de culoare, pe care i-am gasit grupati in jurul masinii", povesteste unul dintre politisti.„Luati prin surprindere, politistii le-au cumparat mincare si apa minerala, deoarece au vazut ca sint intr-adevar infometati. Au platit totul din buzunarul lor", spune comisarul-sef Ioan Herdea-Rus, comandantul Politiei municipiului Cluj-Napoca.Interogati ulterior de reprezentantii Serviciului pentru Straini, s-a constatat ca africanii au intrat in tara, cel mai probabil, pe la granita cu Ucraina. „Din povestile lor, calauza era o persoana de culoare, iar destinatia finala era Suedia, asa cum au si crezut cind au ajuns in Cluj-Napoca", ne-a explicat comisarul Marius Ludusan, seful Biroului pentru Straini al judetului Cluj. Somalezii au mai povestit ca li s-a cerut 3.000 dolari fiecaruia pentru a fi dusi in Suedia. Cert este ca acea calauza i-a abandonat pe cei sase in prima tara membra UE, Romania, mintindu-i ca au ajuns la destinatie. Potrivit lui Ludusan, somalezii sint toti barbati, cu virste cuprinse intre 14 si 23 ani, iar cu ajutorul unui translator s-a mai putut afla ca sint prieteni ce locuiesc in acelasi cartier. Despre drumul pina in Cluj-Napoca, ei nu isi aduc aminte decit vag. „Isi amintesc ca au mers cu trenul, cu avionul, cu taxiul, au vazut la un moment dat pentru prima data zapada, dar prin ce tari au trecut exact nu mai stiau", a mai spus comisarul Marius Ludusan. Somalezii au fost dusi de catre autoritatile clujene saptamina aceasta la Bucuresti, unde au solicitat statutul de refugiati.

Marti seara, o clienta a consumat unul dintre preparatele localului. „Femeia a comandat o pizza si, din cite mi-a spus, ciupercile erau muce-gaite. Cazul a fost tratat cu maxima seriozitate, mai ales ca femeii, care era si insarcinata, i s-a facut rau", a declarat directorul OJPC, Mircea Avram. Controlul efectuat ieri de inspectorii Oficiului s-a lasat cu amenzi pentru pizzeria clujeana. Motivele sint mai multe, insa cel mai interesant este ca „angajatii pizzeriei nici macar nu stiau sa spele corect vesela", potrivit lui Mircea Avram.De asemenea, inspectorii au constatat ca in cazul conservelor de ciuperci existau doua termene de valabilitate, unul trecut pe etichete si unul trecut in registrele firmei. Marfa provenea din supermarketul Selgros, asa ca inspectorii OJPC vor trece la control si aici. „Astazi asteptam sa se prezinte la sediul nostru reprezentantii pizzeriei Gente Senior. In cazul lor, amenda stabilita de colegii mei este de 30 de milioane de lei vechi", a mai precizat directorul OJPC Cluj, Mircea Avram.

A reclamat... niste frunze!Cazul unui clujean de pe strada Constantin Brincusi este unul cit se poate de hilar. Omul a sesizat inspectorii pentru ca in fata imobilului sau este plantat un copac, iar cind bate vintul, frunzele arborelui trec de gard si se asaza in curtea barbatului. In urma reclamatiei impotriva frunzelor cu pricina, inspectorii OJPC Cluj au luat legatura cu angajatii Primariei, care au „cosmetizat" oarecum copacul cu pricina. Degeaba, insa, pentru ca la fiecare rafala mai puternica frunzele au sarit din nou gardul la om in curte. In razboiul clujeanului cu frunzele, cele de pe urma au avut, asadar, cistig de cauza. Cazuri asemanatoare exista cu nemiluita in arhiva oficiului. Un alt clujean a reclamat inspectorilor „sunetul infernal produs de tramvaie pe strada Horea". „Omul ne-a transmis daca putem sa oprim circulatia tramvaielor pe strada Horea pina la ora 18, pentru ca el se odihneste", povesteste directorul OJPC Cluj, Mircea Avram.Sesizare cu privire la sex!O alta clujeanca se prezinta o data la 2 luni la sediul Oficiului pentru a le prezenta inspectorilor becurile care s-au ars. „Doamna se prezinta la noi cu becuri din 2 in 2 luni, cu precizie de ceas elvetian", afirma Avram. Fiecare bec, a carui valabilitate este de 1 an de zile, este stampilat de inspectori, iar clujeanca se intoarce la magazinul de la care a achizitionat obiectul de iluminat, unde acesta ii este inlocuit de fiecare data cind se defecteaza.O alta plingere, mai „delicata", are ca obiect sexul. Este vorba despre o plingere venita din partea unui clujean care locuieste linga un night-club. „Omul mi-a spus ca nu-l deranjeaza ce se intimpla in local pina la ora 11 sau cind se inchide, dar dupa program domnisoarele care lucreaza acolo urca la etaj cu clientii, de unde se aud sunete de paturi care scirtiie", isi aminteste, cu zimbetul pe buze, directorul OJPC Cluj.AdmiratoareUn alt fel de apeluri telefonice inregistrate de oficiul clujean fac parte dintr-o categorie cu totul si cu totul speciala. Este vorba despre admiratoarele directorului Mircea Avram, care apeleaza numarul institutiei destul de des. Din pacate pentru ele, seful institutiei are de mult timp verigheta pe deget. „Sint casatorit din 1990 si am un baiat de 15 ani. Va dati seama ca nu acord atentie unor astfel de persoane, pentru ca sint un tip integru", spune Mircea Avram. „Vreau sa-mi reclam fratele!"Cele mai ciudate plingeri primite de inspectorii OJPC au ca obiect de cercetare caminul familial. Din localitatea Topa, judetul Cluj, a venit un telefon din partea unei persoane care le-a transmis celor de la Oficiu ca stie exact unde se afla un magazin plin cu produse alimentare stricate. In cel mai scurt timp, inspectorii au ajuns la firma indicata, unde - stupoare! La vederea autoritatilor, patronul firmei a intrebat dezamagit: „Iar v-a trimis fratele meu?". De fapt, pe fondul unui scandal in familie, cei doi frati au ajuns sa-si puna unul altuia bete in roate pe toate planurile posibile. „Am ramas si noi surprinsi sa aflam ca omul si-a «dat fratele in git»", a precizat Mircea Avram. Tot in domeniul familial se incadreaza si o sesizare in care o femeie din Huedin cerea inspectorilor sa inchida un bar din localitate. Motivul: localul era al concubinei cu care sotul reclamantei traia. „Astfel de sesizari, care de care mai ciudate, ajung la OJPC pentru ca oamenii s-au obisnuit sa sune pentru orice problema", mentioneaza directorul Mircea Avram.

Vechiul amplasament era ilegalCunoscut in ultimii ani pentru amplasarea sa pe Bulevardul Eroilor, monumentul Lupoaicei, sau Lupa Capitolina, dupa cum este numit de specialisti, a fost demontat, fiind gazduit de atunci de Lapidariul roman al Muzeului de Istorie a Transilvaniei (MNIT). In proiectul de modernizare a bulevardului, statuia va avea un soclu asemanator cu cel precedent, dupa cum precizeaza arhitectul Eugen Panescu, director al SC Planwerk SRL. „Statuia Lupoaicei va fi pozitionata la intersectia Bulevardului Eroilor cu strada Bolyai, in mijlocul unei piatete in care se vor mai afla o fintina si copaci", precizeaza Panescu. „Vechiul amplasament era intimplator si am inteles ca si ilegal", adauga acesta. Pe linga aceasta, schimbarile vor mai viza si banda din stinga bulevardului, aceasta urmind sa devina una pietonala, incadrata de copaci si o pista pentru biciclisti.Clujul, primul oras transilvan al LupoaiceiStatuia Lupoaicei a fost adusa la Cluj in anul 1921, fiind una din copiile monumentului pe care Roma le-a facut cadou Romaniei la acea vreme. „Clujul este primul oras din Transilvania caruia i-a fost daruita o copie a Lupoaicei" , precizeaza Tudor Salagean, seful sectiei de istorie al MNIT. Considerata simbol al latinitatii, Lupoaica a devenit si un simbol al Clujului, fiind reprezentata si in stema judetului. Initial, monumentul a fost amplasat in Piata Unirii, pina in 1940, cind a fost transportata la Sibiu, dupa cum precizeaza Salagean. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, a fost amplasata pe strada Mihail Kogalniceanu, dupa care, in 1973, a fost mutata in fata Primariei Vechi, la intersectia Bulevardului Eroilor cu Piata Unirii. In 1994, Lupoaica a fost transportata la MNIT, unde a fost restaurata, iar apoi amplasata la mijlocul Bulevardului Eroilor. Adevarata LupoaicaStatuia originala a Lupei Capitolina este pastrata in cadrul Muzeului Capitolin din Roma si a fost realizata, dupa cum precizeaza istoricul Tudor Salagean, de un sculptor grec anonim in Roma secolelor 6-5 i.Hr. Stilul statuii este unul etrusc, cu influente grecesti, fiind un important monument public al Romei antice. „Copiii au fost adaugati in secolul al XVI-lea, la cererea Papei Sixtus al IV-lea, care observase ca lupoaica incetase sa mai fie asociata cu legenda intemeierii Romei", relateaza acesta.

Legea pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 51/2006, prin care statul acorda categoriilor defavorizate o subventie de 20% pentru achizitionarea unei locuinte personale, dar nu mai mult de 10.000 de euro, a fost promulgata marti, de presedintele Traian Basescu.Subventia va fi acordata tinerilor casatoriti cu virsta de pina la 35 de ani, precum si persoanelor si familiilor ramase fara locuinte in urma unor calamitati naturale sau care locuiesc in imobile expuse unui risc major, cum ar fi alunecari de teren, seisme sau inundatii.Pentru a putea beneficia de subventie, solicitantii trebuie sa depuna o cerere la primarie si sa incheie un contract cu o firma de constructii, urmind ca la finalizarea lucrarilor, sa recupereze 20% din valoarea constructiei, pe baza facturilor.Subventia va fi acordata doar persoanelor care construiesc pentru prima oara o locuinta prin credit ipotecar, detin deja terenul pe care va fi realizata constructia, si nu au deja in proprietate o alta locuinta cu o suprafata construita mai mare de 50 de metri patrati. De asemenea, beneficiarul nu trebuie sa fi primit deja o alta subventie de la stat pentru cumpararea sau construirea unei alte locuinte.Programul national privind sprijinirea construirii de locuinte proprietate personala, aprobat de guvern in iunie 2006 prevede acordarea unei subventii de la bugetul de stat, in valoare de 20% din pretul pe metru patrat din suprafata construita a locuintei, in limita prevederilor bugetare anuale si in limita a maximum 81 de metri patrati din aria desfasurata construita.Bugetul alocat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) pentru acordarea de subventii pentru constructia de locuinte, in 2007, va fi de trei milioane de lei.Cererile vor fi depuse la primariile pe raza carora se afla terenurile viitoarelor locuinte, urmind ca solicitarile sa fie analizate de consiliile locale si de MTCT. Ministerul va comunica autoritatilor locale numele persoanelor care vor beneficia de subventie, in termen de 30 de zile de la primirea cererilor.

 Aceasta ar insemna credite externe mai ieftine atit pentru stat cit si pentru agentii economici. Cuiele care ne tin in loc sint inflatia si deficitul de cont curent. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu se teme de influenta maririlor salariale promise de premierul Tariceanu la finele anului trecut. Politica salariala reprezinta principala incertitudine in proiectiile privind inflatia din 2007, intrucit integrarea in Uniunea Europeana a insemnat in toate statele o presiune puternica pentru cresterea veniturilor, a declarat miercuri pentru Mediafax, guvernatorul BNR Mugur Isarescu. “O sa fie o presiune puternica pe salarii si se va manifesta imediat, asa cum s-a intimplat in toate tarile care au aderat la Uniunea Europeana. Singura speranta e ca aceasta spirala de crestere a salariilor sa fie rezonabila”, a afirmat Isarescu. Premierul a anuntat la finele anului trecut ca salariile angajatilor din sectorul bugetar vor fi majorate in 2007, diferentiat, pe categorii de personal, in lunile aprilie si octombrie 2007, in medie anuala cu 7,5% pe ansamblul sistemului.Indexarea aprobata de guvern se plaseza cu cel putin 2,5 puncte procentuale peste nivelul ratei inflatiei din 2006, estimata la 4,7 - 5%.Pentru acest an, Banca Nationala a anuntat o tinta de inflatie de 4% plus/minus un procent, iar pentru 2008 obiectivul va fi de 3,8%, cu acelasi interval de variatie.Medii buneIn general, indicatorii economici realizati si prognozati sint imbucuratori, ei depasindu-i pe cei ale unor state care fac parte din clase de risc mai mic. Romania va inregistra in acest an o crestere economica de 6%, peste media prognozata pentru statele din categoria de rating “BBB”, insa va avea performante mai slabe decit aceste tari in ceea ce priveste inflatia si deficitul de cont curent, anticipeaza analistii Standard&Poor’s. Produsul Intern Brut este estimat la 137,3 miliarde de dolari, apropiat de media tarilor cu acelasi rating, dar nivelul pe cap de locuitor, de 6.360 dolari, este sub valoarea medie, de 7.669 dolari.Printre tarile cu rating “BBB plus”, “BBB” si “BBB minus” se numara Bulgaria, Ungaria, Polonia, Rusia, Africa de Sud, Thailanda, Croatia, Mexic, Rusia si Tunisia.Cresterea economica medie a statelor cu rating similar Romaniei este prognozata la 5%. S&P prevede pentru Romania o rata medie a inflatiei de 5,5%, cu peste un punct peste medie, si un deficit de cont curent de 11,9% din PIB, de peste trei ori mai ridicat decit media. Ponderea investitiilor straine in PIB este prognozata la 4,7%, fata de o medie de 3,2%. Singura tara din grup cu o rata mai mare a investitiilor straine este Bulgaria, cu 7,8% din PIB.Bancile au potentat cresterea economicaIn opinia agentiei de rating S&P, anul trecut cresterea economica a fost sprijinita de cresterea activitatilor de retail banking, in timp ce cresterea pietelor de valori a alimentat dezvoltarea activitatilor de private banking si asset management. Ca urmare a acestor evolutii pozitive, S&P a decis in 2006 14 majorari de rating pentru primele 50 de banci europene si nicio depreciere de rating. Bursele europene se situeaza pe o pozitie solida, care le va permite sa depaseasca deprecierea conditiilor mediului economic in 2007, an in care aceste banci urmeaza sa se confrunte cu o incetinire a cresterii Produsului Intern Brut si o situatie mai putin favorabila pe pietele de capital.Perspectivele de rating sint predominant stabile, existind insa posibilitatea cresterii presiunilor la adresa ratingurilor in situatia in care asteptarile agentiei de rating referitoare la stabilitatea profilului de risc si nivelul cistigurilor nu sint indeplinite. De exemplu, o depreciere de rating ar putea fi declansata de o deteriorare brusca a creditului corporatist, de o expunere mai mare la economiile volatile sau de adoptarea unor politici de management de capital mai agresive.

• Care Mel Gibson? Pai, ce, asta-i regizor? A scos si el doua filme care au socat lumea, “Patimile lui Isus” si “Apocaliptico”, si se crede regizor? Mizilic, nene! Invatacel. Mus. Calfa. Ucenic in ale meseriei. Pai, daca vrea unul ca Gibson sa invete meserie, sa vina, nene, la noi in judet, sa invete de la profesionisti adevarati, de la consacrati in domeniu, nu de la pacalici cu pretentii de la Hollywood, de genul lui George Lucas sau Steven Spieleberg. Bai, fratilor, daca ar vedea astia, de i-am enumerat mai sus, cu toate zecile de milioane de dolari cistigate din meseria lor, ce film a iesit pe piata in judetul Alba, s-ar atirna de grinda, precum Sadam. Numai ca voluntar. Ia cititi cu voce tare, sa auziti ce bestial suna titlul capodoperei locale: “Agricultura Judetul Alba 2006”. Pam-para-ram-pam-pam! “Film realizat de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba. Dorel Calian – dir. DADR Alba, ing. Doina Ana Plesa – manager public. Uniunea Judeteana a Producatorilor Agricoli. Ing. Stanciu Ioan – presedinte”. Acuma, din pompoasa prezentare a super-productiei holly-albaiuliana, nu ne-am dat seama daca Dorel Calian e regizorul sau actorul din rolul principal, la fel cum nu ne-am dat seama nici ce rol joaca Doina Ana Plesa. Oricum, rolul lui Colea Rautu   nu-l joaca. Ca Rautu era prea frumos. Nici macar nu incercam sa ne imaginam ce de efecte speciale care fac griul sa creasca instantaneu, ce de cai, ce de animale      s-au folosit in mega-productia mai sus mentionata. Ca s-au folosit. Si nici nu incercam sa ne imaginam faze de genul celor vazute prin filme, cu actori in rulote, pe platouri de filmare, peruchieri si alte cele. Pentru ca sigur nu-s! Dar, ne facem datoria de a va anunta realizarea super-mega-productiei home-cinematografice, cu vaca, purcelul si cucuruzul in prim plan. Rapita in fundal.    • Domnu’ Covaciu, domnu’ viitor europarlamentar, domnu’ prefect, aveti fata de ziarul nostru niscaiva datorii financiare. Nu sinteti amabili sa le platiti? Ca sint de anul trecut…  Zice lumea ca vreti sa obtineti functia de europarlamentar pentru doua candidaturi. Nu doua mandate. Doua candidaturi. Una impotriva primarului Hava, la alegerile locale, si alta impotriva presedintelui PNL Alba, Atanasiu. Pai, e frumos sa intrati in campanii electorale plin de datorii? Apropo’. De cind va tot aducem aminte ca ne sinteti dator, ne-au mai sunat si altii. Fata de care aveti datorii financiare. Ba o cantina, ba o societate de publicitate, ba niste oameni de afaceri… Las, ca va mai aducem noi aminte de ele, ca pina la alegeri mai este…  Acest text va fi considerat pamflet 

Avind in vedere ca se pot lauda cu o cariera de 10 ani in show-biz-ului românesc, cei de la Hi-Q s-au gindit sa treaca la un alt nivel al carierei lor muzicale si sa-si extinda formula de scena. Astfel, unul dintre planurile trupei pentru acest an, poate cel mai important dintre ele, este sa coopteze o echipa de instrumentisti care sa-i insoteasca in concerte.Tot anul acesta cei trei vor lansa un album aniversar, care va contine atit piese mai recente cit si melodii mai vechi ale trupei, inca din anul 1996. Desigur, avind in vedere ca stilul lor muzical a evoluat, piesele vor fi reorchestrate. Acest material discografic va aparea cel mai probabil peste citeva luni. In paralel cu cariera muzicala, Nicoleta va continua filmarile pentru serialul “Om sarac, om bogat”, iar Mihai si Florin nu exclud sa se reintoarca in televiziune.

Superproductia “Piratii din Caraibe: Cufarul Omului Mort” si starurile sale, Johnny Depp si Keira Knightley au dominat detasat aceasta editie a premiilor People’s Choice, distinctii acordate in urma voturilor online primite din partea publicului, informeaza variety.com, citat de Mediafax.  Johnny Depp, personajul principal al fimului, nominalizat la trei categorii, a cistigat premiul pentru “Actorul favorit al publicului”, pentru “Cel mai bun actor intr-un film de actiune” - pentru care a concurat cu Samuel L. Jackson si Jet Li - si pentru “Cel mai bun parteneriat pe ecran”, cu colega sa din seria “Piratii din Caraibe”, Keira Knightley. Filmul, lider de box office pe 2006, cu incasari de aproape 422 milioane de dolari in America de Nord si de peste un miliard de dolari in strainatate, a cistigat premiile pentru “Cel mai bun film” si “Cea mai buna drama”.Pe lista cistigatorilor la categoria filme, lungmetrajele “Click - Zapind prin viata” si “Masini” au cistigat la categoriile “Cel mai bun film de comedie” si respectiv “Cel mai bun film pentru intreaga familie”. De asemenea, actrita Halle Berry, star al filmului “X-Men: Ultima infruntare”, a cistigat premiul pentru cea mai buna actrita intr-un film de actiune, iar Jennifer Aniston, starul din “Despartiti, dar impreuna”, a fost numita actrita favorita a publicului.In cadrul ceremoniei de la Los Angeles, “Familia Simpson” a cistigat premiul pentru cea mai buna comedie animata, in timp ce serialele “Doi barbati si jumatate” si “Anatomia lui Grey” au fost numite “Cea mai buna comedie” si respectiv “Cea mai buna drama”. Eva Longoria, starul latino din “Neveste disperate”, a fost aleasa starul de televiziune preferat al publicului, iar Ellen DeGeneris a cistigat premiile pentru “Cel mai bun moderator de talkshow-uri” si “Cel mai amuzant star feminin”.Justin Timberlake si Skakira, in topul preferintelor muzicaleIn ceea ce riveste interpretii de muzica, Carrie Underwood a fost aleasa drept “Cea mai populara cintareata”, iar piesa ei “Before He Cheats” a fost desemnata “Cel mai bun cintec country”. Tot acest gen muzical i-a scos in evidenta si pe cei de la Rascal Flatts, care au obtinut tot doua premii: “Cel mai bun remake” si “Cel mai bun cintec dintr-un film”, pentru hit-ul lor “Life Is a Highway”.Printre ceilalti cistigatori ai serii s-au numarat Kenny Chesney (“Cel mai bun solist”), Nickelback (“Cel mai bun grup”), Justin Timberlake (“Cel mai bun cintec R&B” pentru “Sexyback”), Shakira (“Cel mai buna piesa pop - “Hips Don’t Lie”), Eminem (“Cea mai buna piesa  rap - “Shake That”) si Bon Jovi -”Cel mai bun cintec rock - “Who Says You Can’t Go Home”.

Prima sedinta a Consiliului Judetean Alba din acest an va avea loc astazi, la Caminul Cultural din Cetatea de Balta. Cel mai important punct de pe ordinea de zi este cel privind aprobarea bugetului pentru anul 2007.Potrivit reprezentantilor CJ Alba, locul de desfasurare a sedintei a fost ales la solicitarea consilierilor judeteni din zona, “dar si dintr-o motivatie simbolica, deoarece prin Cetatea de Balta trece <<Drumul Vinului>>, artera rutiera care reprezinta cea mai importanta investitie ce va fi realizata in acest an de catre CJ Alba, pentru ea fiind alocati 2,6 milioane de euro”.Buget mare pentru drumuriDupa cum a anuntat deja presedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, obiectivul principal pe baza caruia este construit bugetul CJ Alba pentru anul 2007 este reabilitarea drumurilor judetene, astfel incit pe mai bine de 90% dintre aceste artere rutiere sa se circule in conditii normale. Pe linga drumuri, in bugetul CJ Alba un loc important il ocupa demararea lucrarilor la sistemul de alimentare cu apa potabila a comunelor din Podisul Secaselor, salubritatea judetului, continuarea dezvoltarii turismului si a promovarii valorilor culturale si ale traditiei populare.

La aproape 3 saptamini de cind contractul de privatizare al societatii comerciale Cuprumin Abrud SA, una dintre ultimele firme care mai are activitate de minerit in judetul Alba, trebuia finalizat, totul pluteste, inca, intr-o ceata deasa. Nu numai ca finalizarea contractului de privatizare a fost aminata pina in februarie, dar nici macar nu se stie daca va mai ramine cineva prin societate. Motivele sint complexe.PovesteaSocietatea Cuprumin Abrud a fost scoasa la privatizare inca de la inceputul anului trecut. Dupa mai multe licitatii, un singur grup de firme, denumit “Cuprom” s-a aratat interesat de privatizarea societatii, promitind sa mentina si obiectul de activitate. De fapt, dupa cum ne-a informat ieri directorul general al societatii, Sorin Vatajelu, nu este vorba, deocamdata, despre o cumparare efectiva, ci despre o asociere intre Cuprumin si Cuprom. In virtutea acestui contract, Cupromul ar urma sa exploateze efectiv mineralele din zona si sa plateasca chirie Cupruminului, care detine atit licenta de exploatare si diversele avize necesare, cit si baza logistica. In luna decembrie a anului trecut, se parea ca nimic nu va impiedica finalizarea acordului. De fapt, increzatori in promisiunile autoritatilor, cei peste 700 de angajati ai societatii si-au depus, in 6 decembrie, preavizele. Ceea ce a creat o situatie potential periculoasa, deoarece nu se poate ca societatea sa ramina fara nici un angajat, pentru ca n-ar mai avea cine sa pazeasca incinta exploatarii miniere si, mult mai important, nici cine sa tina in siguranta iazul de decantare de pe Valea Sesii. La inceputul lunii decembrie, situatia a fost dezamorsata imediat de subprefectul Clement Negut si de liderul de sindicat Viorel Hutuleac, care au reusit sa-i convinga pe oameni sa-si amine demisiile pina in ianuarie. In acea perioada, toata lumea era convinsa ca negocierile vor fi finalizate cel tirziu pina in 20 decembrie. Numai ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din guvern, care, pe sfirsit de an, s-a apucat sa plimbe Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de la Ministerul Economiei si Comertului (MEC) la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Singura problema in toata aceasta miscare o reprezinta faptul ca OPSPI-ul detine Cuprumin Abrud. Asa ca, investitorii interesati de semnarea contractului, nu au mai avut cu cine sa vorbeasca. A trecut anul si a venit luna ianuarie si in data de 9 ianuarie, toti angajatii de la Cuprumin Abrud si-au depus cererile de demisie. Astfel ca, din 29 ianuarie, nu vor mai exista angajati, dar societatea nu va fi nici privatizata. De fapt, conducerea MEC a promis, dupa cum ne-a declarat Sorin Vatajelu, ca va finaliza contractul pina in 20 februarie.Finalul?Numai ca, din 29 ianuarie pina in 20 februarie este destul de mult, mai ales ca este aceiasi problema ca si in luna decembrie: cine pazeste incinta exploatarii si cine tine in siguranta iazul? Directorul Cuprumin a declarat ca, pentru aceste activitatI, are nevoie de 260 de oameni. Dar nu se stie cine-i va plati, pentru ca firma nu are banii necesari. Si pentru ca nu au fost in stare sa finalizeze un contract in timp util, reprezentantii MEC-ului se chinuie acum sa promoveze o ordonanta de guvern prin intermediul careia sa plateasca personalul necesar direct de la bugetul de stat.

Un eveniment important de pe agenda delegatiei a fost deschiderea la Muzeul Na?ional al Unirii a unei expozi?ii cu gravuri inspirate din &#8222;Don Quijote&#8221;. Vizita se doreste a fi un nou prilej de intarire a legaturilor dintre cele doua orase, pe fondul faptului ca in Alcalá de Henares traieste o numeroasa comunitate de romani, multi dintre ei provenind din Alba Iulia si din judetul Alba. Intilniri constructiveOaspetii spanioli au participat la intilniri cu conducerea Primariei municipiului Alba Iulia si cu cu conducerea Camerei de Comer?, Agricultura si Industrie Alimentara Alba. Oaspetii au fost invitati si la deschiderea unei expozi?ii cu gravuri inspirate din „Don Quijote”, la Muzeul Na?ional al Unirii, au vizitat municipiul Alba Iulia si Manastirea Rimet. Spaniolii se intilnesc cu familii din Alba Iulia care au rude in Spania, si participa si la ceremonialul Garzii de Onoare a Traseului celor Trei Fortificatii. De la Alba Iulia, delegatia spaniola a pleaca spre Sibiu, pentru a vedea si Capitala Culturala a Europei in 2007. Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, considera ca este un lucru normal, avind in vedere ca „in Alcala sunt peste 15.000 de romani, bininteles cei cu acte in regula, din care o mare parte sunt din Alba Iulia. Ne-am intilnit la primarie, pentru ca dinsul este un primar mai nou, are doar acest madat la activ. Noi am facut infratirea cu primarul dinaintea dinsului, si era firesc sa-l invitam in <<casa>> noastra”. Eveniment apreciatOaspetii spanioli au apreciat intreg programul, dar au fost de-a dreptul incintati de expozitia de la muzeu. In fapt, evenimentul a avut darul de a-i multumi chiar si pe organizatori, primarul Mircea Hava aratind ca „evenimentul important este expozitia legata de Don Quijote, gravuri din ceea ce insemna Don Quijote pentru Spania, pentru Europa si de fapt pentru toata lumea. Este o expozitie gazduita de muzeu, una foarte interesanta, care cred ca trebuie vazuta de toata lumea”. Multumit ca se afla la Alba Iulia, primarul Bartolomé González Jiménez a dorit sa multumeasca „albaiulienilor, pentru primirea facuta. Am dorit ca vizita noastra sa nu fie doar una politica, sa incercam sa ii dam un continut cetatenesc. De aceea, multumesc pentru faptul ca, vecinilor si prietenilor din Alba Iulia, li s-a dat posibilitatea sa vizioneze cu placere aspecte ale vietii si istoriei Spaniei, acestea legate de Don Quijote. Satisfactia cea mai mare este sa ii vad pe copiii din Alba Iulia la aceasta expozitie, unde stiu ca vor invata despre poporul spaniol”.

Deputatul conservator Nicolae Popa a depus in Camera Deputatilor o interpelare primului ministru, privind largirea sferei legislative a Hotaririi Guvernului nr. 1415/2004, prin care sa se fie largit cadrul acordarii de plati compenastorii pentru pierderile suferite in urma prezentei virusului gripei aviare pe teritoriul Romaniei.In conformitate cu raspunsul primit de deputat din partea premierului, “institutiile responsabile, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, au initiat un proiect de hotarire de guvern pentru modificarea  si completarea H.G. nr 1415/2004, privind acordarea despagubirilor pentru animalele taiate, ucise sau afectate, in vederea lichidarii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor”, acest proiect fiind in faza de avizare.Noutatile viitorului proiectConform raspunsului primit de Nicolae Popa din partea premierului, prin modificarile aduse HG 1415/2004 vor beneficia de despagubiri si proprietarii de animale din exploatatiile aflate in derularea programului de combatere a bolilor, inclusiv din exploatatiile aflate in zona de protectie si supraveghere a focarului, precum si alte persoane juridice care au suferit pagube colaterale prin aplicarea masurilor de eradicare a bolilor. De asemenea, in raspuns se face precizarea ca “despagubirile se acorda pe baza evaluarilor efectuate de o comisie de evaluare”, fara sa fie precizat cine va face parte din aceasta comisie de evaluare ori care vor fi criteriile de formare a acestei comisii.Paguba colaterala, in interpretarea premieruluiIn acelasi raspuns primit de deputatul Nicolae Popa, si semnat de premierul Calin Popescu Tariceanu, se arata ca “paguba colaterala se considera materialul germinativ de origine animala, orice produs de origine animala care provine de la animale suspecte de boala, bolnave sau ce se afla intr-o stare in care se inregistreaza suspiciune de boala sau imbolnavire, sau orice produs de origine nonanimala, care este eliminat si constituie un factor de difuzare a bolii”. Pe de alta parte, in opinia oricarui economist, si chiar a dictionarelor explicative ale limbii romane, scaderea vinzarilor unor firme producatoare de carne si preparate din carne de pasare, ca urmare a gripei aviare, este considerata drept “paguba colaterala”. Acest lucru nu se intimpla si in prevederile O.G. 1415/2004.Cine nu a anuntat medicul la timp, nu primeste nimicIn conformitate cu raspunsul premierului, “nu beneficiaza de despagubiri, potrivit legii, persoanele fizice si juridice proprietare de animale, daca inregistreaza mortalitate la animalele proprii, dar nu au comunicat medicului veterinar modificarile aparute in starea de sanatate a acestora, inainte de inregistrarea mortii, daca aparitia bolii a fost favorizata de existenta tehnopatiilor, daca nu asigura si nu respecta normele de biosecuritate in exploatatiile autorizate sanitar veterinar, daca au introdus animale noi fara precizarea originii acestora, sau daca au introdus animale dintr-o alta exploatatie, zona, aflata in derularea programului de combatere a bolii”.

 Din acestea, 3 cereri au fost declarate ca fiind neeligibile, 10 au fost retrase sau a fost reziliat contractul, iar 184 au fost selectate. Au fost incheiate  111 contracte, cu o valoare totala de 134.933.234 lei RON, se arata in datele furnizate de Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Alba. Deoarece date cu privire la contractele incheiate si domeniile in care acestea se deruleaza am prezentat cititorilor nostri recent, am abordat unele aspecte ce tin de noutati in finantarea incepind de anul acesta a unor proiecte din fonduri europene. Pentru inceput, consemnam o prima remarca ce poate avea semnificatia sa - pentru anul 2006, judetul nostru se afla pe primul loc in cadrul Regiunii de dezvoltare 7 Centru in ce priveste preautorizarea de plati la proiectele aflate in derulare. Nu este o noutate ca se tot pune sub semnul intrebarii capacitatea Romaniei de a accesa toti banii pe care UE ii va oferi pentru dezvoltarea unor sectoare. SAPARD-ul romanesc, in paralel cu finantarea europeanaIncepind de anul acesta, Programul SAPARD nu mai promoveaza proiecte noi finantate din fonduri europene. Este in pregatire lansarea priectului denumit SAPARD-ul romanesc, Adica asigurarea din fonduri guvernamentale a finantarii unor proiecte declarate ca fiind eligibile, dar pentru care nu au mai existat bani europeni pe respectivele masuri de finantare. La nivelul judetului Alba exista un numar de 43 cereri de finantare selectate, care au o valoare de aproape 10 mii de euro.Fondurile UE vizeaza, printre altele, un program national de dezvoltare rurala. Se urmareste cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier, imbunatatirea calitatii mediului, diversificarea economiei rurale. Pe ansamblu, este vorba despre modernizarea vietii in mediul rural.  Vor fi alocate fonduri de pina la 80 la suta pentru finantarea unor programe de formare profesionala in meserii specifice precum: fermieri, producatori agricoli pe diverse domenii, proprietari de padure sau terenuri, agenti economici, grupuri de producatori, iar diferenta de 20 la suta va fi sustinuta de la bugetul national. Un sprijin substantial va fi acordat pentru stabilirea persoanelor de pina in 40 de ani pentru a deveni fermieri in mediul rural. Stimularea concentrarii proprietatiiExista proiecte si pentru stimularea transferarii proprietatilor agricole de la micii producatori, care practica o agricultura de subzistenta, spre tinerii fermieri, precum si  prin fondurile destinate pensionarii timpurii a fermierilor si a muncitorilor agricoli. Modernizarea exploatatiilor agricole, achizitia de masini si utilaje noi, reabilitarea plantatiilor viticole si pomicole, constructiile noi sau modernizarea cladirilor din fermele de crestere a pasarilor si animalelor, construirea, modernizarea de sere, a instalatiilor de irigat, de protectie a mediului, achizitionarea de material seminal de calitate, achizitionarea mijloacelor de transport noi. Toate acestea vor primi finantare ce acopera 50 la suta din costuri. Compensatii de handicap de zonaPentru judetul nostru foarte importante vor deveni platile compensatorii pentru handicap natural in zona montana sau alte zone, care vor fi sustinute cu 82% din bani europeni si cu 18% din bugetul national. In continuare vor fi sustinute cu finantare proiecte pentru dezvoltarea de mestesuguri si artizanat, crearea si dezvoltarea pensiunilor si gospodariilor agroturistice, precum si proiecte edilitare de modernizare drumuri, canalizarea localitatilor. Facind o evaluare generala, Carmen Morariu aprecia ca, pentru perioada urmatoare, foarte importanta va fi colaborarea dintre initiatorii unor proiecte si firmele de consultanta in vederea intocmirii unor documentatii compatibile, dar si dezvoltarea acestora din urma pentru a prelua atit partea de scriere a proiectelor cit si de implementare si derulare a acestora.

 Politistii din Rosia Montana i-au identificat pe autorii unui furt comis dintr-o societate comerciala din comuna, in 3 si 4 ianuarie. Hotii sint Claudiu P., de 23 de ani, cunoscut cu antecedente penale, Oliviu C., de 17 ani si Valentin P., de 21 de ani, de asemenea cu antecedente penale, toti fara ocupatie si toti cu domiciliul in comuna. În perioada mentionata, cei trei tineri au patruns în incinta societatii respective sI au sustras mai multe piese si subansamble, cauzind un prejudiciu de 22.837 de lei. Pentru comiterea infractiunii de furt calificat, celor trei li s-a întocmit dosar penal.

 Politia orasului Abrud a fost sesizata, în urma cu doua zile, la ora 13.35, prin Serviciul Unic Apeluri de Urgenta 112, despre faptul ca, la un imobil de pe strada Detunata, din localitate, apartinind lui Sorin V., a izbucnit un incendiu. Cercetarile ulterioare au stabilit ca incendiul a fost produs de un scurt circuit la instalatia electrica. Flacarile au distrus locuinta în proportie de 70%. Pina la sosirea pompierilor, s-a reusit evacuarea bunurilor de uz casnic, precum si a 2 butelii de aragaz, pentru a preveni o eventuala explozie. Valoarea pagubelor produse a fost de aproximativ 70.000 de lei.

 Politistii din Abrud l-au oprit in trafic, pentru control, in urma cu doua zile, pe raza comunei Ciuruleasa, pe Marius F., de 35 de ani, din judetul Hunedoara, fara ocupatie. Acesta conducea un autoturism, marca Dacia 1310, aflindu-se, in mod vadit, sub influenta bauturilor alcoolice. Conducatorul auto a refuzat, insa, sa fie testat alcoolscopic si sa i se recolteze probe biologice de singe în vederea stabilirii alcoolemiei. Drept urmare, politistii l-au condus la sediu, unde, în urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca acesta poseda mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea, de 1 an, emis de Judecatoria Brad, judetul Hunedoara, pentru savirsirea infractiunii de violare de domiciliu. Marius F. a fost predat escortei de la Politia municipiului Brad, iar, intre timp, politistii din Ciuruleasa continua cercetarile sub aspectul savirsirii infractiunii de refuz de recoltare a probelor biologice de singe în vederea stabilirii alcoolemiei.

 Riscurile de producere a accidentelor vasculare si cerebrale pot fi evaluate in urma analizelor sanguine. Potrivit unui studiu realizat de cercetatori de la Universitatea California din San Fransisco, la care au participat un numar de 967 de persoane suferinde de o afectiune coronariana stabiliazata, nivelul ridicat de proteine NT-proBNP in singe este direct proportional cu riscul de deces, infarct sau accident cerebral. “Proteina NT-proBNP este un marker sangvin al hormonului BNP a carui concentratie creste in timpul unui accident sau in perioadele de stres”, a explicat coordonatorul studiului, profesorul Mary Whooley. Participantii la studiu au fost monitorizati pe o durata mai mare de 3 ani, iar in aceasta perioada, 26% dintre voluntarii cu cel mai ridicat nivel al proteinei respective au suferit un accident cardiovascular. In urma studiului s-a constatat ca grupul pacientilor la care Proteina NT-proBNP avea o concentratie marita in singe, prezenta un risc de deces de 3,4 ori mai mare decit restul bolnavilor.

Pentru oamenii de rind, aderarea la Uniunea Europeana a insemnat deocamdata artificii, discursuri, concerte gratuite si, pentru cei care au incercat, iesirea din tara fara pasaport.  Odata cu terminarea mini-concediilor, chiar si a celor prelungite, romanii s-au intors insa la problemele de zi cu zi si cu greu ar putea gasi argumente ca sint mai “europeni” decit luna trecuta.  Cei care pot spune insa ca s-a schimbat ceva sint cei care lucreaza cu fonduri europene. Pentru ei, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana inseamna fonduri structurale, adica foarte multi bani care trebuie, insa, cistigati prin proiecte. Standardele in acest domeniu sint acum mai mari, iar cei care scriu proiecte trebuie sa invete ca mentalitatea “las’ ca merge si asa” trebuie sa dispara acum, in totalitate. In schimb, ei vor avea parte de o stabilitate mult mai mare si nu vor mai trebui sa parcurga zece variante ale “ghidului solicitantului”, asa cum s-a intimplat in cazul programelor de preaderare. Cit de pregatiti sint romanii sa “puna mina” pe fondurile puse la dispozitie de Uniunea Europeana, e greu de spus, dar cei care au experienta in acest domeniu par destul de optimisti, cel putin pe termen mediu si lung. 400 milioane euro impartiti           de la Alba Iulia Simion Cretu, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru, cu sediul la Alba Iulia, a estimat ca, numai pentru Regiunea Centru, se vor aloca, in baza Programului Operational Regional, peste 400 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regionala. Trebuie precizat ca aceasta este doar suma care va fi gestionata direct de ADR, in primii sapte ani de la aderare, si ca la aceasta se vor adauga sumele constind in cofinantarea statului, cofinantarea autoritatilor locale sau a beneficiarilor privati ori ONG-urilor, dar si sume mult mai mari care vor fi alocate prin alte programe, de exemplu cele legate de agricultura sau infrastructura, care vor fi gestionate de alte autoritati sau organisme. Cu alte cuvinte, bani sint, dar intrebarea este daca sint pregatite autoritatile si firmele din zona sa absoarba aceste fonduri ? “Ca nivel de pregatire, acesta nu este un nivel de pregatire probat, este un nivel de pregatire estimativ. Foarte multe din autoritatile locale au lucrat pe programe de finantare pentru perioada de aderare, dar pentru pregatirea autoritatilor si a beneficiarilor ce provin din mediul privat, noi avem o serie de actiuni pe care le-am inceput in 2004, am constituit un portofoliu de proiecte care cuprinde in total peste 2.300 de proiecte, din care 850 de proiecte pot fi finantate prin Programul Operational Regional, adica fondurile pe care noi le gestionam. Eu cred ca este un nivel mediu de pregatire, bineinteles, sint foarte multe probleme in ce priveste implementarea, managementul proiectelor, unde institutiile inca nu sint la un nivel de pregatire bun, deoarece nu au, in mare parte, resursele umane necesare. Dar cred ca nivelul actual poate constitui o baza, astfel incit absorbtia in regiune sa fie buna si sa ne situam peste media absorbtiei la nivel national”, a declarat Simion Cretu. In ce priveste anul 2007, s-a estimat ca, la nivel national, absorbtia fondurilor structurale va fi de 25%, pentru ca acest an nu este unul “integral”, in conditiile in care in prima parte a anului se mai aproba programele operationale, programele complement si restul procedurilor necesare implementarii. La nivelul Regiunii Centru exista insa sperante ca aceasta medie va fi depasita. Din 2009, ne vom descurca        mai bine Daca pe termen scurt, prognozele nu sint chiar optimiste, nu acelasi lucru se poate spune despre cele pe termen mediu si lung. “Eu cred ca, incepind cu al treilea an, fondurile vor putea fi absorbite in mare masura. Un coeficient de absorbtie de peste 80% este foarte bun. Se poate ajunge, pe unele programe si la 90%, 97% sau chiar si 100%. Spun acest lucru pentru ca orice buget al unui proiect este, practic, o prognoza. Datele reale rezulta in urma efectuarii proiectelor tehnice si in urma efectuarii licitatiilor. Daca este licitatie deschisa, tendinta ofertantilor este sa lanseze oferte cit mai avantajoase si atunci esti in zona respectiva”, a estimat Simion Cretu. El a precizat ca isi bazeaza afirmatia si pe faptul ca toate documentele de planificare si programare pe aceasta perioada se fac pe o perioada de sapte ani. “Nu este ca in perioada de preaderare, cind se lucra pentru fiecare program sau pentru citeva programe cu un tip de proceduri speciale pentru acel proiect, acum se va lucra cu proceduri unice. Ele vor mai putea suferi foarte mici modificari din addendum-uri, acte aditionale, notificari, care se vor face pe aceasta perioada. Dar cadrul va ramine clar pentru sapte ani”, a completat directorul ADR Centru. Care sint prioritatile? Potrivit Programului Operational Regional, care este un fel de “carte de capatii” a ceea ce se va intimpla in fiecare regiune de dezvoltare, in Regiunea Centru exista sase domenii prioritare, numite si “axe”. Cunoasterea acestor prioritati este extrem de importanta pentru cei interesati de obtinerea fondurilor structurale, deoarece proiectele care se refera la domeniile prioritare au mai mari sanse de finantare. Primul domeniu prioritar este infrastructura de transport, infrastructura rutiera. Cel de-al doilea se refera la infrastructura sociala, care cuprinde infrastructura in servicii sociale, pe partea de asistenta sociala, care se efectueaza atit de catre stat cit si de catre partenerii privati sau autoritati locale, ONG-uri, culte, biserici, infrastructura in invatamint si proiecte de infrastructura pentru sanatate, pentru servicii de urgenta si servicii ambulatorii. O alta prioritate o reprezinta proiectele care se refera la domeniul dezvoltarii economice, cu doua tipuri de activitati, infrastructura de afaceri - parcuri industriale, centre de afaceri, centre tehnologice - si se finanteaza, de asemenea, proiecte pentru sustinerea microintreprinderilor pentru dezvoltarea activitatii lor. O alta ramura de proiecte comunitare prioritare sint cele care finanteaza dezvoltarea turismului in regiune, este vorba atit de infrastructura in turism, cit si de proiecte care finanteaza imbunatatirea spatiilor si a activitatilor specifice turismului. Este vorba aici despre pensiuni, hoteluri care au minim 20 de camere, care trebuie sa fie reabilitate sau construite, dar si activitati cum ar fi: centre de distractii, parcuri de joaca sau diferite spatii care, practic, au o destinatie pentru cetateni si care sint asimilate cu activitatea de turism si agrement. Proiecte prioritare sint considerate si cele care isi propun reabilitarea centrelor urbane. Este vorba despre zone din orase, care trebuie sa aiba o populatie minima de 20.000 de locuitori, pentru care se fac proiecte integrate, care trebuie sa aiba trei componente: o componenta de reabilitare a zonei respective (care ramas in urma cu dezvoltarea sau care sint afectate de faptul ca orasul a avut un anumit tip de industrie care s-a restructurat si nu mai exista), dar trebuie sa curprinda proiecte si care isi propun dezvoltarea economica si sa sustina atit infrastructura de afaceri cit si finantarea de proiecte pentru oamenii de afaceri care vor sa faca investitii in zona si, de asemenea, trebuie sa mai aiba si o componenta de resurse umane, adica de pregatire a resurselor umane sau gasirea de metode pentru ca resursele umane din acea zona sa fie utilizate in conditii bune si avantajoase. “Eu consider ca foarte importanta (n.r. - pentru Regiunea Centru) este infrastructura de transport rutier. Avind in vedere faptul ca, daca la nivel national partea de drumuri nationale si drumuri europene a avut la dispozitie fonduri mai substantiale pentru modernizari de drumuri si intretineri, in ce priveste drumurile judetene si drumurile comunale in mare parte sint ramase in urma. Aici va trebui o infuzie foarte mare de capital, astfel incit prima conditie ca o zona sa poata fi atractiva pentru un om de afaceri, pentru turist, trebuie sa poti sa patrunzi in acea zona si sa fie o zona care sa fie destul de usor accesibila si, bineinteles, sa fie legata la principalele coridoare sau retea de drumuri din respectiva arie”, a opinat Simion Cretu. “Melanjul” etnic ca avantaj Competitia pentru atragerea fondurilor europene va fi una deschisa, inclusiv intre regiuni. Regiunea Centru este deja una din cele mai dezvoltate din tara, “luptind umar la umar” cu Regiunea de Vest pentru locul al doilea, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov. Acest lucru constituie deja un avantaj, la fel ca si faptul ca exista deja investitori straini importanti care au venit in Regiune. “Exista o diversitate atit din punctul de vedere al spectrului economic, al ramurilor economice din regiune, cit si al reliefului, al atractiilor turistice, al retelei de drumuri, al retelelor de transport pe calea ferata... de asemenea, avem deja doua aeroporturi care opereaza si la nivel international, este vorba de Sibiu si Tirgu Mures. Toate acestea constituie avantaje destul de mari. In plus, chiar spectrul etnic, avind in vedere ca populatia germana, chiar daca este foarte putina in Romania, majoritatea este din Regiunea Centru... populatia maghiara, procentul cel mai mare din tara se afla in regiunea noastra si acest lucru poate constitui un avantaj in atragerea de investitori in zona Regiunii Centru”, a apreciat Simion Cretu. Experienta incurajatoare Pentru Regiunea Centru, incurajatoare este si experienta de pina acum, fiind una din regiunile care s-a descurcat bine in privinta absorbtiei fondurilor. “Media absorbtiilor la noi a fost inspre 90%, ceea ce reprezinta o absorbtie destul de buna pentru fonduri. Exista anumite proiecte care nu se finalizeaza practic la nivelul prevazut in proiect, in cererea de finantare si la nivelul contractat sau sint unele proiecte la care beneficiarii ori renunta in timpul realizarii proiectului din diverse motive obiective sau subiective, sau se intimpla cazuri in care sint incalcate anumite proceduri si realizarea acestui proiect in punctele respective se anuleaza, datorita faptului ca nu poti sa faca plati pe proiecte care se implementeaza fara respectarea procedurilor, deci ilegal”, a declarat Simion Cretu.

 Implicat deja in mai multe afaceri de coruptie, premierul israelian, Ehud Olmert, in cadere libera in sondaje va face, foarte probabil, obiectul unei anchete penale in dosarul vizind vinzarea bancii Leumi. Anuntul, facut de consilierul pe probleme juridice al guvernului a venit pe fondul vizitei oficiale intreprinsa de Olmert in China si cu citeva ore inaintea intrevederii acestuia cu omologul tarii gazda. Anterior, speculatii in acest sens aparusera in mai multe publicatii, imediat dezmintite de purtatorul de cuvint al Ministerului Justitiei, Moshe Cohen. “Datele furnizate de mass-media israeliene sint premature”, estimase acesta, citat de “Jerusalim Post”. Ami Ayalon, fost sef al serviciilor de securitate interna si candidat la conducerea partidului laburist a criticat comportamentul presei, aratind ca “primul ministru nu trebuie sa afle din ziare ca procurorul general a cerut o ancheta penala. E deplasat”, a spus el, declarindu-se in acelasi timp, extrem de “preocupat” de coruptia din Irael. “Cred ca problema coruptiei reprezinta astazi cel mai mare pericol pentru Israel, mai mare decit problemele de securitate pe care am invatat sa le rezolvam de-a lungul anilor”, a adaugat el. Cazul Leumi a aparut pe fondul unui urias scandal de coruptie care a zguduit serviciile de impozitare si in care a fost suspectat de implicare seful de cabinet al lui Olmert, Shula Zaken. “In timp ce tara se confrunta cu ancheta la directia de impozite, a fost nevoie de un lider pe care sa se poata conta, ceea ce nu se poate spune astazi despre imaginea lui Olmert”, a estimat Michael Partem, director adjunct al Miscarii israeliene pentru o buna guvernare. Potrivit unui sondaj din luna noiembrie, Olmert a fost catalogat de persoanele intervievate drept cel mai corupt membru al cabinetului. Peste 40% din persoanele participante la chestionar au declarat ca-l considera pe premier “corupt” si “foarte corupt”. In cazul bancii Leumi, Olmert este banuit de favoritism, intervenind in favoarea omului de afaceri Frank Lovy, candidat la preluarea unei parti din capitalul bancii. La acea data, Olmert era ministru interimar de finante, in 2005. Aceste suspiciuni, suprapuse peste nemultumirea si ingrijorarea israelienilor legate de “esecul” din razboiul din Liban, din vara anului trecut impotriva Hezbollah, au avut un efect nefast asupra cotei de popularitate a premierului. Un ultim sondaj de opinie evidentia un procent record de indignare si insatisfactie - 77% din persoanele intrebate au denuntat atitudinea si prestatia premierului, in timp ce 62% l-au calificat pe Olmert pur si simplu incapabil sa faca fata unor situatii deosebite.

 Cu citeva ore inainte ca presedintele George W. Bush sa prezinte, aseara, intr-un mesaj catre natiune, noua strategie a administratiei SUA pentru Irak, premierul britanic Tony Blair a rupt tacerea ultimelor zece zile calificind “inacceptabil” modul in care Saddam Hussein a fost executat. Dar, s-a grabit sa adauge seful guvernului de la Londra, “acest lucru nu trebuie sa ne faca sa uitam sutele de crime comise de el impotriva propriului lui popor”. Tot ieri, intr-un articol cu titlul “Precum un impatimit al jocurilor de noroc, Bush continua sa agite spectrul unui nou razboi rece”, publicatia “The Guardian” isi exprima speranta ca o astfel de pozitie ar putea marca o schimbare de atitudine a Marii Britanii fata de conflictul irakian. Dar, concluziona aceeasi sursa,  deocamdata nu exista sanse in acest sens. Inclusiv pentru ca Bush nu stie sa asculte vocea celor multi. Toti, scria The Guardian, “de la electoratul american si conducerea americana a SUA, la opinia publica mondiala, surprizator de unanima in acest sens, intr-un glas cer sa se puna capat razboiului din Irak”. Venind sa confirme aceasta parere, agentiile de presa anuntau ca democratii, majoritari in Congres, sint determinati sa respinga noul plan al administratiei Bush, proiect care prevede, inainte de toate, o suplimentare cu 20.000 de oameni a prezentei militare americane in Irak. Dar nu, continua “The Guardian” - “Bush merege in directie inversa si duce razboiul mai departe”. Cu doar citeva saptamini in urma, amintea cotidianul britanic, Grupul de studiu pentru Irak, o comisie condusa de consilierul tatalui actualului locatar de la Casa Alba, James Baker, recomanda retragerea din Irak, pe etape. Planul a fost insa aruncat “la gunoi”. “Si impreuna cu el au fost trimisi la plimbare inalti functionari ai armatei, care estimasera drept nefericita ideea trimiterii de noi trupe pentru un razboi fara de perspective. Posibil, nota in incheiere “The Guardian” - “Bush a planificat si o evacuare a fortelor armate, la un moment dat, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Deocamdata el spera ca o ultima lovitura ii va permite sa obtina ceva care, intr-un final, ar putea fi numit victorie”, explica “The Guardian”.

In timp ce la Bruxelles presedintele Comsiei europene, Jose Manuel Barroso, creiona conturul unei viitoare politici energetice a UE, presedintii Rusiei si Belarus, Vladimir Putin si Aleksandr Lukaseko, puneau capat telefonic razboiului petrolier izbucnit intre cele doua state si care a lasat fara titei trei tari. Minsk a renuntat la taxa de tranzit pentru “aurul negru” rusesc, iar Moscova a anuntat reluarea livrarilor de petrol. In ce termeni au discutat cei doi sefi de stat, nu se stie.  Potrivit noului plan energetic, pina in 2020, un procent de 20 la suta din energia consumata in UE trebuie sa provina din surse alternative, precum eoliana si solara, in timp ce obiectivul pentru 2010 este de 12 procente. In acelasi timp, bio-carburantii vor trebui sa constituie 10 la suta din consumul vehiculelor rutiere. Un alt capitol al proiectului prezentat de Barroso si care este, de fapt, concluzia unei intense munci de cercetare de peste un an, vizeaza liberalizarea sectorului energetic. Fara a intra in detalii oferta executivului european pledeaza pe o separare a activitatilor de productie de cele de distributie. Mai ales in domeniul gazelor naturale. Cu scopul declarat de a stimula concurenta si de a reduce preturile. “Spunem clar ca preferinta noastra este o deplina disociere a acestor active”, a spus Barroso, estimind necesara atingerea unui nivel minimal de interconexiune a retelelor. Potrivit presei, varianta expusa de Barroso constituie, fara indoiala, o victorie pentru “liberalii” Comisiei europene asupra comisarilor din tari precum Franta si Germania care prefera alte solutii. Concret, Paris si Berlin se opun destramarii grupurilor care detin, in acelasi timp, centrale electrice si retele de distributie. Este cu precadere cazul EDF si a companiilor E.ON si RWE. Societati care produc si desfac, care detin dau tonul in stabilirea preturilor, care controleaza tarifiele si dicteaza, practic, mersul pietelor de resort. Un nou inceput Cum se vor rezolva lucrurile, ramine de vazut. De prognoze de feresc toti. Oricum, discutii vor exista. Aprinse chiar. Mai ales ca se vor derula pe fondul altor negocieri, la fel de incinse - cele cu Rusia vizind noul acord de colabore si parteneriat cu UE. Document care, potrivit Germaniei, care detine presedintia rotativa a UE, trebuie sa cuprinda garantii ferme vizind livrarile de resurse energetice. Mai ales dupa ultimul scandal cu Belarus. Pentru moment, tensiunea a scazut. Spiritele au ramas insa incordate. La Bruxelles. La Minsk. La Moscova. Momentul belarus a fost un simplu hop. Un hop de care era nevoie. Parca special aruncat in scena pentru a impulsiona ajungerea la o rezolvare. Scandalul de anul trecut dintre Ucraina si Rusia nu a fost, se pare, o lectie suficient de elocventa. UE s-a pus pe treaba. Proiectul politicii energetice e un inceput. Unul timid. Din biroul sau de la Kremlin, presedintele Putin a vorbit de necesitatea identificarii unor cai alternative de transport pentru petrolul si gazelor naturale rusesti catre beneficiarii europeni. Si s-a angajat solemne sa protejeze interesele partenerilor Rusiei. Putin nu vrea sa plece de la Kremlin cu imaginea sifonata. Nu va mai fi sef al statului, dar va ramine un pion esential al jocurilor politice si energetice ale Rusiei dupa 2008. Iar pentru a-si indeplini misiunea are nevoie nu doar de increderea concetatenilor sai, dar si a strainatatii. Acum, pozitia lui este fragila.

 “Nu exista vointa politica in rindul parlamentarilor pentru organizarea alegerilor anticipate”. Aceasta este starea de spirit care domneste in parlament si pe care a  prezentat-o ieri deputatul UDMR de Covasna, Marton Arpad. “Mai mult de jumatate plus unu din totalul membrilor parlamentului trebuie sa voteze in decursul a doua luni de trei ori pentru ca dupa al treilea astfel de vot el (parlamentul - n.r.) sa nu mai aiba mandat. Daca credeti ca acest lucru se poate realiza, atunci vor fi alegeri anticipate, ceea ce nu prea cred”, a spus Marton Arpad. Deputatul UDMR a afirmat ca la aceasta stare contribuie si farimitarea partidelor si a faptului ca nu functioneaza puterea deciziei atunci cind vine vorba de joaca cu scaunul de parlamentar. “Nu este vorba de decizia partidelor, ci de decizia personala a fiecarui deputat si senator, iar intr-un parlament in care aproape ca nu exista partide in care sa functioneze cit de cit deciziile obligatorii ale partidului, sint formatiuni politice care au o sustinere de sub 2%, exista grupuri de persoane care au parasit anumite partide (...) si persoane care stiu ca probabil nu se vor afla pe primele locuri de pe liste, nu cred ca exista vointa pentru alegeri anticipate”, a adaugat Marton Arpad, conform Mediafax. Declaratia lui Arpad o completeaza pe cea a premierului Tariceanu, care a garantat  intr-o emisiune televizata ca va fi seful executivului si peste un an, cu toate ca se vorbeste insistent despre anticipate. Sceptici in privinta alegerilor inainte de termen, udemeristii se gindesc la alegerile europarlamentare din mai, la care ar vrea sa obtina doua, chiar trei locuri. “Dorim ca unul dintre parlamentarii europeni din partea UDMR sa fie din Secuime. Asteptam pina la sfirsitul saptaminii sa vedem cine vrea sa candideze si apoi organizatia teritoriala a Uniunii va decide pe cine va sustine”, a spus presedintele UDMR Covasna, Albert Almos. Din pacate, pina in prezent nimeni din Covasna nu a semnalat ca ar dori sa candideze din partea UDMR la un loc pentru Parlamentul European. Subiectul va fi discutat vineri, la reuniunea Consiliului Consultativ al Presedintilor Organizatiilor Teritoriale, convocata de liderul UDMR, Marko Bela. Reuniune la care se va discuta si despre pregatirea Congresului UDMR ce va avea loc in aces an.

 Extremisti! Titulatura care nu ii mai poate deranja pe reprezentantii PRM. Vor  face parte, cu acte in regula din grupul de extrema dreapta din Parlamentul European, a carui infiintare va fi anuntata pe 15 ianuarie. PRM chiar va detine un post de vicepresedinte al grupului, fotoliu care ii revine lui Eugen Mihaescu. Iar pentru ca tacimul sa fie complet, PRM va avea grija si de “finantele” grupului de extrema dreapta din Parlamentul European, avind si postul de trezorier, care va fi ocupat de Petre Popeanga. Vicepresedintele executiv al PRM, Lucian Bolcas, a explicat ca sloganul de identificare al grupului de extrema dreapta constituit in PE este “identitate, traditie, suveranitate”, iar doctrina este cea a nationalismul luminat. Lucian Bolcas a explicat ca acest grup este format din 20 de europarlamentari din sase state UE, din care 5 sint ai PRM. Partidul condus de Vadim Tudor va avea de acum inainte ocazia sa se exprime intr-un cadru organizat in Parlamentul European, Lucian Bolcas declarind ca PRM va prezenta o noua viziune privind constructia unei Europe unite. Care este aceasta viziune, ramine de vazut. Europarlamentarul PRM, Daniela Buruiana, a explicat in termeni generali, ca peremistii vor “milita pentru identitatea statala, nationala, pentru conservarea traditiilor, pentru a ne identifica totusi in aceasta mare familie europeana si, de asemenea, pentru suveranitatea statelor respective”. Daniela Buruiana sustine ca “nu vom mai accepta ca aceste state sa fie agresate din punct de vedere politico-militar si sa nu aduca atingere Constitutiei nationale”.   Prin faptul ca s-au reunit suficient de multi si au reusit sa-si formeze un grup de extrema dreapta, parlamentarii, inclusiv cei ai PRM vor avea acces la fondurile UE. In afara de peremisti, in grup se mai afla politicieni din Frontul National francez si cel belgian si formatiunea flamanda Vlaams Belang, Andrew Moelzner (membru al Parlamentului austriac, exclus dintr-un partid de extrema dreapta din cauza extremismului), bulgarul Dimitar Stoianov, aflat in centrul unui scandal de xenofobie, si doi membri ai Parlamentului italian, Luca Romagnoli si Alessandra Mussolini (nepoata lui Benito Mussolini). Liderul grupului va fi Bruno Gollnisch, membru al Frontului National francez.

 In cadrul guvernului exista o preocupare intensa cu privire la cresterea indemnizatiilor demnitarilor. Surse din executiv ne-au declarat in urma cu doar doua zile ca, la presiunile ministrilor, mai ales a celor care traiesc din salariu, guvernul analizeaza oportunitatea majorarii indemnizatiei demnitarilor, considerind ca astfel vor fi eliminate diferente salariale dintre acestia si unii functionari publici care beneficiaza de sporuri salariale. Preocuparea pentru acest subiect s-a intensificat dupa ce ministrii au ajuns la concluzia ca exista funcionari publici care au venituri lunare mai mari decit ei. Parlamentarii romani, fie ei din Opozitie sau de la Putere nu sint de acord cu ideea executivului de a majora salariile demnitarilor si spun, cel putin la nivel declarativ, ca nu vor sustine un astfel de demers. Unii dintre ei inteleg nemultumirea demnitarilor, care au salarii mult mai mici decit demnitarii europeni, dar totusi spun ca se gindesc si la romanii care au salarii mizere, de 3, 4 milioane. Politicienii se jura, ramine de vazut daca vor fi prinsi “cu rata-n gura”. Un lucru este cert, cel putin in tabara Aliantei.  In timp ce democratii declara ca nu vor accepta cresterea indemnizatiilor, liberalii se codesc cind vine vorba de un raspuns. Democratii promit ca nu vor vota Desi sint parteneri de guvernare, in eventualitatea in care intentia guvernului de a majora salariile demnitarilor s-ar materializa, democratii nu ar sustine un astfel de proiect de demers. Vicepresedintele PD, Ioan Oltean, a spus ca intr-o oarecare masura cererea executivului ar fi indreptatita, dar nu este oportuna. “Cererea guvernului ar fi indreptatita pentru ca sint multi demnitari care au salarii mult mai mici decit anumiti functionari publici, dar totusi aceasta idee nu este una oportuna. Nu cred ca acum este momentul. Acum trebuie sa ne gindim la cei care au salarii de 3, 4 milioane. PD nu a luat in calcul o astfel de posibilitate si pot sa va spun ca Partidul Democrat nu ar sustine un astfel de proiect legislativ”, ne-a declarat liderul PD, Ioan Oltean. Liberalii nu comenteaza Senatorul liberal, Puiu Hasotti, nu a dorit sa comenteze acest subiect foarte mult pentru ca” nu exista deocamdata un proiect”. Puiu Hasotti a spus ca va astepta ca executivul sa adopte un proiect de act normativ si abia dupa aceea va putea sa exprime un punct de vedere. Nici senatorul PNL, Teodor Melescanu nu a dorit sa comenteze acest subiect, spunind ca nu stie nimic despre aceasta intentie a guvernului. UDMR-istii inteleg nemultumirea demnitarilor UDMR-istii considera ca cererea executivului ar putea fi indreptatita. Senatorul UDMR, Eckstein Kovacs, a spus ca intr-adevar exista mari discrepante intre salariile unor ministri si cele ale unor functionari publici. “Sint unele lucruri care sint nelalocul lor. Cred ca este indreptatita o reasezare a drepturilor banesti ale demnitarilor”, a opinat senatorul UDMR. PRM-istii refuza din start Liderul PRM, Lucian Bolcas, s-a aratat intrigat de o astfel de idee si spune ca in nici un caz PRM nu ar vota un astfel de proiect legislativ. “PRM nu ar sustine un astfel de proiect de lege pentru ca este vorba de decenta iar noi ne raportam la cetatenii care ne-au ales. Consideram ca s-ar crea o discrepanta mult prea mare intre oamenii de rind care au salarii mizere si demnitari”, a declarat Lucian Bolcas. PSD considera jignitor  gestul guvernului Social-democratii gasesc intentia executivului si a premierului Calin Popescu Tariceanu de a majora indemnizatiile demnitarilor ca fiind  “inacceptabila”. Secretarul general al PSD, Titus Corlatean, a criticat “preocuparea guvernantilor pentru propriile venituri”, apreciind ca asteptarile in acest sens existente in rindul profesorilor, cadrelor medicale, functionarilor publici si pensionarilor “nu au contat in ochii guvernului”. “Nu ma mira intentia guvernului de a majora indemnizatiile demnitarilor, in conditiile in care primele masuri pe care guvernul PNL-PD le-a luat imediat dupa preluarea puterii, in ianuarie 2005, a fost sa mareasca lefurile demnitarilor. Este o forma de dispret la adresa cetatenilor tarii, a pensionarilor si a romanilor cu venituri reduse”, a declarat el. Secretarul general al PSD a precizat ca social-democratii nu vor vota un astfel de act normativ daca acesta va ajunge in parlament, motivind ca asteptarile PSD privesc alocarea resurselor bugetare prioritare pentru cresterea veniturilor mici si nu pentru “indestularea guvernantilor”. PC: salariile demnitarilor nu sint o prioritate Conservatorii cer guvernului sa se raporteze la nivelul salariilor din Romania si nu la cele europene. Deputatul PC, Petru Calian, recunoaste ca salariile demnitarilor romani sint foarte mici in comparatie cu cele ale demnitarilor europeni, dar sustine ca executivul trebuie sa ia in considerare nivelul de trai din Romania, nu din UE. “O eventuala  crestere a salariilor demnitarilor ar trebui sa fie la nivelul cresterilor salariale in general. In nume personal nu voi sustine un astfel de proiect de lege pentru ca societatea romaneasca in general o duce foarte prost si nu salariile demnitarilor sint o prioritate”, a declarat Petru Calian.

 Elevii lui Razvan Lucescu au inceput pregatirile serioase in vederea returului de campionat. Alaturi de gruparea din Giulesti, la baza Pro Rapid s-a antrenat si fostul jucator al “visiniilor”, Adrian Iencsi, fundas care in prezent este liber de contract. Rapidistii sint optimisti in ceea ce priveste obiectivele pentru acest sezon, si au mai spus ca isi doresc ca portarul echipei nationale, Danut Coman, sa ramina la Rapid. Mijlocasul Emil Dica, revenit dupa o accidentare considera ca suma fixata de oficialii giulesteni pentru un eventual transfer al lui Coman, de 3,5 milioane de euro, este una cit se poate de normala, tinind cont de valoarea acestuia. “M-as bucura pentru Dani Coman daca ar reusi sa plece intr-un campionat puternic, dar mi-as dori sa il am in continuare coleg. El este cel mai bun portar din Romania si cred ca isi merita toti banii”, a declarat Dica, inaintea antrenamentului de miercuri dimineata. Mijlocasul rapidist a laudat scoala de fotbal de la Pitesti, avind in vedere ca Dani Coman si Nicolae Dica, jucatori doriti de multe formatii puternice din Europa, s-au format acolo. “Tot timpul de la Pitesti au plecat jucatori de valoare. Este unul dintre cele mai bune centre de copii si juniori din tara, cu antrenori care pun mult suflet, cum ar fi Mihai Ianovschi si toti ceilalti de acolo”, a precizat Emil Dica, jucator format la aceeasi scoala. Un alt mijlocas al Rapidului, coleg de camera cu Danut Coman, Ionut Stancu, isi doreste ca portarul sa ramina in continuare in Giulesti, insa daca va primi o oferta tentanta din alta parte, spera sa-i fie cit mai bine acolo unde va pleca. “Sper ca Dani Coman sa ne ajute in continuare, dar daca in viitor o sa vina o oferta foarte buna pentru el, atunci ii doresc din tot sufletul sa ii fie bine acolo. Eu o sa-mi gasesc alt coleg de camera. Sau, poate cine stie, ne transferam amindoi”, a mentionat Ionut Stancu. Micutul mijlocas al Rapidului a tinut sa-l contrazica pe Mihai Stoica, managerul general al Stelei, care declarase ca Cernea este cel mai bun portar din Liga I. Stancu a precizat ca Danut Coman este titularul de la nationala, astfel el este cel mai bun portar din tara.  

 Astazi incep calificarile pentru primul Grand Slam al anului, Australian Open, programat sa se desfasoare la Melbourne intre 15 si 28 ianuarie. Mai multi tenismeni români sint inscrisi in calificarile acestui prestigios turneu, faptul inedit reprezentindu-l ca cel mai bun jucator român al momentului, Andrei Pavel, este nevoit sa joace, dupa 10 ani, citeva runde de calificari. In 1997 acesta s-a calificat pe tabloul principal, beneficiind de postura de “lucky loser”, fiind invins in calificari de Dinu Pescariu. Andrei Pavel, cap de serie numarul 4, va juca intr-o prima etapa a calificarilor, cu sirbul Viktor Troicki si s-ar putea duela in turul urmator cu un alt român, in cazul in care si Victor Ionita va cistiga duelul cu americanul Scott Oudsema. La aceasta competitie vor mai evolua si alti jucatori români: Dacian Craciun, Victor Crivoi, Adrian Ungur si Victor Hanescu, doar acesta din urma fiind inclus direct pe tabloul principal, iar Andrei Voinea va reveni in circuit dupa o pauza de trei ani si jumatate, acesta suferind o accidentare la umar la turneul de la Sopot, in iulie 2003. La feminin, Edina Gallovitz figureaza pe tabloul principal, in timp ce Monica Niculescu, Simona Matei si Anda Perianu vor juca in calificari. In competitia rezervata juniorilor, Alexandru Luncanu, cistigatorul Orange Bowl-ului de anul trecut - performanta care este echivalenta cu titlul neoficial de campion mondial al juniorilor - se afla pe tabloul principal, Ioana Iova si Irina Paraschiv urmind sa evolueze in calificari.

 Fotbalul nu a fost ferit de astfel de situatii, presa semnalind deseori faptul ca tehnicienii nu au intreaga libertate necesara pentru a-si face meseria. Nici chiar acum, cind Romania a mai micsorat decalajul fata de “fotbalul mare”, exemplele nu sint deloc putine, Walter Zenga si Razvan Lucescu figurind printre cele mai ilustre nume care au avut contre dure cu patronii formatiilor pe care le antreneaza.  Referindu-se la acest subiect mereu prezent in fotbalul din Romania, seful scolii de antrenori din cadrul Federatiei Romane de Fotbal, Mircea Radulescu, a precizat pentru “Curentul” faptul ca, din informatiile pe care le are in acest moment, situatia aceasta este in plin proces de schimbare: “Din cite stiu eu, asta pentru ca mai sint si lucruri necunoscute, personalitatea antrenorilor in relatia cu patronii este in crestere, si ma uit la lupta pe care o duce Razvan Lucescu la Rapid, si deocamdata el a invins pentru ca nu a fost dat afara, in ciuda a ceea ce a scris presa. Ma mai uit la Ionut Popa, Grigoras, Sorin Cirtu, Sabau are personalitate si altii. E greu sa clintesti astfel de oameni. Lui Dan Petrescu, de exemplu, patronul i-a dat bani pe mina sa faca transferuri iarna asta”. Fostul selectioner al nationalei Romaniei de la inceputul anilor ‘90 a tinut sa infirme faptul ca antrenorul Stelei, Cosmin Olaroiu, a recunoscut in timpul prelegerii pe care a sustinut-o la deschiderea cursurilor pentru antrenorii profesionisti, faptul ca Gigi Becali isi impune ideile tactice in fata tehnicianului Stelei: “Eu nu am inteles asa. Fiecare intelege ce vrea. Am inteles ca intre ei doi este o buna colaborare. Am vazut ca se complimenteaza reciproc, Gigi Becali a declarat chiar ca Olaroiu va fi cel mai bun antrenor din Romania, si, intr-adevar, acesta chiar a fost declarat cel mai bun tehnician din 2006 din tara noastra”. In ciuda celor declarate de Mircea Radulescu, Olaroiu lasase totusi, sa se inteleaga faptul ca patronii au tendinta de a amesteca in treburile antrenorilor, stelistul ridicind totusi, problema unui echilibru care trebuie respectat: “Nu e bine sa fii incapatinat, pentru ca platesti. Ancelotti s-a conformat si a jucat cu doua virfuri, cum a cerut Berlusconi, si e un mare antrenor. Depinde de fiecare cit e dispus la compromisuri”, spusese tehnicianul Stelei, Becali cerindu-i zilele trecute ca Steaua sa aiba un joc mai ofensiv. Seful scolii de antrenori a precizat ca tehnicienii sint singurii in masura sa decida modul in care pot actiona, acceptind ca presiunea patronilor asupra antrenorilor nu este doar un subiect de presa: “Fiecare antrenor are dreptul sa faca ce vrea in aceasta situatie, pentru ca si Olaroiu a spus ca tehnicienii mai sint pusi in situatia de a face si compromisuri”. Un aspect in legatura cu care Mircea Radulescu si-a exprimat nemultumirea a fost faptul ca Liga I figureaza pe primul loc intr-un clasament al campionatelor care schimba cel mai des antrenorii: “E rau ca sintem pe primul loc in Europa la schimbatul antrenorilor. Cauza este modul in care au fost negociate contractele tehnicienilor care nu stiu sa se apere prin clauzele intelegerilor. Aici nu e vina patronilor, ci a antrenorilor, fara discutie”.

 Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a publicat miercuri, pentru dezbatere publica, un proiect de norma privind reglementarile contabile aplicabile fondurilor de pensii facultative si administratorilor acestora. Autoritatea de reglementare asteapta comentarii cu privire la proiect pina la 10 februarie, potrivit unui comunicat al CSSPP remis miercuri, agentiei Mediafax. Proiectul de norma stabileste forma si continutul situatiilor financiare anuale, principiile contabile si regulile de evaluare, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare si publicare a situatiilor financiare anuale ale fondurilor de pensii facultative si administratorilor de fonduri de pensii facultative care sint societati de pensii cu sediul in Romania. In momentul in care s-a dat startul pentru autorizarea administratorilor de fonduri de pensii facultative private, respectiv pilonul III, pe 30 octombrie 2006, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, estima ca 15 companii vor inainta dosare pentru autorizatie. Alaturi de acestea, urmau sa acceada pe piata interna si citeva companii din strainatate, asiguratori, societati de administrare a investitiilor sau de gestionare a fondurilor mutuale, statele de provenienta nominalizate de Oancea la acea data fiind Franta si Olanda. Aviva, AIG Life, BCR Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Certinvest, Generali, Interamerican, ING Asigurari de Viata, OTP Garancia, KD Life sau Omniasig Life sint numele nominalizate de Oancea printre societatile care si-au manifestat intentia de a ataca acest segment din piata asigurarilor. Totusi, pina in prezent doar BCR Asigurari de Viata a depus dosarul pentru autorizare. Pentru anul in curs, estimarile sint favorabile, aproximativ 250.000 de participanti fiind asteptati sa contribuie la fondurile de pensii private, valoarea totala a pietei urmind sa ajunga la 40 milioane euro, potrivit unui studiu realizat de Certinvest. In 2008, numarul celor care contribuie la astfel de fonduri va atinge pragul de 600.000, in 2009 pe cel de 900.000, pentru ca in 2011 sa fie inregistrati 1,25 milioane de participanti. Volumul pietei va creste de la 190 milioane euro in 2008, la 1,25 miliarde euro, in 2011, daca vom considera un avans constant al contributiei medii a participantilor, de la 200 de euro in 2007, la 400 de euro in 2011, potrivit studiului amintit anterior.

 Moda amnistiei fiscale românesti face prozeliti peste hotare. Mai nou, bulgarii vor sa beneficieze si ei de scutirea unor datorii istorice acumulate in special la asigurarile de sanatate. Astfel, cetatenii bulgari aflati in strainatate au trimis o scrisoare Parlamentului European prin care cer guvernului de la Sofia sa anuleze toate taxele restante pe care le-au acumulat in tara de origine din cauza neachitarii asigurarilor de sanatate din anul 2000, relateaza site-ul Novinite.com. “Speram ca aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana va conduce la solutionarea situatiei cetatenilor bulgari aflati in strainatate, care sint fortati sa achite asigurari de sanatate in Bulgaria, desi locuiesc permanent in afara tarii”, subliniaza scrisoarea, semnata de 147 de cetateni bulgari din 36 de tari. Noua legislatie bulgara ii scuteste pe cetatenii aflati in strainatate de obligativitatea achitarii asigurarilor de sanatate. Cu toate acestea, legea nu prevede stergerea sumelor restante acumulate in perioada 2000 - 2005. Scrisoarea subliniaza ca mii de cetateni bulgari sint fortati sa plateasca un serviciu de care nu beneficiaza.

 Aceasta tipologie de asigurare se va aplica pentru autovehiculele imatriculate in alte state care intra in Romania fara Carte verde valabila, avind ca scop acoperirea, prin asigurare, a riscurilor de raspundere civila. Si europenii vor plati pina la intrarea in vigoare a Acordului In acest context, o Carte verde este valabila daca a fost emisa sub autoritatea unui birou national competent. Este scutit de un astfel de contract de asigurare si soferul a carui asigurare de raspundere civila pe teritoriul statului membru UE de resedinta este garantata de biroul national al acelui stat. La aceasta data, cu exceptiile precizate anterior, contractul de asigurare de frontiera se aplica inclusiv, tuturor soferilor din tari membre UE, dar va disparea pentru autovehiculele care au locul obisnuit de stationare intr-un stat UE, inclusiv Elvetia, dupa intrarea in vigoare a Acordului multilateral pentru Romania. Asigurare de frontiera va fi incheiata si in cazul in care pentru un vehicul strain aflat pe teritoriul Romaniei expira valabilitatea Cartii verzi sau a RCA pentru sofer, eliberate in conditiile precizate anterior. Noile reglementari prevad ca normele trebuiau puse in aplicare inca de la 1 ianuarie 2007, iar Biroului Asiguratorilor de Autovehicule trebuie sa le puna in aplicare in termen de 30 de zile de la data publicarii, adica incepind cu 28 ianuarie, moment din care isi vor putea exercita activitatea de incheiere a asigurarii de frontiera in numele si pe seama biroului, in baza unor contracte. 150 euro/luna pentru motociclete Practic, la incheierea contractului de asigurare in cauza, se va emite conducatorului auto un certificat de asigurare de frontiera, care va trebui sa plateasca prime in cuantum variabil, in functie de tipologia autovehiculului. Astfel, potrivit actului normativ, tarifele lunare de prima vor fi de 100 euro pentru motociclete, mopede si autoturisme de pina la 9 locuri inclusiv, 300 euro pentru orice alte vehicule, exceptind autoturismele, 50 euro pentru remorci, semiremorci, atase si alte vehicule tractate in cazul in care vehiculele respective nu stationeaza in mod obisnuit in Romania. Dar, in acest caz, asigurarea este valabila doar in tara noastra si se va percepe pina la intrarea in vigoare a Acordului multilateral. Dar, dupa intrarea in vigoare a acordului in cauza, pentru autovehiculele care stationeaza in mod obisnuit pe teritoriul altor state, exceptind statele din UE si Elvetia, se va percepe 150 euro pentru motociclete, mopede si autoturisme de pina la 9 locuri inclusiv, 400 euro pentru orice alte vehicule, exceptind autoturismele si 100 euro pentru remorci, semiremorci, atase si alte vehicule tractate. Aceste prime de asigurare se vor putea plati in euro sau in lei - echivalent al sumei exprimate in euro, la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data incheierii asigurarii de frontiera, care se incheie, pentru o perioada de 30 de zile, la data intrarii autovehiculului pe teritoriul Romaniei, sau cel tirziu la data expirarii asigurarii de raspundere civila. De asemenea, pentru autovehiculele care stationeaza in mod obisnuit in alte state decit cele membre ale Sistemului Carte Verde, asigurarea de frontiera se poate prelungi pe noi perioade de cite 30 de zile. Pentru asigurarile unde solicitarea are o durata mai mare de o luna, prima de asigurare se calculeaza prin multiplicarea tarifelor de prime cu numarul de luni, iar in cazul incetarii asigurarii inainte de expirarea valabilitatii acesteia, diferenta de prima platita pentru aceasta asigurare nu se mai returneaza. Deosebit de important e faptul ca soferul vehicului a carui utilizare pe teritoriul Romaniei este conditionata de asigurarea RCA la frontiera, are obligatia sa prezinte certificatul de asigurare respectiv pe intreaga durata de deplasare in tara noastra, altfel vor fi sanctionati la fel ca orice sofer care nu detine RCA, in conformitate cu legislatia in vigoare. Societatile de asigurare care nu vor respecta prevederile normelor privind aceasta tipologie de asigurare vor fi de asemenea sanctionate, atit potrivit Legii 32/2000, cit si Legii 136/1995, modificate.

ARBOmedia AG este tea mai mare regie de publicitate multimedia independenta din Europa, listata la Bursa din Frankfurt, reprezentata in sapte tari europene, printre care Romania.   Cotidianele   Monitorul  de   Cluj   si   Monitorul  de  Sibiu   colaboreaza   . ARBOmedia.net, care ii gestioneaza vanzarile de publicitate la nivel nationalTranzactia se inscrie astfel in continuarea planului de dezvoltare initiat in 2006, plan pe care EMI Deutschland il deruleaza in Romania la nivelul presei locale. Parteneri: vizeaza consolidarea publicatiilor in doua dintre cele mai importante judete ale Romat - Cluj si Sibiu - si dezvoltarea de noi produse media in zona Transilvaniei.Silviu Ispas, reprezentantul EMI Deutschland in Romania, spune ca tranzactia ai odata in plus interesul companiei germane in stabilirea de parteneriate cu ziarele locale de calitate. "Acest pas reprezinta in fapt largirea paletei de publicatii in care EMI Deutschland detine participatii catre zona Transilvaniei, o zona cu oameni care vor informatie de calitate si totodata o zona cu un mare potential economic. Proiectul nostru capata conturul pe care l-am prefigurat si iata ca, dupa 9 luni de la lansare, am devenit unul din principalii actori din mass-media locala".Pe langa EMI Deutchland, care este actionar majoritar, restul actiunilor din cadrul Companiei de Media - societatea editoare - sunt egal impartite de domnii Sorin Stanis siRaduMicu.Despre EMI DeutchlandObiectivul EMI Deutschland GmbH este de a detine participatii in companii care editeaza cotidiane locale in peste 20 de judete din Romania. in principal sunt vizate companii care au deja un parteneriat cu ARBOmedia.net in domeniul vanzarii de spatiu publicitar. Nu sunt insa excluse din strategia pe termen mediu achizitii de actiuni in cadrul altor editor locali deschisi la o astfel de cooperare precum si lansarea de noi titluri locale, in prezent EMI Deutchland mai detine pachetul majoritar de actiuni al companiilor cari editeaza cotidianele Ziarul de Iasi si Obiectiv - Editie de Vaslui.

Ultimul personaj din romanul Morometii al lui Marin Preda a fost condus, ieri, pe ultimul drum. Gheorghe Florea, dascalul din sat in romanul lui Marin Preda, dar si invatator timp de mai bine de 40 de ani, a murit in urma cu trei zile, cu doar o luna inainte de a implini 100 de ani. La inmormintare au participat toti elevii de la scoala din Silistea - Gumesti, judetul Teleorman, dascalul fiind pentru ei o legenda vie. In Silistea - Gumesti chiar exista Ilie Moromete, un barbat de aproape 90 de ani, care nu are insa nici o legatura cu personajele lui Marin Preda.

Cintareata australiana Kylie Minogue a primit titlul de cea mai stilata femeie din lume din partea revistei „Glamour", surclasind-o pe vedeta Kate Moss, care s-a plasat abia pe pozitia a treia in top. Minogue, in virsta de 38 de ani, a fost recompensata pentru noul ei look sofisticat „sic parisian" cu care a aparut dupa o perioada in care s-a tinut departe de lumina reflectoarelor, din cauza unui cancer la sin. „Am vazut o Kylie mai noua si mai blinda", a indicat Jo Elvin, editorul revistei, care a laudat „stilul ei personal clasic". Printre alte celebritati care au intrat in acest top se numara starul pop Gwen Stefani si actritele Sienna Miller si Rachel Bilson.

Casa contra videoclipGraham Stone, directorul agentiei Vegas Entertainments, cu sediul in Devon, a declarat ca a dat-o de cinci ori in judecata pe mama fetelor pentru ca aceasta nu i-a platit o suma pe care i-o datora. Stone a declarat ca i-a platit Margaretei 5.000 de lire sterline pentru a se ocupa de realizarea unui videoclip pentru una dintre artistele pe care acesta le manageriaza. Videoclipul s-a dovedit a fi de foarte proasta calitate si din acest motiv Stone a cerut banii inapoi, dar Irimia a refuzat sa plateasca. Managerul a indicat ca avocatul sau va cere scoaterea la vinzare a locuintei fetelor, pentru a-si recupera banii.Compozitor neplatitAlaturi de Stone, alti doi creditori doresc scoaterea la licitatie a locuintei. Barry Upton, fost membru al trupei Brotherhood Of Man si, in prezent, un producator si compozitor de succes, spune ca nu a fost platit pentru doua cintece ale trupei, „Cheeky Flamenco" si „Hey Boy". Upton spune ca Margareta ii datoreaza lui 8.000 de lire sterline si alte 8.000 de lire celui care a realizat videoclipurile melodiilor. Acesta spune ca va incerca sa-si recupereze banii din viitoarele cintece lansate de trupa. Margareta Irimia neaga insa ca ar avea datorii. „Cheeky Girls si cu mine nu datoram nimanui bani. Facturile companiei noastre au fost intotdeauna platite la timp", a declarat ea.Au dezamagitFetele au devenit celebre dupa ce au participat la concursul de televiziune Popstars: The Rivals. Melodia de debut, „Cheeky Song (Touch My Bum)" a devenit rapid hit si s-a vindut in 1,2 milioane de copii in lumea intreaga. In ultima vreme, cele doua nu au mai reusit sa obtina succesele de la inceput, iar presa britanica speculeaza de mai multa vreme ca trupa se confrunta cu mari probleme financiare.Relatii sus-puseTrupa Cheeky Girls, aflata in ultima vreme intr-un con de umbra, a intrat din nou in atentia publicului dupa ce parlamentarul britanic liberal-democrat Lembit Opik, in virsta de 41 de ani, a dezvaluit ca si-a parasit logodnica, prezentatoarea meteo Sian Lloyd, pentru Gabriela Irimia, in virsta de 23 de ani. Opik a intilnit-o pe tinara la o petrecere pentru concurentii participanti la o emisiune de televiziune, All Star Talent Show. Relatia dintre cei doi pare destul de serioasa de vreme ce, de cind a devenit publica, cei doi sint de nedespartit.Pregatesc o revenirePe 20 decembrie 2006, mama Gabrielei si a Monicai a anuntat ca formatia va prinde un nou elan artistic, alaturi de Lory, nepotica lor in virsta de 6 ani. Duetul muzical „Cheeky Girls" este format din Monica si Gabriela Irimia, doua gemene nascute la Cluj-Napoca. Surorile s-au nascut pe 31 octombrie 1982, iar Gabriela este mai „batrina" cu 10 minute. Si-au format o cariera in muzica disco-pop dupa ce au ajuns, in 2002, in Marea Britanie, alaturi de mama lor.

Pe termen lungImpresarul Andrea Pretti a declarat, zilele trecute, ca fundasul Cristian Chivu intentioneaza sa-si prelungeasca acordul cu AS Roma pentru inca patru sau cinci sezoane. „Cu Roma avem relatii exceptionale si nu exista niciun semn de alarma care sa ne ingrijoreze. In ianuarie, ne vom vedea, asa cum s-a stabilit. Intentia este sa extindem contractul pentru alti patru sau cinci ani, poate pina in 2011 sau 2012. Este dorinta comuna de a ajunge la un acord. Cristian si Roma au relatii excelente si sintem multumiti de raporturile cu clubul. Niciodata nu am stabilit legaturi cu alte cluburi", spune PrettiTinta granzilorPrestatiile foarte bune din ultima perioada l-au readus pe Chivu in atentia marilor cluburi europene. Cel mai insistent, capitanul Chivu este dorit la Real Madrid. Presedintele clubului madrilen, Ramon Calderon, a spus, la inceputul acestui an, ca principala prioritate a gruparii pe care o conduce este aducerea unui fundas central, cum ar fi Cristian Chivu. Capitanul nationalei Romaniei a afirmat, insa, in mai multe rinduri, ca nu vrea sa plece de la AS Roma, dorind sa-si prelungeasca acordul cu echipa antrenata de Luciano Spalletti. Mai mult, de ieri, pentru achizitionarea fundasului roman s-au aratat si liderii din serie A Internationale Milano. „Declaratiile presedintelui de la Real ne fac placere, dar nu este nimic. Prioritatea lui Chivu este Roma. Nu depinde doar de bani si cistiguri foarte mari: este important sa crezi intr-un proiect, iar Cristian crede in cel al Romei", a spus Pretti.

Rapidist adevaratDupa un adevarat razboi al nervilor si al declaratiilor, Mugurel Buga poate rasufla usurat. A primit vestea cea mare ca poate ramine la Rapid. Anuntul a fost facut de nimeni altul decit patronul formatiei George Copos. „Buga a dovedit ca este un mare rapidist in aceasta perioada. Stiti, eu joc asa cum am jucat de multe ori, sa vad daca un fotbalist este cu adevarat rapidist sau nu. Si Buga a demonstrat ca e un mare rapidist, care isi doreste sa ramina la Rapid si va ramine aici. Stiu ca este un jucator pe care ne putem baza la greu si nu avea rost sa-l cedam la o alta formatie", spune Copos.Oferta bunaUna dintre cele mai mari dileme ale acestui mercato a fost daca armeanul Karamian va mai ramine sau nu in Giulesti. Dupa o runda intreaga de negocieri, Copos spune ca i-a facut o oferta foarte buna. O considera chiar de „nerefuzat". „Armeanului Karamian i-am facut o oferta care nu poate fi refuzata de nimeni. Este vorba de o oferta de 970.000 de euro pentru trei ani si jumatate". Intirzierea raspunsului din partea jucatorului se pare ca este pus pe seama faptului ca patronul Rapidist urmareste semnarea unui contract pina la vara, perioada dupa care va fi semnat un nou contract pe trei ani. De asemenea, in aceasta perioada, armeanul este ofertat si de Poli Timisoara. Strategie adoptataTot in cadrul Adunarii Generale, actionarii de la FC Rapid au stabilit si strategia pentru acest retur. „E foarte greu sa spui, in acest moment, cine pleaca si cine vine pina nu se semneaza contractele, pentru ca fotbalul e o afacere speciala. Ca si organizare, am vorbit cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Apreciez faptul ca dinsul s-a gindit un pic, foarte putin, si la Rapid. Impreuna ne vom gindi ce vom face in continuare cu stadionul, pentru ca am promis sa facem ceva cu conditiile de la stadionul Giulesti. Noi nu cerem guvernantilor sa investeasca in jucatori, in transferuri, sa-l cumpere domnul Tariceanu pe Ganea. Il cumparam noi pe Ganea, dar domnul Tariceanu trebuie sa inteleaga ca trebuie sa investeasca in infrastructura", a mai spus Copos. Audit financiarIn urma sedintei de analiza al AGA s-a stabilit, totodata, sa aiba loc si un audit financiar pe ultimii trei ani, dar si o marire de capital social. Din cite se pare, marele cistigator al mutarii va fi Jean Valvis, care intentioneaza sa investeasca mai multi bani in gruparea giulesteana. „Propunerea mea de consens, pe care am facut-o in vara, a fost, in sfirsit, acceptata. Domnul Copos mi-a promis si a acceptat auditul financiar pentru ultimii trei ani, respectiv 2004, 2005, 2006. In urma acestui audit financiar, voi veni si eu cu investitiile serioase la Rapid. Sint mai multe sute de mii de euro care vor fi injectate imediat. Se va face o majorare de capital de 700.000 de euro pentru a acoperi anumite obligatii, catre stat si catre trezorerie, de tip curent. De asemenea, prin aceasta majorare se vor achita si restantele financiare catre Sportul Studentesc, pentru jucatorii Ionut Mazilu si Costin Lazar", a spus Valvis. Prezentat oficialAtacantul Ionel Ganea a fost prezentat oficial in calitate de jucator al echipei Rapid, unde va purta tricoul cu numarul 19, la fel ca si la fosta sa formatie, Dinamo Bucuresti. La Rapid, in tur, tricoul cu numarul 19 a fost purtat de fundasul Cristian Sapunaru, care acum va avea 28. „Trebuie sa fiu pregatit sa fac fata concurentei, sint pregatit sa fac fata concurentei si nu-mi este frica", a spus noul atacant rapidist, care a continuat: „Tinind cont de diferenta de puncte dintre Dinamo si Rapid, lupta pentru titlu in ceea ce ne priveste e terminata. Cele mai puternice adversare ale Rapidului ramin Steaua si Dinamo. La ce valoare are acum Rapidul, va fi destul de greu sa ne atingem obiectivele, dar eu cred ca vom reusi". „El munceste, eu culeg roadele"Atacantul echipei Rapid, Viorel Moldovan, a declarat, in gluma, ca il va lasa pe Ionel Ganea sa fie titular, ca sa se lupte cu adversarii, iar el sa intre pe final si sa culeaga roadele. „Nu ma sperie si nu m-a speriat niciodata concurenta. Am fost si sint obisnuit cu astfel de concurenta. Cine e mai bun sa joace. Ca o gluma, o sa-l las pe Ionel sa se bata cu fundasii adversi, iar eu sa vin pe final de meci sa culeg roadele", a spus Moldovan.Il mai vorDirectorul general al FC Rapid, Constantin Zotta, a declarat, luni, dupa Adunarea Generala a Actionarilor gruparii giulestene, ca directorul tehnic Grigore Sichitiu va pleca la Nicosia pentru o noua runda de negocieri privind transferul mijlocasului macedonean Vlatko Grozdanovski, de la Omonia. Inca o ofertaOfertat de Auxerre, care au propus suma de 2,5 milioane de euro pentru un transfer definitiv, portarul Daniel Coman este cautat acum si de AS Monaco. Ieri, pe adresa clubului  a sosit o oferta si de la fosta echipa antrenata de Ladislau Boloni.

Debut cu ghinionDupa doua etape multumitoare pe pamint european, a urmat un adevarat dezastru pentru austriacul sibian Martin Freinademetz. Pornit de pe pozitia a 62-a, in competitia moto a avut parte de ghinion. Dupa numai 70 de kilometri de la startul probei speciale, cauciucul rotii din spate s-a spart. A urmat aproape o ora de mers cu o viteza medie de 50 de kilometri pe ora, dupa care o pauza fortata. „Cauciucurile au fost de enduro, de cea mai buna calitate. Nu stiu ce s-a intimplat de am facut pana, dar cu siguranta a fost ghinion curat", spune Ferinademetz. Ajutor britanicPentru Freinademetz, proba de la Nador si Er Rachidia ar fi putut fi ultima. Sansa sa s-a numit britanicul Paul Broome. Venit din urma, acesta a fost de acord sa-i cedeze austriacului un cauciuc pentru a-si putea relua cursa. Pana l-a costat enorm. A reusit sa incheie cursa, dar cu un ecart enorm fata de liderul din acel moment, Esteve Puyol. Intre cei doi, diferenta de timp a fost de 3 ore, 38 de minute si 29 de secunde. „As vrea sa-i multumesc britanicului Paul Broome, concurentul cu numarul 50, pentru ajutorul acordat. Cu sprijinul sau am putut termina aceasta etapa si am ramas mai departe in cursa. Am pierdut foarte mult timp, dar sintem abia la inceput si cred ca mai pot recupera. Oricum, important este sa ajung la Dakar. Un alt lucru pozitiv este si faptul ca mina nu ma doare atit de tare, dupa cazatura din etapa a doua, pe cit ma asteptam", a spus Martin Freinademetz. RecuperareAjuns in coada clasamentului, din cauza incidentului nedorit, Freinademetz n-a avut alta varinata decit sa forteze in speciala de ieri, dintre Rachidia si Quarzazate. Avind la dispozitie o proba relativ lunga, de 679 de kilometri, dintre care 405 de proba speciala, sibianul a avut o evolutie mult mai buna. Cu timpul de 6 ore si 47 de minute, a recuperat din timpul pierdut cu o zi inainte. A sosit al 78-lea, fiind, din nou, cel mai bine clasat dintre pilotii care concureaza cu licenta romaneasca. „A fost o proba extrem de solicitanta. In zona lacurilor de sare, am mers cu 125 - 130 km/h si sint sigur ca se putea merge chiar mai repede, dar nu am vrut sa risc absolut nimic pentru ca nu sint obisnuit sa merg la viteze atit de mari pe distante mai lungi. Senzatia avuta la trecerea peste dune a fost exact ca cea de pe snowboard. Mi-a placut enorm de mult. Ma bucur ca am ajuns devreme la sosire deorece acum pot sa ma odihnesc mai mult decit ieri, cind am avut unele probleme pe traseu", spune Fereinademetz. In urma acestui rezultat, austriacul a urcat 60 de locuri in clasamentul general. Romanii se mentinIn lupta cu nisipurile si terenul accidentat din traseul Lisabona - Dakar continua si ceilalti doi romani, Emanuel Gzenes si Marcel Butuza. In etapa de ieri, Gyenes a terminat pe pozitia a 87-a, iar Butuza pe locul 100. In urma acestor rezultate, cei doi se mentin in prima suta in topul competitorilor aflati in cursa pentru Dakar. Satmareanul Gzenes se afla pe un onorant loc 68, in timp ce brasoveanul Butuza ocupa locul 80. „Este din ce in ce mai greu. Dunele de nisip si traseul foarte accidentat ne pun la mare incercare fortele noastre, cit si ale motocicletelor. E bine ca sintem in cursa. Nici macar nu conteaza locul", spune Butuza. Coma, in topDupa citeva etape in care s-a multumit sa viseze la locul de lider, francezul Marc Coma a trecut in fruntea plutonului. Cistigator al editiei de anul trecut, Coma a reusit, gratie parcursului din ultima etapa, sa-l depaseasca pe spaniolul Esteve Puyol, lider pina la finalul etapei a treia. „Am ajuns acolo unde mi-am dorit. Sint in frunte. Poate fi un avantaj, dar, in acelasi timp, este si un mare dezavantaj. Practic, mai bine iei startul al cincilea decit primul. Vreau sa cistig si pentru asta voi face tot posibilul", spune Coma. O alta revenire spectaculoasa a fost si cea a conationalului sau Cyril Despres. Dupa ce in etapa a treia a avut probleme mari, francezul a ajuns pe pozitia a sasea, la mai putin de o ora de liderul Coma. Lupta strinsaDaca la sectiunea motoare diferentele de timp intre primii clasati sint destul de mari, nu acelasi lucru se intimpla la sectiunea auto. Aici situatia este mult mai strinsa. Practic, primii sapte concurenti sint despartiti de un interval de 20 de minute. Lider dupa patru etape continua sa fie fostul campion mondial de raliuri Carlos Sainz. Acesta este urmat indeaproape de sud-africanul De Villers si de portughezul Sousa. „Este o cursa foarte strinsa. Pina si o pana de cauciuc poate decide invingatorul. Sper sa ne mentinem concentrarea si sa fim noi cei care vom ajunge primii la Dakar", spune Sainz. Mici incidenteNici ziua a patra n-a fost fara probleme pentru pilotul roman. S-a rasturnat pe dunele de nisip din Maroc si a fost la un pas sa se acroseze cu un buggy. „M-am rasturnat pe dunele de nisip, dar, din fericire, motocicleta nu a avut de suferit. Apoi, in timpul unei actiuni de salvare, am fost aproape de o coliziune cu un buggy. Si de data aceasta am avut noroc si am scapat fara probleme", spune Freinademetz. Vatanen are problemeCreditat cu sanse mari la victorie, finlandezul Ari Vatanen are mari probleme. Dupa ce in runda a doua a avut probleme mecanice, in cea de-a treia a primit o penalizare de nu mai putin de cinci ore din cauza faptului ca a gresit traseul, trecind dincolo de linia de demarcatie. Prima victimaTraseul de ieri a facut si prima victima. E vorba de sud-africanul Elmer Symons, care a murit in urma unui accident suferit in timpul celei de-a patra etape a Raliului Dakar, desfasurata intre Er Rachidia si Ouarzazate, din Maroc. „Nu cunoastem cu exactitate cauzele accidentului, nici ale mortii pilotului", spun organizatorii.

De aceea, in casele de la tara, gospodinele pun de cu vara la uscat flori de arnica, frunze de brusture, coada-calului, usturoi si alte plante, numai pentru iarna, anotimpul entorselor, luxatiilor, fracturilor, degeraturilor, contuziilor, hematoamelor. Aceleasi plante le gasim astazi in farmaciile si magazinele naturiste. Nu trebuie decit sa stim cum se folosesc. Iata tot ce ar trebui sa stiti despre deplasarea oaselor si ligamentelor si cum poate fi tratata suferinta fara medicamente.Cazaturi periculoaseNu e de joaca cu cazaturile pe gheata. De la o simpla lovitura, se poate ajunge la luxatii sau fracturi, unele atit de complicate incit se vindeca abia in primavara. Ca sa nu mai vorbim de durere! Si de statul in casa, cu piciorul bandajat, fara sa poti face mare lucru. Cel mai bine ar fi sa evitam pe cit posibil traumatismele de acest gen, mergind prudent, cu incaltaminte antiderapanta. Daca totusi accidentul s-a produs, trebuie sa stim cum procedam pina ajungem la spital. Pe linga tratamentul prescris de medici, e bine sa aflam si ce foloseau in vechime stramosii nostri, pe la sate. Experienta lor, probata cu succes de mii de ani, e preluata azi de fitoterapie, stiinta care tamaduieste cu ajutorul proprietatilor curative ale plantelor. Iata citeva sfaturi naturiste in caz de luxatii, fracturi, dureri de oase, vinatai, degeraturi si alte suferinte ale sezonului rece. Foi de varza, leacul perfectTrebuie sa stiti ca, indiferent de afectiune, exista citeva leacuri universale care s-au dovedit de-a lungul timpului extrem de eficace. Cele mai bune sint frunzele proaspete de varza alba, spalate si strivite pe o suprafata plana cu o sticla, pentru ruperea nervurilor. Se incalzesc usor, apoi se asaza in 2-3 straturi pe locul dureros, fixindu-se cu un bandaj. Operatia se repeta de 2 ori pe zi. Similar, se pot folosi frunze strivite de patrunjel si telina (amestecate cu untdelemn si putina sare), patlagina, podbal, turita mare, ceapa zdrobita cu sare si rachiu, radacini de gulie, cartofi rasi, partea inferioara a unei coji de banana si pasta din faina de in amestecata cu apa si aplicata direct pe zona dureroasa. Pentru calmarea durerilor se aplica comprese cu apa rece, otet si sare, otet aromat cu petale de trandafir, tinctura de iod si apa de plumb (cu acetat si oxid de plumb). Vinataile trec cu cartofi cruziContuziile, adica leziunile tesuturilor cauzate de cazaturi, se manifesta prin umflaturi, dureri acute si invinetirea pielii (echimoze). Cel mai eficient tratament naturist este tinctura din flori de arnica (20 g flori macerate timp de 10 zile in 100 ml alcool concentrat), sub forma de comprese reci, tinute pe contuziile fara plaga timp de 15-20 minute. Se mai pot pune comprese reci cu flori de coada-soricelului. Cataplasmele si baile locale cu flori de soc (infuzie din 40 g la 1 litru apa clocotita) au efecte antiinflamatoare si calmeaza durerile. Pentru vinatai, e bun decoctul de radacini de tataneasa (4-5 linguri la 250 ml apa, fierte 15-20 minute). Zonele respective se ung cu alifie de catina, galbenele si radacina rasa de untul-pamintului. Un procedeu rapid consta in asezarea pe contuzie a unui obiect metalic rece. Pe zona strivita se mai pot pune comprese cu infuzie din flori de galbenele (2 linguri la 250 ml apa clocotita) sau cu decoct din frunze de iedera (2 linguri in 250 ml apa rece). Mai sint indicate comprese cu macerat din castane salbatice, decojite si macinate. Din batrini se stie ca vinataile trec cu impachetari cu cartofi rasi, amestecati cu putin lapte sau cu brinza de vaci.Arnica, inamicul entorseiCeva mai grave, dar si mai dureroase, sint entorsele. Acestea sint intinderi sau rupturi ale ligamentelor la nivelul incheieturilor de la glezne, genunchi, miini si umar. Articulatiile se umfla rapid, produc dureri puternice, iar dupa 2-3 zile apar vinatai. La entorsele simple, se fac frectii usoare, cu apa rece si sarata, apa cu otet sau spirt. Daca entorsa e mai grava, se imobilizeaza articulatiile cu atele. Piciorul trebuie sa stea ridicat pe o perna. Pentru masajul entorselor, se folosesc de 2-3 ori pe zi tincturi din flori de arnica, flori de galbenele, radacini de tataneasa, radacini de rodul-pamintului, ardei iute, seminte de mustar si bitter suedez. Sint bune si cataplasmele din frunze de podbal, radacini si frunze de brusture, turita mare, muguri de plop negru si conifere, arnica cu lapte macerate timp de 7 zile in tinctura de lavanda (100 g flori in 100 ml alcool), terci din radacini proaspete de tataneasa, terci din cartofi rasi, foi de varza, frunze de menta si argila. Alte remedii: uleiuri din flori de sunatoare, cimbrisor si bulbi zdrobiti de usturoi, unguente de galbenele, arnica si tataneasa, pulbere din frunze uscate si maruntite de urzica. O alta reteta se prepara dintr-o lingura cu miere de albine, o lingura de sare si un albus de ou, care se bat bine si se aplica pe entorsa, dupa care se bandajeaza.Macerate pentru luxatiiIn cazul luxatiilor, suprafetele articulare de la nivelul capetelor osoase pierd contactul intre ele; apare o dislocare pentru care medicul ortoped trebuie sa intervina in vederea restabilirii unei bune imbinari intre oase la nivelul articulatiei. Apar si vinatai, iar durerile sint foarte mari. Se recomanda repaus si comprese reci cu terci de radacini de brusture, decoct de podbal (50-100 g frunze sau radacini/l) si salvie (100 g/l de vin). Se unge zona cu ulei de cimbru, ulei de sunatoare, preparat din 0,5 kg planta macerata timp de 4 zile la un litru ulei de floarea-soarelui si 1/2 1 vin alb. Amestecul se fierbe 4 ore la baie de apa, pina se evapora vinul. Se strecoara si se pastreaza in sticlute colorate, la intuneric. Pe vinatai, se aplica niste cataplasme cu frunze si flori de arnica strivite sau flori zdrobite de banuti, lavanda. Pentru intinderile de ligament se prepara macerat de untul-pamintului in gaz. Planta se curata de coaja, se da pe razatoarea mica, se pune in sticla cu gura larga si se toarna gaz (3/4). Se lasa la macerat 8 zile, apoi se ung partile dureroase, zilnic. Se stropeste piine neagra cu bitter suedez, se pune intr-un saculet de tifon si se leaga pe locul dureros. Terci de tataneasa pentru fracturiFracturile sint cele mai grave traumatisme ale oaselor. Acestea se rup sau se fisureaza, locul se tumefiaza si e foarte dureros. Ce facem in caz de fracturi? In primul rind se va imobiliza osul prin bandajare, eventual o atela care sa tina imobil membrul lezat. Medicul il va pune in ghips. Tratamentele fitoterapeutice sint predominant externe. Astfel, compresele pot fi cu decoct de tataneasa (2 lingurite radacina maruntita la 1 litru apa, se fierbe 20-30 minute, se strecoara si se aplica in zona fracturata), infuzie din rizomi de pir (1 lingura la 200 ml apa clocotita), decoct din coji de nuca (40 g la 1 litru apa, se fierbe 20 minute si se strecoara). Pentru cataplasme se recomanda terciul de tataneasa si fructe de castan salbatic. Zona se maseaza cu macerat din radacini de tataneasa (20 g in 100 ml alcool 700), folosit dupa 14 zile) si unguente de tataneasa, rasina si vinarita, cu efecte antiinflamatoare. Se pudreaza cu pulbere de radacini uscate si macinate de coada-calului. In uz intern, este indicat un consum ridicat de ceapa, cu rol in cresterea masei osoase si intarirea oaselor.Necazuri cu articulatiileDaca apar intinderi musculare si rupturi de muschi, se pun comprese cu esenta de galbenele. Se fierbe apa si se adauga o lingura de bicarbonat de sodiu. Dupa ce apa se raceste putin, se introduce in vas mina suferinda. In caz de leziuni ale coloanei vertebrale, se unge zona cu alifie de dragaica si se fac frectii cu esenta de coada-soricelului si radacini de tataneasa. Se recomanda si bai de cimbru si coada-soricelului. Daca e afectata zona coccisului, se pune intr-un saculet de tifon piine neagra stropita cu bitter suedez. Pielea se unge cu alifie de galbenele. Umflaturile la genunchi trec cu alifie de galbenele si comprese cu bitter suedez. Frunze de brinca-ursului se aplica pe locul bolnav si se leaga cu o pinza curata. Se bea ceai de coada-calului (3 cani/zi) si ceai de frunze de mesteacan (1 cana/zi). Dupa 3 zile, umflaturile dispar. Se aplica pe genunchiul bolnav comprese cu flori de musetel calde, coada-calului. Daca in articulatie se acumuleaza lichid, se pun frunze de brusture si se leaga cu un fular cald. O reteta foarte buna contra lichidului la genunchi si pentru intinderile de ligamente se prepara din 100 flori de papadie peste care se toarna o sticluta de apa de colonie. Se lasa timp de 7 zile la macerat. Se fac frectii si comprese. Este bine sa se manince visine cu lapte. Leacuri babesti Coada-calului consolideaza oasele si vindeca rapid fracturile prin aportul mare de minerale continut, in special siliciu, calciu si magneziu. Este bine sa se ia 3-4 lingurite de pulbere de planta, cu 5-10 minute inainte de masa.  Pentru durerile acute din timpul noptii aplicati comprese din: 1 lingura de miere de albine, 2 linguri de rachiu, o lingura de apa distilata.  Galbenelele se stropesc cu apa, apoi se storc la centrifuga. Se aplica sub forma de cataplasme pe locurile afectate.  Alifie din fructe de visc: 100 g fructe de visc strivite si 100 g untura incalzita se amesteca spuma.  Se spala frunze proaspete de brusture, se zdrobesc, se aplica sub forma de cataplasma, de mai multe ori pe zi pina dispare problema.  Pentru dureri de oase sint recomandate cataplasmele cu argila, clorura de magneziu (2 g) si ser fiziologic (2 ml), timp de 1-2 ore. Se bea zilnic o cana de infuzie de flori de ciubotica-cucului, pina cind durerile dispar.  Pentru reducerea inflamatiei in primele ore de la producerea fracturii, se aplica miez de piine imbibat cu vin rosu, o ceapa strivita (nu taiata, pentru ca este nevoie de zeama, ea fiind cea care actioneaza) peste care se pune sare grunjoasa. Pe hematom se pune un pachet de mazare congelata.  Arnica se aplica sub forma de comprese pe locul dureros, peste pielea unsa in prealabil cu ulei de masline sau alifie de galbenele. O luxatie astfel tratata cedeaza in 2-3 zile, oricit ar fi de dureroasa si de inflamata. Administrata intern, cite 3 picaturi in putina apa, sau adaugata la bai de plante cu urzica, feriga si flori de fin, tinctura de arnica este utila si la calmarea durerilor, febrei, inflamatiilor. Se toaca foarte marunt patru catei de usturoi si se amesteca cu 250 ml ulei de masline. Se aplica masind incet. Acest medicament, numit „mustarul diavolului", era folosit altadata pentru calmarea durerilor musculare, a crampelor si a durerilor provocate de entorse.

Firmele care produc alimente de origine nonanimala si cele care vind direct sau cu amanuntul produse alimentare vor fi obligate sa se inregistreze la Autoritatea Veterinara, tarifele ajungind pina la 500 lei, in cazul super si hipermarketurilor.         Prevederile sint cuprinse intr-un ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), care va intra in vigoare pe 18 ianuarie, la 10 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.Cerere la DirectiePentru obtinerea numarului de inregistrare necesar functionarii firma trebuie sa depuna o cerere la directia sanitara-veterinara, iar inspectorii vor controla respectarea normelor de igiena in vigoare, care includ dotarea cu apa potabila sau curenta, reguli de bunastare animala, pastrarea unei evidente a medicamentele veterinare utilizate sau a aditivilor furajeri. In cazul in care cerintele sanitare veterinare nu sint respectate, Autoritatea Veterinara stabileste un termen pentru repararea deficientelor, iar daca unitatea nu respecta in repetate rinduri cerintele de igiena, va fi inchisa.Pentru produse primareActul normativ stabileste ca unitatile care vind direct produse primare (obtinute din cresterea animalelor, vinatoare sau pescuit - n.r.) sint obligate sa se inregistreze la directia sanitara veterinara judeteana, tariful fiind de 10 lei pe unitate. Firmele nu vor putea functiona daca nu sint inregistrare si vor fi supuse controlului inspectorilor ANSVSA cel putin o data pe an.Comert cu amanuntulFirmele care vind cu amanuntul alimente vor fi verificate cel putin o data pe semestru. In aceasta categorie intra restaurantele, pizzeriile, cantinele, cofetariile/patiseriile, pensiunile turistice, dar si magazinele alimentare, hiper si supermakturile si unitatile cu vinzare prin internet. Totodata, firmele cu activitati conexe in domeniu, cum ar fi statiile de spalare si dezinfectie a mijloacelor de transport al alimentelor, firmele de catering si depozitele alimentare, vor fi la rindul lor inregistrare si controlate de ANSVSA. De aceasta obligativitate nu scapa nici carmangeriile, macelariile, centrele de prelucrare a laptelui si colectare a pestelui, crustaceelor etc., ambarcatiunile de pescuit sau punctele de debarcare.ProducatoriA treia categorie de firme care vor fi inregistrate la directiile sanitare veterinare este cea a producatorilor de alimente de origine nonanimala. Astfel, unitatile din industria uleiului, orezelui, panificatiei, moraritului, vinului, berii etc. trebuie sa se inregistreze, la fel ca si unitatile de ambalare, depozitele sau mijloacele de transport al produselor nonanimale. TarifeTarifele de inregistrare variaza intre 100 si 500 lei. Cel mai mult platesc hiper si supermarketurile, respectiv 500 lei, in timp ce tariful pentru restaurante, laboratoare de cofetarie/patiserie, pensiuni agroturistice, carmangerii si unitati cu vinzare prin internet este de 300 lei. Firmele de catering,  pizeriile, cantinele trebuie sa plateasca 200 lei pentru inregistrare, la fel ca magazinele de comercializare a pestelui si cele alimentare. In cazul unitatilor de vinzare a mierii suma este ceva mai mica, de 100 lei.

Cardurile bancare aflate in posesia clientilor bancilor comerciale se apropie de noua milioane. Potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) privind comportamentul financiar al populatiei si al agentilor economici la nivel teritorial, numarul cardurilor emise in luna noiembrie este in crestere cu 1,64% fata de luna anterioara si cu 29,88% fata de noiembrie 2005, cind erau 6,85 milioane de carduri in circulatie. DiscrepanteDiscrepanta dintre judete este mai mult decit evidenta, iar pina la o uniformizare a situatiei, drumul este mult mai lung. Atit bancile comerciale, cit si emitentii de carduri pledeaza pentru o schimbare a mentalitatii romanilor care se caracterizeaza, cel putin deocamdata, prin folosirea numerarului in majoritatea cazurilor. O alta problema cu care se confrunta tara noastra, mai ales in privinta diferentelor imense de mentalitate si zonale, ar fi gasirea unei solutii pentru mediul rural, unde penetrarea institutiilor financiare bancare este aproape nula. Sibiul, in topDefalcat pe judete, cele mai bine pozitionate in ceea ce priveste numarul de carduri emise sint: Cluj, unde sint emise 470.283 de carduri la o populatie de aproximativ 684.000 de locuitori (68,75%), Sibiu - cu 223.442 de carduri la 423.000 de locuitori (52,82%), Timis - cu 345.814 carduri pentru 661.000 de locuitori (52,31%) si Brasov, in care s-au emis 311.202 carduri la o populatie de 595.000 de locuitori (52,3%). Bucurestiul si Ilfov se afla in fruntea judetelor, unde s-au emis, pina la sfirsitul lunii noiembrie 2006, 2.193.318 carduri, la o populatie care, potrivit Institutului National de Statistica, este de aproximativ 2,2 milioane de locuitori.Carduri in valutaCardurile in valuta nu au prins foarte bine la public, ca dovada, exista judete care nu au mai mult de 500-600 de carduri in moneda europeana. Astfel de judete sint si cele care au, raportat la numarul de locuitori, si foarte putine carduri emise. Judetele cu cele mai multe carduri in valuta sint: Timis - 11.267 de carduri, Constanta - 10.709 carduri, Cluj se pozitioneaza pe locul al treilea, cu 10.190 de carduri, iar Iasiul ocupa locul al patrulea, cu 9.550 de carduri. Sub medieRaportul dintre numarul de carduri bancare si populatia din Romania este, in prezent, de aproximativ 41%. Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Salaj, Tulcea, dar si alte judete nu au atins nici pragul de 80.000 de carduri. Astfel, in Giurgiu existau la sfirsitul lunii noiembrie 45.811 carduri, dintre care in lei - 44.991, iar in valuta, 820 de carduri. In Ialomita erau 73.089 de carduri, dintre care in lei erau 72.271 de carduri, iar in valuta doar 818. In judetul Calarasi, la un numar de 319.000 de locuitori, erau 56.667 de carduri (17,76%).Credite Potrivit aceluiasi raport al Bancii Centrale, numarul clientilor, persoane fizice, ai unor institutii financiar-bancare este putin peste 17 milioane. Valoarea creditelor, in moneda nationala, a atins in luna noiembrie circa 48,5 miliarde de lei, iar creditele luate in valuta sint de 43,0 miliarde de lei. Asa cum era de asteptat, tot Capitala reprezinta orasul fruntas in privinta cumulului de credite, acestea atingind 13,35 miliarde de lei. Judetele care au si cei mai multi locuitori, cele mai multe carduri valabile, dar si o puternica dezvoltare sint si cele mai indatorate.  DatoriiLa Cluj, Constanta, Brasov, Iasi si Timis, valoarea creditelor luate in lei de persoanele fizice sau juridice ating pragul de aproximativ 1,7 miliarde de lei. Judetul Constanta se apropie si el de acest nivel, cu 1,65 miliarde de lei. Judetul Brasov are credite in valoare de 1,61 miliarde de lei, iar Sibiul datoreaza bancilor 1,41 miliarde de lei. Cele mai putin indatorate judete, potrivit valorii creditelor in lei luate de populatie, sint: Giurgiu, cu 310 milioane de lei, judetul Tulcea, care are credite valorind 390 milioane de lei, si Covasna, cu o suma ce ajunge la 395 milioane de lei. Cu sub 500 milioane de lei mai regasim in raportul BNR si judetele Calarasi (476 milioane de lei), Caras-Severin (495 milioane de lei), Salaj (422 milioane de lei). Credite restanteCreditele restante in lei, pe termen scurt, au atins valoarea, cumulata la nivelul tuturor judetelor, de 211 milioane de lei, pe termen mediu si lung - 96 milioane de lei, iar pentru cele in valuta, suma restanta este de 126 milioane de lei.

 Cum te pot ajuta macro-urile Nu trebuie sa fii expert in programare pentru a putea invata sa folosesti macro-urile. Suitele de programe MS-Office iti ofera posibilitatea de a-ti simplifica simtitor munca. Iata cum poti face acest lucru simplu si eficient. Pentru a folosi macro-urile trebuie mai intii sa intelegi ce genuri de activitati pot fi automatizate cu ajutorul lor. Un macro nu poate traduce de exemplu un fisier dintr-o limba in alta. Pentru asta este nevoie de un grad ridicat de inteligenta, lucru care presupune un nivel de programare foarte ridicat. Daca ai in schimb de-a face cu sarcini repetitive, de genul inlocuirii unor caractere intr-un fisier, atunci aceste activitati pot fi preluate de macro-uri cu succes. Deci, chiar nu trebuie sa ai cunostinte de programare pentru a crea asemenea macro-uri. Office iti permite sa inregistrezi un macro in timp ce executi secventa de comenzi de la tastatura. Tot ce ai de facut este sa mergi in meniul Tools/Macro/Record New Macro. Alege un nume pentru macro-ul pe care doresti sa il salvezi si locatia unde doresti ca acesta sa fie pastrat. El poate fi stocat pe calculatorul tau, in MS Office, sau in documentul pe care il prelucrezi. Daca documentul pe care lucrezi va fi distribuit catre altii si doresti ca functia sa fie pastrata, salveaza-l in document. Sa presupunem de exemplu ca lucrezi cu spreadsheet-uri Excel si ca ai de fiecare data de tiparit numai o pagina dintr-un spreadsheet. Dupa ce ai pornit inregistrarea macro-ului vei avea pe ecran o fereastra de unde vei putea opri inregistrarea macro-ului printr-o singura apasare de buton. Mergi pe primul spreadsheet, apoi da comanda Print. Alege paginile din interval ce trebuie printate si numarul de exemplare si apasa OK. Repeta apoi procedura pentru toate spreadsheet-urile. Cind ai terminat de inregistrat secventa de comenzi opreste inregistrarea apasind pe butonul Stop Recording (un patrat albastru) din fereastra de comanda a macro-ului. In viitor, cind vei avea de repetat procedura nu va mai trebui sa repeti toti acesti pasi. Tot ce vei avea de facut va fi sa mergi in meniul Tools/Macro/Macros, sa selectezi numele macro-ului creat de tine si sa apesi butonul Run. Toata secventa de comenzi va fi repetata ca atunci cind ai introdus-o prima data. In acest fel poti crea de exemplu o comanda macro care sa inlocuiasca toate diacriticele dintr-un text sau care sa aplice in mod automat un anumit format pentru tot textul dintr-un fisier Word. Singura limita a macro-urilor este numarul de lucruri la care te poti gindi tu pentru a le aplica.  

Liderul PNTCD Cluj, Serban Radulescu, si-a anuntat, ieri, intr-o conferinta de presa la Cluj-Napoca, echipa de vicepresedinti, daca va fi ales presedinte al partidului. Radulescu a declarat ca motiunea „Ofensiva Crestin-Democrata" se axeaza pe trei idei principale care prevad descentralizarea partidului, intarirea relatiei cu Partidul Popular European si coagularea fortelor de centru dreapta din Romania. Potrivit lui Radulescu, motiunea prevede si numirea a 8 vicepresedinti regionali. Astfel, pentru Regiunea de Nord-Vest este vizat Adrian Oros, secretar al PNTCD Cluj, iar pentru regiunea Centru, va candida Eugen Urs, presedintele PNTCD Brasov. Pentru Regiunea Banat, este preferat Marius Popovici, vicepresedintele Consiliului Judetean Timis, pentru Regiunea de Nord-Est, Cristinel Macovei, presedintele PNTCD Suceava, iar pentru zonele Dobrogea si Moldova de Sud, George Scarlat, presedintele PNTCD Constanta. Regiunea Oltenia ar putea fi reprezentata de Gheorghe Grivei, vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj.Intilnire cu CiuhanduSerban Radulescu a anuntat ca va participa la Timisoara, la sfirsitul acestei saptamini, la o dezbatere alaturi de ceilalti doi taranisti care vor candida pentru functia de presedinte al partidului, Victor Ciorbea si Marian Milut. Intilnirea va fi mediata de actualul presedinte, Gheorghe Ciuhandu.

Membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii au decis, ieri, sa solicite un punct de vedere al RA-APPS cu privire la informatiile aparute in presa referitoare la inchirierea sau vinzarea locuintelor de protocol catre unii dintre fostii demnitari. Senatorii s-au sesizat astfel la solicitarea facuta de vicepresedintele comisiei, senatorul PD Marius Marinescu. „Pe de o parte, vrem sa vedem care este aceasta situatie, daca nu cumva s-a incalcat Ordonanta de urgenta nr. 19/ 2002, cu privire la aceste locuinte de protocol, iar, pe de alta parte, RA-APPS trebuie sa ne dea un punct de vedere cu privire la aceste suspiciuni de abuz", a explicat senatorul Marius Marinescu. Senatorul PD s-a pronuntat si pentru necesitatea modificarii Ordonantei de urgenta nr. 19/ 2002, in baza careia, in prezent, RA-APPS poate vinde prin negociere directa locuintele de protocol, si nu prin licitatie, asa cum prevede Legea 34/ 2006, privind achizitiile publice. Mai putine aprobariMarinescu a aratat ca, in cazul in care RA-APPS dispune de un supliment de locuinte de protocol, acestea ar trebui vindute numai prin licitatie, si nu prin negociere directa. In acest sens, senatorul democrat a cerut colegilor de comisie sa initieze un proiect legislativ, pentru eliminarea, printr-un amendament, a acestei exceptii de la Legea achizitiilor publice. „Guvernul trebuie sa stabileasca de cite locuinte au nevoie iar restul sa fie licitate, pentru ca statul sa obtina cit mai multi bani pe aceste locuinte, mai ales ca sunt foarte multe vile si apartamente de lux", a mai spus Marinescu. Presedintele Comisiei, Ion Toma, a declarat, la rindul sau, ca se va recurge si la audierea persoanelor beneficiare de astfel de locuinte, daca vor avea un raspuns din partea RA-APPS si a Secretariatului General al Guvernului. El a fost de acord cu Marinescu, apreciind ca se impune stabilirea clara a numarului de locuinte de protocol, precum si gasirea solutiilor pentru ca, la terminarea mandatului, acesti demnitari sa aiba o alta locuinta, daca este cazul.

Cozma ramine in arest pana la judecarea recursului Parchetul instantei supreme. Ieri, instanta Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti a admis propunerea comisiei speciale de la Penitenciarul Rahova privind eliberarea conditionata a lui Miron Cozma.Planuri de plecareDupa anuntarea deciziei de catre judecator, avocatul lui Miron Cozma, Adrian Roset, a declarat jurnalistilor ca „toate piesele din dosar" sint in favoarea clientului sau, sustinind ca chiar daca solutia va fi atacata „nu crede ca vreo alta instanta din Romania va da o alta solutie". „Este o decizie corecta", a apreciat avocatul Adrian Roset. Audiat de instanta, Cozma a spus ca, in cazul va fi eliberat, va sta un timp la Timisoara, cu membrii familiei sale - prezenti in sala de judecata - dupa care se va gindi „serios" la plecarea din tara, invocind faptul ca este membru al uneiasociatii muncitoresti internationale.Raport contestatCozma a adaugat ca de la raportul precedent privind comportamentul sau, in sase luni, a avut opt evidentieri, din care sase cu recompensa. Fostul lider al minerilor a adaugat ca nu a facut decit sa se supuna programului din penitenciar si sa participe la activitatile organizate. Avocatul sau a sustinut ca instanta ar trebui sa ia in considerare comportamentul lui Cozma din ultimele sase luni. La rindul sau, procurorul a spus ca propunerea comisiei speciale de la Penitenciarul Rahova este neintemeiata si ca Miron Cozma nu a dat semne de indreptare. El a adaugat ca dosarul privind eliberarea conditionata a fost completat cu date privind comportamentul din momentul in care acesta a fost arestat. Procurorul a mai invocat faptul ca Miron Cozma a avut antecedente penale si ca a savirsit fapte grave, cu violenta. Familia il asteaptaFratele lui Miron Cozma, Tiberiu Cozma, considera ca Parchetul nu va avea elemente noi pe care sa le prezinte pentru ca instanta sa accepte recursul la decizia de eliberare conditionata a fostului lider al minerilor din Valea Jiului. „Procurorii trebuie sa prezinte elemente noi in dosar si eu nu vad ce ar putea sa mai apara astfel incat instanta sa accepte recursul. Ar fi normal ca Miron sa fie eliberat", a declarat Tiberiu Cozma. El a spus ca familia asteapta ca Miron Cozma sa fie eliberat si sa ajunga cit mai curind acasa. „Numai in ultima perioada a avut opt evidentieri si speram ca Miron sa fie eliberat", a mai afirmat Tiberiu Cozma.CoincidentaMembrii Asociatiei Victimelor Mineriadelor au facut cerere sa fie parte in proces, insa aceasta a fost respinsa. Dupa repartizarea aleatorie a dosarelor, cel al lui Cozma a ajuns la acelasi judecator care anul trecut a respins propunerea de eliberare conditionata. Miercurea trecuta, membrii comisiei de la Penitenciarul Rahova s-au pronuntat pentru punerea in libertate a lui Cozma tinind cont de comportamentul decent al acestuia in relatiile cu personalul penitenciarului, relatiile neconflictuale cu ceilalti detinuti si interesul deosebit pentru activitatile religioase si sportive.

Nostalgii ceausisteObiectele care au apartinut dictatorului Nicolae Ceausescu au ajuns, de-a lungul anilor, in vitrinele multor colectionari de arta, care le-au cumparat de la diferiti „revolutionari" care, in zilele fierbinti ale lui decembrie '89, au vandalizat sediul Comitetului Central din Bucuresti sau si-au incercat norocul chiar in vilele familiei Ceausescu, din Primaverii. Unul dintre acele obiecte, un ceas de birou, a ajuns la Sibiu, in vitrina unui colectionar. Ceasul, un obiect impresionant, din aur de 13 karate neprelucrat, este marca Looping. Avea seria de inventar 1313, eticheta pe care colectionarul a dezlipit-o. Acum, obiectul care a indicat ani in sir ora exacta cuplului Ceausescu sta intre centuri, platouri si alte obiecte de colectie din vitrina unui sibian si functioneaza la fel de bine ca si odinioara.In vilele lui CeausescuPovestea ceasului ii este cunoscuta sibianului doar din momentul in care a ajuns in posesia sa. „Am facut unele cercetari incercind sa aflu cum a ajuns acel ceas in familia Ceausescu, de unde l-au primit sau achizitionat, dar nu am aflat nimic. Istoria lui este cunoscuta doar din momentul in care a intrat in posesia mea. Tin minte perfect faptul ca in 21 decembrie eram alaturi de un prieten, politologul si scriitorul Stelian Tanase. Am mers impreuna, de la Comitetul Central, spre Primaverii. Am inotat practic impotriva curentului de oameni. Acolo am intrat in vilele familiei Ceausescu, de curiozitate. Vroiam sa vedem ce este acolo. Pentru noi, romanii, la vremea aceea era ceva absolut minunat ce vedeam acolo. Am gasit camere intregi pline cu cadouri primite de familia Ceausescu, unele inca impachetate, de la tablouri, portelanuri, tocuri de arme de vinatoare, de pumnale, bocanci, obiecte electronice...de toate", isi aminteste colectionarul. Luate si pastrateDar aventura nu s-a oprit aici. „La un moment dat, am gasit dosite prin curte chiar si mai multe obiecte puse deoparte de altii, probabil cu intentia de a le lua. Era vorba despre fotografii, documente, sau diferite obiecte valoroase. Am luat cu mine un ceas, citeva poze, documente si chiar o diploma data de seful Securitatii, Generalul Iulian Vlad, Elenei Ceausescu. Intentionam sa le predau, dar cind am ajuns la poarta sa iesim, oamenii care stateau acolo de paza se schimbasera. Erau alti soldati si nu am avut incredere sa le incredintam lor asemenea obiecte de valoare. Ii controlau pe toti la iesire, asa ca am intrat in grupul domnului Razvan Teodorescu, care imi fusese profesor la Institutul de Arte Plastice, si am iesit. Mai am si azi acele obiecte, pe care le pastrez cu sfintenie, dar cel mai drag imi este acest ceas", povesteste sibianul. Ora exactaL.B.S. este foarte multumit de ceas si fericit sa il aiba in colectie. „Este un ceas exceptional, elvetian, care indica ora exacta din 30 de localitati importante de pe glob si are un mecanism clasic care trebuie tras doar o data pe saptamina. Este un ceas cu o forma deosebita. Dealtfel, chiar firma care l-a produs s-a remarcat prin obiecte deosebite, iesite din comun", spune sibianul. Jaful de la CCL.B.S. s-a aflat in zilele fierbinti ale revolutiei din decembrie 89 in sediul Comitetului Central si isi aminteste si acum perfect imagini care i-au ramas intiparite in memorie pentru totdeauna. Nu va putea uita niciodata mizeria si jaful pe care revolutionarii le-au produs atunci, dar nici groaza, suspiciunea si frica ce a pus stapinire pe toata lumea. „Aveam incredere doar in cei pe care ii cunosteam personal. La fiecare nivel erau revolutionari inarmati care asigurau paza si erau gata sa traga in oricine nu stia parola. Si parola se schimba la fiecare ora. Camerele erau pur si simplu devastate. Revolutionarii dadusera iama in rezerva de whiskey si bauturi fine din comitet si era dezastru. Se infundase canalizarea si baile erau pline de excremente si urina. Covoarele erau imbicsite, iar cazile sotilor Ceausescu pline pina la refuz cu astfel de deseuri", isi aminteste, ingrozit, L.B.S.  Ziua dictatoruluiPeste citeva zile, in data de 26 ianuarie, nostalgicii sarbatoresc ziua de nastere a lui Nicolae Ceausescu. Cel care a intrat in istoria Romaniei sub numele de „Dictatorul" s-a nascut in localitatea Scornicesti si a preluat presedintia Republicii Socialiste Romania in data de 9 decembrie 1967. A renuntat la mandat, silit, in data de 22 decembrie 1989, in timpul revolutiei. A fost executat in acelasi an, in ziua de Craciun, in urma unui proces considerat de multi istorici „simulat".

Sibienii, ca si restul romanilor, platesc de la inceputul acestui an preturi cu 133,2% mai mari pentru expertizele medico-legale. „Noile preturi au fost adoptate printr-o Hotarire de Guvern din data de 8 noiembrie a anului, trecut, publicata in Monitorul Oficial din data de 23 noiembrie. Preturile sint valabile si identice pentru toate Serviciile sau Institutele de Medicina legala din tara, deci se aplica si in cadrul Serviciului de Medicina Legala Sibiu", arata dr. Minerva Boitan, directoarea Spitalului Clinic Judetean Sibiu.38 de lei - o simpla examinareUna dintre cele mai des intilnite analize de medicina legala este examinarea persoanelor si constatarea leziunilor traumatice. O astfel de expertiza este absolut necesara la proces in cazul accidentelor rutiere, al celor de munca sau al agresiunilor. O astfel de verificare costa acum 38 de lei. Cei care vor sa devina soferi vor plati pentru evaluarea capacitatii de conducere auto 63 de lei. Recoltarea de probe biologice pentru alcoolemie costa si ea 26 de lei. Daca aceasta expertiza include si trusa standard de recoltare pentru alcoolemie, analiza se va taxa cu 80 de lei. Cei care vor permis pentru detinerea de arme sau munitii vor plati pentru expertiza 110 lei. Teste ADNPe linga testele clasice, au fost introduse si unele noi. Cele mai des cerute expertize de ultima generatie sint cele ADN. Astfel, prelevarea si conservarea de probe biologice de singe sau saliva in vederea analizei ADN costa 30 de lei. Detectia si cuantificarea ADN-ului de natura umana in probele biologice sau pe corpuri delicte costa acum 100 de lei. Analizele pentru stabilirea filiatiei biologice (paternitate sau maternitate) pe baza testului ADN, pornind de la probele biologice de singe sau saliva, vor costa pentru trei determinari 2.700 de lei, iar pentru doua determinari 1.800 de lei. Expertizele medico-legale la cerere, cum ar fi cele pentru eliberarea certificatului de virginitate, costa 63 de Ron. Expertiza cadavrelor sau a fragmentelor de cadavre - 76 Ro, deplasarea echipei si examinarea cadavrului - 143 Ron, autopsia costa 302 Ron, iar autopsierea cadavrelor aflate in putrefactie sau a scheletelor, 390 Ron.

Salvamontistii sibieni s-au mobilizat, la sfirsitul saptaminii trecute, pentru a opri un grup de tineri care doreau sa urce pe crestele Fagarasilor, in zonele cu acces interzis, datorita pericolului de avalansa. Printre temerari se aflau si citiva salvamontisti bucuresteni, care erau convinsi ca pot infrunta muntele, ignorind orice avertismente sau rugaminti ale salvamontistilor sibieni. „Turistii erau bine echipati, dar, desi citiva dintre ei erau salvamontisti din Bucuresti, riscurile la care se expuneau erau foarte mari, datorita pericolului de avalansa si datorita faptului ca nu cunosteau acesti munti", spune slt. Alexandru Costea, purtator de cuvint in cadrul IJJ Sibiu. Discutiile au degenerat in cearta, iar salvamontistii sibieni au cerut ajutorul jandarmilor montani. In cele din urma, oamenii legii au calmat spiritele si i-au convins pe certareti sa renunte la ascensiune.

Hotii nu se dau in laturi de la nimic. Unii ataca pina si supermarketurile, chiar daca au de-a face cu sisteme de paza dintre cele mai moderne. Numai in ultimele zile au fost identificati doi hoti intr-unul dintre centrele comerciale de la iesirea din Sibiu spre Selimbar. In primul caz, un barbat a fost descoperit de casierita cu citeva baterii si becuri economice dosite sub haina. Nervos, a fost la un pas de a o lua la bataie pe femeie. Dupa ce a insultat-o, barbatul a luat-o la goana, incoltit fiind de agentii de paza. A fost prins in cele din urma de  jandarmi, in ajutorul carora a venit si un echipaj al Politiei Rutiere. Doua zile mai tirziu, jandarmii au fost chemati din nou de catre angajatii aceluiasi magazin, pentru a retine un barbat care a furat o apa de toaleta. Ambii hoti s-au ales cu dosar penal.

Serviciul de Protectie Civila din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta a Judetului Sibiu distruge, in aceasta perioada, munitia descoperita in decursul anului trecut. Actiunea, care a inceput ieri in Poligonul din localitatea Poplaca se va incheia miine. Munitia provine din timpul vechilor conflicte militare armate. Vor fi detonate cinci bombe de aviatie, proiectile de artilerie, lovituri de aruncator, lovituri reactive, grenade, munitie de infanterie si proiectile de artilerie de diferite calibre.

Un alt barbat din Agnita s-a ales cu dosar penal, dupa ce a fost gasit beat crita la volan. Politistii l-au oprit pe o strada, luni, pe Simion T., pentru un control de rutina. Cind au dat ochii cu soferul, politistii au fost doboriti pur si simplu de mirosul de alcool emanat de sofer. Dealtfel, barbatul de abia se tinea pe picioare. Cind i-au facut etilotestul, oamenii legii au incremenit. Aparatul indica o concentratie de 1,14 miligrame alcool pur in aerul expirat. Conducatorului auto i-au fost recoltate probe biologice in vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei. Acesta s-a ales si cu dosar penal.

Patru copii cu virste cuprinse intre 10 si 12 ani s-au catarat, la sfirsitul saptaminii trecute, in bradul din curtea Prefecturii. Odata cu lasarea serii, baietii au sarit gardul si au inceput ascensiunea, cu gindul la furat ceva podoabe. Din nefericire pentru ei, au fost zariti de catre paznic, care a chemat jandarmii. Oamenii legii i-au dus acasa pe micutii infractori si i-au pirit la parinti, explicindu-le totodata gravitatea faptelor comise de ei. Daca au scapat ieftin in fata legii, tinerii s-au ales cu o scarmaneala sanatoasa acasa, de la parinti.

Lamuriri oficialeAnaliza completa in cazul intreruperii de curent la Biblioteca „Astra" va fi intocmita de o comisie din Brasov, delegata de la sediul central al companiei de electricitate. Comisia, formata din cinci experti, s-a aflat luni la sediul din Sibiu al sucursalei Electrica S.A., pentru a sta de vorba cu conducerea si a trece in revista documentele. „Ieri (luni - n. red.) a ajuns aceasta comisie la Sibiu, desemnata de directorul general, a solicitat toate elementele necesare, urmind ca pe 12 sa aiba un raport redactat. Le-am pus la dispozitie toate materialele, inclusiv modurile de actiune pe care le-am avut. Acelasi raport il voi si inainta domnului prefect, spre analiza", sustine Iacob Blagu (foto medalion). Prefectul de Sibiu, Ion Ariton, s-a declarat multumit de venirea comisiei. „Ma bucur ca s-au autosesizat si ca exista o comisie care va analiza cazul. Abia dupa acest raport, vom avea certitudinea cauzelor si se vor putea lua decizii corecte, argumentate", a declarat Ariton.Directorul e optimistDefectiunea tehnica nu poate fi trecuta cu vederea, iar inginerul Iacob Blagu poate ramine in functie doar daca expertiza nu il gaseste vinovat. „I-am cerut explicatii, dupa incidentele care au fost. Daca cumva e o vina personala a dlui Blagu, va suporta consecintele. Voi cere schimbarea lui din functie", a anuntat, inca de saptamina trecuta, prefectul Sibiului. Insa inginerul Iacob Blagu se arata increzator ca analiza il va multumi pe Ariton. „Vineri, aflu si eu concluziile raportului. Insa din punctul meu de vedere, eu zic ca o sa fie bine, dupa masurile pe care le-am luat", a spus directorul Electrica Sibiu.Prioritate nationalaIn primele zile ale anului, peste 20.000 de sibieni, din trei cartiere, au ramas in bezna. Numeroase alte localitati din judet au stat zile intregi fara curent electric, din cauza ninsorilor abundente. Mai multe linii de inalta tensiune si statii de transformare din municipiul si judetul Sibiu au fost afectate, odata cu inrautatirea vremii. Dar nimic nu se compara, ca prioritate pentru autoritati, cu pana de curent de pe 1 ianuarie, cind seful statului si premierul Calin Popescu Tariceanu au fost prezenti la inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Judetene „Astra". Sub umbrela PDTeoretic, directorul Electrica S.A. n-ar trebui sa-si faca prea mari probleme, din moment ce se bucura de sustinerea unui partid aflat la guvernare. Dar senatorul Nicolae Neagu, presedintele PD Sibiu, a anuntat inca de saptamina trecuta ca partidul sau nu va incerca sa influenteze in niciun fel decizia autoritatilor, astfel incit Iacob Blagu sa-si pastreze functia. Parlamentarul a cerut doar obiectivitate. „Este nevoie de o analiza serioasa", sustine Neagu.

Geci de iarna, bocanci sau manusi mai ieftine le vor sta la dispozitie sibienilor incepind cu saptamina viitoare, datorita soldarilor de iarna. Numarul magazinelor care vor face reduceri in aceasta perioada este cu unul mai mare decit in perioada similara a anului trecut. Astfel, trei societati comerciale si-au anuntat deocamdata intentia de a face soldari. Anul trecut, au fost depuse cereri din partea a patru agenti comerciali, care aveau in total cinci puncte de lucru. Preturile vor scadea, incepind de luni, cel putin la jumatate, pentru toate marfurile de sezon. Dar unii agenti economici vor „taia" chiar si 70 de procente din preturile obisnuite. Pina in martieSezonul de soldari de iarna se va intinde pe o perioada de trei luni. Potrivit legii, firmele interesate sa obtina acordul legal pentru a practica reduceri trebuie sa isi depuna cererile cu cel putin doua saptamini inaintea datei la care au planificat inceperea soldarilor. Pe 15, e ziua cea mare. „Pentru a participa la aceasta actiune, agentii economici trebuie sa depuna o cerere tipizata, care va fi apoi luata in evidenta de Serviciul Control Comercial si Autorizare a Liberei Initiative din cadrul Primariei Municipiului Sibiu. Formularele tipizate trebuie completate si depuse la Centrul de Informatii pentru Cetateni cu cel putin doua saptamini inainte de inceperea perioadei de soldari", a anuntat Mirela Gligore, de la Serviciul Relatii cu Presa al Primariei Sibiu. In plus, municipalitatea sibiana nu va percepe nici o taxa pentru agentii economici care doresc sa practice reduceri in aceasta perioada.Cai legaleConform legii, comerciantii pot practica si alte forme de vinzare cu pret redus, in orice perioada a anului, astfel: vinzari de lichidare; vinzari efectuate in structuri de vinzare, denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica: vinzari promotionale; vinzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vindute in conditii comerciale normale; vinzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vindute; vinzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pina la limita termenului de valabilitate; vinzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential; vinzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat.

Cinci tineri din Avrig s-au ales cu dosar penal, dupa ce au facut un scandal monstru in casa scarii unui bloc din localitate, si au distrus mai multe bunuri. Politistii din Avrig au avut serios de furca cu tinerii cu virste cuprinse intre 16 si 18 ani. Acestia au fost reclamati de catre locatarii unui bloc dupa ce au provocat scandal in casa scarii, i-au amenintat pe proprietari si chiar au distrus mai multe bunuri. Oamenii legii nu au avut de ales decit sa le intocmeasca dosar penal pentru savirsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri, distrugere si amenintare. Tinerii sint cercetati in continuare in stare de libertate.

In perioada vacantei de iarna, Mos Craciun a adus pentru copiii de virsta gimnaziala din Cornatel, comuna Rosia, un microbuz modern, care sa ii duca zilnic la scoala din Daia, unde au conditii mai bune de invatatura decit in localitatea de domiciliu. Bucurosi de cadoul facut de Ministerul Educatiei si Cercetarii, luni, la prima cursa, au tinut sa fie prezenti si parintii elevilor, alaturi de primarul comunei. Pina la finele anului trecut, copiii faceau naveta cu microbuzul pus la dispozitie de Frontul Democrat al Germanilor din Romania, dar noul microbuz, de 16 locuri, este fara indoiala mai spatios si mai modern. Indemnul primaruluiValentin Aldea, primarul comunei, i-a rugat pe elevi sa inteleaga ca acest mijloc de transport nou trebuie sa duca la Daia mai multe generatii de copii si ca atare trebuie sa aiba un comportament civilizat, sa respecte  regulile de circulatie la si de la scoala. „Cu sprijinul Consiliului Judetean, am obtinut acest mijloc de transport cu care copiii nostri vor ajunge mai devreme si in conditii civilizate la, si de la, scoala. Imi doresc ca elevii din sat sa profite de acest dar si sa invete mai bine, ca un raspuns la conditiile pe care le asiguram", a declarat Valentin Aldea.Microbuzul dat in folosinta la Cornatel face parte din programul de optimizare a transportului scolar prin achizitionarea de microbuze care urmareste, in primul rind, facilitarea accesului la educatie pentru elevii care provin din localitatile izolate. 

Salvamontistii sibieni au declarat ca, in ultima saptamina, s-au produs patru avalanse de mici dimensiuni in zona Bilea Lac si ii avertizeaza pe turisti sa nu se aventureze sa schieze in zonele inalte. Dupa ce meteorologii au trimis deja o avertizare pentru zona Fagaras, unde riscul de avalansa este de gradul IV, pe o scara de la I la V, salvamontistii stau cu ochii in patru si ii urmaresc pe impatimitii sporturilor de iarna. In prezent, la Bilea Lac, zapada a ajuns la un nivel de aproape un metru si 50 de centimetri.Placi de zapadaPotrivit sefului Serviciului Salvamont Sibiu, Adrian David, stratul de zapada este putin stabilizat si este posibil ca o avalansa sa porneasca de la o supraincarcare slaba, fara sa fie nevoie de o greutate foarte mare. „In zona Balea s-au produs deja avalanse in zona inferioara lacului, iar vintul a modificat grosimea stratului de zapada nou depus. In aceste conditii, s-au format asa-zisele placi de zapada care au o instabilitate foarte mare, chiar daca par stabile, iar o anumita miscare poate determina ruperea si alunecarea lor. Recomandam turistilor sa nu se abata de la traseele si locurile amenajate pentru sporturile de iarna", spune David.Salvamontul sibian asigura permanenta tot timpul saptaminii, atit in zona Bilea, cit si la Paltinis. Adrian David mai spune ca in ultimele zile nu au avut loc accidente grave in zona montana.  

100.000 euro si un MatizHans Klein conduce doar un Matiz din 1999. Dar, impreuna sotia sa, are nu mai putin de trei conturi in banca, din care unul in strainatate. Insumate, cele trei conturi adapostesc 98.900 de euro, conform declaratiei de avere depusa chiar pe 5 decembrie 2006. Consilierul este si profesor universitar, calitate in care cistiga anual nu mai putin de 34.000 de lei. Aproximativ 6.000 de lei a cistigat Klein si din meditatii, iar drepturile de autor asupra unor carti i-au adus alti 8.900 de lei. Alesul FDGR si-a cumparat un apartament de 100 de metri patrati in 1996, apoi a mostenit alte doua case si un apartament, i s-a retrocedat un teren agricol de 11 hectare in Nochrich si a primit, ca erou al revolutiei, o livada de 1.200 de metri patrati in Cisnadioara.Masini frantuzestiConsilierul FDGR Astrid Fodor are, dupa declaratia de avere valabila din ianuarie anul trecut, un autoturism Peugeut 206, din 2002. A mai vindut, in august 2005, o masina avariata, pentru 2.500 de euro. Masina frantuzeasca are si Anita Pavel. Un elegant Citroen Xsara, fabricat in 2000. Si deocamdata atit, pentru ca mai are de achitat pina in 2009 un credit de 35.000 de lei, contractat in 2005. Anca Sirghie, consilier local PSD, mai are in garaj vechiul Renault 5, din 1982, dar si o Skoda din 2002.Dacia e la putereMihai Cristea circula, cel putin dupa declaratia de avere, cu o biata Dacie 1300, din 1979, are un apartament in Sibiu si un teren de 1.800 de metri patrati in Turnu Rosu. Dar si-a incheiat doua asigurari de viata, in 1998 si 2004, si administreaza o firma. Ceva mai bine sta Constantin Sovaiala. Pedistul are o Dacie din 1983. O Dacie 1310, veche din 1985, are si consiliera Johanna Grau, dar si Livia Sava. Tot o Dacie, cu patru ani mai „tinara", are Gertraud Nowak. Iar Hermann Gerold se poate considera fericit, cu o Dacie 1310 din 1998.Rulota lui NiedermaierHelmut Paul Niedermaier (FDGR) este singurul consilier local mindru posesor de rulota. El are un Lord Munsterland din 1970, atasat, desigur, unei masini germane: Volkswagen Passat, fabricat in 1996. Pesedistul Constantin Rascarache a avut un Volkswagen Golf, pe care l-a vindut in aprilie 2004 pentru 9.800 de euro. Dar din 23 iunie 2006, cind a depus actuala declaratie de avere, consilierul isi va fi cumparat vreo masina cu care sa ajunga la casa de vacanta pe care a concesionat-o, in 2003, la Cisnadioara. Pe 6 mai 2005, cind a facut ultima actualizare a declaratiei de avere, Karl Helmut Mathes avea si el o masina nemteasca. Un Audi A4, fabricat in 1997. Tot pe 6 mai 2005 si-a depus declaratia si Ioan Stroie, mentionind un Ford Mondeo, din 1993.Cei mai harniciConsilierii FDGR Gertrud Krech si Benjamin Josza si-au anuntat averile pe 18 decembrie 2006. Krech nu a avut de declarat nici masini, nici case si nici depozite bancare. In schimb, Josza a fost mai putin modest si a mentionat un mic apartament, de 36 de metri patrati, pe care l-a mostenit pe parcursul anului 2006. Nici o masina.