Nu se stie daca au fost inventate pentru divertisment sau pentru obtinerea unei placeri mai mari, dar in Marea Britanie au fost inventate prezervativele care cinta. Acestea au fost realizate pe baza unei idei ce ii apartine lui Grigory Chausovskiy. In momentul de maxima intensitate al actului sexual, prezervativul incepe pe neasteptate sa redea piese precum „Come together" (Beatles), „Satisfaction" (Rolling Stones) sau „In too deep" (Genesis). Mecanismul pe care se bazeaza aceasta inovatie este unul extrem de simplu: in prezervativ au fost inserati senzori si un dispozitiv ce transmite muzica si care poate memora zeci de piese care vor incepe in functie de pozitia adoptata. Pentru cei care se pot gindi ca un astfel de prezervativ reprezinta un pericol, Grigory a oferit garantii ca nu exista niciun risc de electrocutare, deoarece incarcatura electrica este minima. Pretul unui astfel de prezervativ este doar cu 20 la suta mai mare decit cel al unuia normal.
Jeunesses Musicales Romania prezinta, in perioada 7 - 25 octombrie, Turneul Laureatilor 2006, programat sa se desfasoare in Bucuresti, Pitesti, Ramnicu-Valcea, Sibiu, Brasov, Ploiesti, Constanta si Tulcea. Laureatii concursului Jeunesses Musicales, care a avut loc in primavara acestui an la Bucuresti, vor sustine 15 concerte. Evenimentul are ca scop incurajarea tinerelor talentati aflati la inceputul carierei. Laureatii vor evolua alaturi de invitati speciali, intr-un concert cameral de aproximativ o ora, prezentind un repertoriu selectat din lucrari apartinind unor compozitori precum J. S. Bach, Fr. Chopin, C. Debussy, Fr. Liszt, N. Paganini, W.A. Mozart sau B. Bartok.Evenimente importanteUn eveniment inedit va fi sustinerea a doua concerte intr-un cadru informal, sub titulatura de Cafe Concert Ibis. Evenimentele vor avea loc la hotelurile Ibis din Bucuresti si Constanta, iar in public se vor afla diplomati si reprezentanti ai mediului de afaceri. De asemenea, in cadrul Turneului Laureatilor vor fi promovate si doua proiecte internationale importante, ce vor fi derulate de catre Jeunesses Musicales Romania in 2007: Bucharest International Jazz Competition 2007 si Concursul International de Vioara si Compozitie Bucuresti. Concursul de jazz isi propune sa reuneasca, la Bucuresti, artisti de gen din intreaga lume, fiind deschis pentru trupe si vocalisti. In competitie s-au inscris deja cinci trupe din Europa si SUA. Concursul de vioara, desfasurat anual inca din 1993, va reuni la Bucuresti reprezentanti de marca ai scolilor de muzica importante din tara si strainatate.
Artista, in virsta de 64 de ani, a declarat intr-un interviu pentru revista O a lui Oprah Winfrey, ca tracul este motivul pentru care aparitiile ei pe scena sint din ce in ce mai rare. Streisand s-a hotarit sa se intoarca pe scena pentru a colecta bani pentru actiunile ei caritabile. Donatii pentru mediuBarbra spera sa doneze macar 10 milioane de dolari din acest turneu, care va numara 20 de concerte in 16 orase. Banii vor fi utilizati in beneficiul cercetarilor asupra mediului, educatiei si sanatatii. Luna trecuta, Streisand a anuntat ca primul beneficiar va fi proiectul Climate Change Initiative al fostului presedinte american Bill Clinton, cu o donatie de un milion de dolari. Aparitiile live ale Barbrei Streisand sint rare si artista are multi fani devotati, majoriatea facind parte din generatiile anilor ‘60 - ‘70, pe cind apareau hituri precum „The Way We Were", „People" si „Evergreen". Streisand este una dintre cele mai bine vindute artiste americane, cu 71 de milioane de albume vindute. Ea a fost recompensata cu mai multe premii Tony, Emmy si Grammy.
UEFA a anuntat ca Stadionul „Sukru Saracioglu", din Istanbul, va gazdui finala Cupei UEFA din 2009. Astfel, mult visata finala gazduita de viitorul, si mult imbunatatitul, Stadion „National", din Complexul Sportiv „Lia Manoliu", va trebui sa mai astepte. Bucurestiul s-a luptat pentru a gazdui finala din 2009, dar aceasta se va desfasura la Istanbul, iar ultimul act al competitiei din 2008 se va desfasura la Manchester. Spre deosebire de stadionul din Bucuresti, care arata bine, pe hirtie, celelalte au cel putin trei avantaje: au peste 60.000 locuri, si chiar aproape 90.000 locuri, exista o infrastructura excelenta pentru a ajunge rapid si usor la stadioane, si, nu in ultimul rind, sint cit se poate de reale si ofera siguranta ca nu pot gazdui finalele decit in cazuri de forta majora.
Nu mai putin de sapte echipe si-au schimbat deja conducerile tehnice, in primele zece etape ale sezonului 2006/2007 al Ligii I, in cele mai multe dintre situatii antrenorii fiind inlocuiti din cauza rezultatelor slabe obtinute.Dupa trei etapePrimul antrenor demis in acest sezon a fost tehnicianul echipei Ceahlaul Piatra Neamt, Mihai Stoica, dupa numai trei etape, interval in care nou-promovata reusise o victorie, 1-0 cu Gloria Bistrita, si doua esecuri, 0-1 la Poli Iasi si 1-3 cu CFR Cluj. Fostul secund la nationala Armeniei a fost inlocuit cu Ion Moldovan.A urmat OracUnirea Urziceni a fost urmatorul club care si-a concediat antrenorul, Costel Orac, acelasi care reusise sa promoveze echipa in prima liga. Orac a parasit formatia din Urziceni dupa esecul inregistrat in deplasare, la Pandurii Targu Jiu, scor 0-1, lasind echipa pe locul 12, cu trei victorii si patru infringeri. Timp de doua etape, Unirea a fost condusa de antrenorul secund Iulian Mihaescu, dupa care patronul clubului, Dumitru Bucsaru, a ajuns la o intelegere cu Dan Petrescu. Fostul international isi reziliase contractul cu gruparea poloneza Wisla Cracovia. Petrescu a debutat cu o infringere, chiar la Urziceni, 1-2 cu Universitatea Craiova.Criticat de jucatoriAntrenorul sirb Momcilo Vukotici a demisionat in etapa a opta, in urma rezultatului de egalitate inregistrat de Farul Constanta, pe teren propriu, 1-1 cu FC National. Tehnicianul a fost criticat in dese rinduri de propriii jucatori, in special de veteranul Mihai Gurita. Dupa opt etape, in care Farul a cistigat doar 11 puncte din 24 posibile, s-a decis inlocuirea lui Vukotici cu Ion Marin. De altfel, aceasta mutare era previzibila, dupa ce, la sfirsitul lunii august, patronul Gheorghe Bosanceanu il numise pe Ion Marin in functia de director tehnic. Dupa trei saptamini de la instalarea lui Marin, Vukotici a plecat de la Constanta.Multescu, indepartatGheorghe Multescu nu a rezistat la FC Vasluit decit noua etape. Fostul tehnician al Sportului Studentesc, venit dupa retrogradarea in liga a doua a gruparii din Regie, nu a obtinut decit o singura victorie in noua etape, 1-0 cu FC Arges, si doua remize: 0-0 la Craiova, cu Universitatea, si 1-1 cu Poli Iasi, pe teren propriu. Locul lui Multescu a fost luat de Viorel Hizo, tehnicianul reusind sa obtina un punct pe terenul echipei CFR Cluj.In ton cu vremurileUniversitatea Craiova a fost a treia echipa nou-promovata in acest sezon care si-a schimbat antrenorii. Cu doar o victorie, trei egaluri si cinci infringeri, patronul Adrian Mititelu a renuntat la antrenorul-jucator Ovidiu Stanga si la tehnicienii Costica Stefanescu si Nicolae Ungureanu, imediat dupa esecul suferit pe propriul teren, 0-2 cu Otelul Galati. De altfel, Mititelu daduse un ultimatum conducerii tehnice dupa infringerea de la Bistrita, din etapa a opta, 1-4 cu Gloria. „Alb-albastrii" au, conform clasamentului, cea mai slaba aparare, in zece etape echipa primind nu mai putin de 24 de goluri.Ultimele lovituriUltimele schimbari pe bancile tehnice s-au produs, in aceasta saptamina, la CFR Cluj si FC Arges. Dorinel Munteanu a parasit echipa CFR Cluj in urma unor neintelegeri aparute in ultimele saptamini cu conducerea clubului si, imediat, a ajuns la un acord cu patronul echipei FC Arges, Cornel Penescu, pentru a antrena formatia pitesteana. Pentru ca are cu CFR Cluj un contract conform caruia ar trebui sa achite o clauza de reziliere in valoare de 200.000, Dorinel Munteanu va ocupa functia de manager general la FC Arges.Misiune greaMunteanu l-a inlocuit pe italianul Giuseppe Giannini, care a lasat gruparea pitesteana pe ultimul loc al clasamentului, cu doar trei puncte in zece etape. Singurele puncte ale pitestenilor in acest sezon au fost obtinute in prima etapa, cu Jiul Petrosani, intr-o partida disputata la Alba Iulia, din cauza faptului ca Jiul avea terenul suspendat. De atunci, FC Arges a inregistrat noua infringeri. Locul lui Munteanu la CFR Cluj a fost luat de Cristiano Bergodi, fostul tehnician al echipei FC National.De neclintitIn acest moment, cei mai longevivi tehnicieni aflati la conducerea unor echipe din Liga I sint Razvan Lucescu, la Rapid, numit in 10 iunie 2004, si Ionut Popa, la Poli Iasi, instalat in 28 septembrie 2004.
Undeva, „pe-un picior de plai, pe-o gura de rai", in Romania noastra, unii copaci au inflorit pentru a doua oara in acest an. O vorba din batrini, care a strabatut veacurile, ne prezice ca vom avea o toamna lunga si frumoasa. O toamna care va indeamna sa hoinariti, sa descoperiti frumusetea ce se revarsa la tot pasul. Iar pasii vostri vor fi atrasi, magnetizati, de coltul de rai din padurea de arama a Dumbravii Sibiului - Muzeul in aer liber.Va propun sa incepem plimbarea noastra, prin a face cunostinta cu cea care va conduce atelajul - una din trasurile de epoca, recent restaurate (pneuri noi pe rotile de lemn) -, pe cei 10 km de alei ai muzeului, Dorina, tinara iapa neagra ca pana corbului si cu stea alba in frunte, nou venita in familia cabalinelor din muzeul nostru, care numara astazi cinci membri.Trasura va ravasi, in trapul linistit, covorul multicolor al frunzelor si, incet-incet, veti aluneca intr-o frumoasa poveste de toamna, in care vi se vor perinda prin fata ochilor, mirati de atita frumusete, o succesiune de imagini de basm, in care autenticul arhitecturii traditionale romanesti se topeste in Natura autumnala.O imagine inedita va intimpina, cind indreptindu-va spre amfiteatrul de pe lac, vis-a-vis de Troita din Rasinari, pe aleea pivelor, veti observa, la poalele cringului, o aratura proaspata, semn ca va plimbati prin singurul muzeu din tara, care alaturi de cultura, practica si agricultura. In aceasta perioada, va oferim o imagine specifica satului traditional, aflat in pregatire pentru intimpinarea anotimpului rece. Aici vom semana lucerna, „regina" plantelor furajere, ce va fi folosita ca furaj pentru animalele de tractiune care, in sezonul de vara, respectiv de iarna, vor asigura divertismentul vizitatorilor nostri prin plimbarile cu trasurile sau saniile.Dupa cutreieratul in lungul si in latul Muzeului, cind per pedes, prin poienitele pline ochi de brinduse violete, cind cu trasura, in ritm alert, obositi, dar incintati de bogatia patrimoniului tehnic admirat pe parcursul drumului, veti simti nevoia sa reflectati asupra minunatiilor vazute si sa gustati, la propriu, din ospitalitatea traditionala romaneasca, servind bucate autentice romanesti la unul dintre cele trei locuri de popas: Circiuma din Batrini, Hanul din Tulghes sau Hanul din Vestem, care va intra in circuitul turistic incepind cu 1 noiembrie a.c. Aici, popasul se poate prelungi si peste noapte, Hanul din Vestem retraindu-si functia initiala, aceea de a oferi gazduire si ospatare calatorilor, intr-un muzeu viu, cum este Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale „Astra".Promenada de neuitat se incheie aici, dupa o zi, si, poate si-o noapte petrecute intr-un muzeu in care viata palpita si freamata, inspirind linistea si energia anotimpului auriu al Doamnei Toamne!Eliza PenciuCoordonator programe turism cultural CNM „Astra"
Obosit fara motivEsti palid, ai cearcane, te simti fara chef si energie chiar si dupa o noapte de somn bun? Poate ca ai nevoie de un control al functiei tiroidiene. Hipotiroidia este una dintre cele mai frecvente afectiuni endocrine, dar si cel mai simplu de tratat. Hipotiroidismul reprezinta scaderea functiei tiroidiene si se traduce prin lipsa hormonilor tiroidieni in organism sau scaderea lor sub limita pe care o impune functionarea normala a organismului. Vestea rea este ca hipotiroidia este cea mai frecventa dintre afectiunile endocrinologice in general si in mod special in Romania - zona endemica pentru deficitul de iod, element indispensabil, care intra in constitutia hormonilor tiroidieni. In ceea ce priveste deficitul de iod, sintem pe primele locuri in Europa, alaturi de Elvetia. Necesarul uman este de 150 de micrograme pe zi pentru adulti si in jur de 100-120 mcg la copiii cu virste intre 1 si 14 ani. Vestea buna este ca endocrinologia are mijloace eficiente si la indemina pentru tratamentul acestei boli. Hormonii tiroidieni de sinteza se gasesc in farmacii si se pot administra sub forma de pastile, la preturi accesibile pentru toata lumea.Cauzele frecvente ale hipotiroidismului- Deficitul de iodDirect. Iodul intra in sinteza hormonilor tiroidieni. Fara iod suficient, tiroida nu mai poate produce hormoni specifici. In stradania de a-i produce totusi, celula tiroidiana poate creste necontrolat in dimensiune (hipertrofie) sau ca numar (hiperplazie). In aceste cazuri, glanda se mareste si duce la aparitia gusii. Indirect. Hipofunctia tiroidei determina glanda hipofiza sa produca in exces un alt hormon, numit TSH, care stimuleaza proliferarea celulei tiroidiene. Uneori, din cauza acestei stimulari permanente a tiroidei cu TSH, mecanismul de feedback se deregleaza si duce la o proliferare independenta a celulelor tiroidiene si aparitia nodulilor tiroidieni. - Bolile autoimune. Organismul secreta anticorpi impotriva propriilor celule tiroidiene, caz in care apare tiroidita autoimuna, o boala destul de frecventa, dar mai putin diagnosticata. - Deficitul de hormoni tiroidieni apare si la persoane carora, din diverse motive (tratamentul cancerului sau neoplasmului tiroidian), glanda tiroida le-a fost extirpata chirurgical. - Congenitala. Se manifesta chiar de la nastere, in cazul unor boli genetice care compromit formarea glandei tiroide sau a enzimelor necesare sintezei hormonale. Hipotiroidia apare mai frecvent la femei, in proportie de 6:1, in decada a patra, a cincea de viata. In Romania, frecventa hipotiroidiei este de 1-6%, iar a gusii - in jur de 15%. Ce este gusa?Gusa poate insoti hipotiroidia, dar nu numai. Ea poate aparea si in hipertiroidie sau stari normofunctionale ale tiroidei. Multe gusi sint insotite de o secretie normala de hormoni tiroidieni. In acest caz, tiroida functioneaza ca un motor turat la maximum, pentru a compensa deficitul de iod, producind cantitatea necesara de hormoni din putinul iod pe care il primeste din alimentatie. Gusa de mari dimensiuni sau retrosternala (in spatele sternului) poate exercita o apasare puternica asupra zonelor invecinate (trahee, bronhii, artere si plamini), ducind la deficiente de deglutitie (greutate la inghitit), deficit respirator sau, prin comprimarea carotidelor, la scaderea cantitatii de singe care ajunge la creier.Cum se pune diagnosticulPrin examen clinic endocrinologic, la care se adauga dozari de laborator ale TSH-ului si hormonilor tiroidieni T3 (tri-iodotironina), T4 (tiroxina), anticorpi etc. Un test des folosit pentru evaluarea functiei tiroidiene este scintigrama si radioiodocaptarea. TratamentMedicamentos. Tratamentul se face cu hormoni tiroidieni, in cantitati stabilite de medic. La anumite intervale, se face reevaluarea clinica, dozarea de TSH, T4 si revizuirea dozelor terapeutice. Tratamentul se face cu prudenta la persoanele in virsta, cu boli asociate. In cazul deficitului de iod, tratamentul consta doar in suplimentarea aportului de iod in organism.Chirurgical. Gusa foarte mare reprezinta o indicatie chirurgicala clara, din pricina compresiei pe care o exercita. In general, nodulii trebuie supravegheati. Trebuie extirpati neaparat doar cei care evolueaza foarte rapid si au semne de malignitate. Un nodul potential malign are indicatie chirurgicala clara si urgenta, urmata de tratament cu iod radioactiv (in doze mult mai mari decit cel administrat pentru scintigrama), care se fixeaza pe eventualele celule neoplazice ramase si le distruge. Profilaxia hipotiroidismuluiIn Rominia anilor '30-'40, existau cazuri de bolnavi cu gusi enorme. Prin supravegherea zonelor de risc si administrarea de iod, s-a redus foarte mult incidenta gusii si a hipotiroidiei.In regiunile gusogene (zonele subcarpatice, in general), este necesara aplicarea unui tratament profilactic, contra hipotiroidiei si aparitiei gusii prin deficit de iod. El trebuie aplicat cel putin copiilor (pina la 18 ani) din aceste zone, prin administrare de 1mg iod la10 zile, dupa consult endocrinologic si evaluarea aportului alimentar.In maternitati, imediat dupa nastere, se recolteaza singe din cordonul ombilical al nou-nascutului pentru dozarea de TSH, pentru a afla daca bebelusul are hipotiroidism congenital.Sarea iodata. In Romania, iodarea se face in proportie de 1:20.000, adica 1g de iod la 20 kg de sare. Iodul este esential pentru sinteza hormonilor tiroidieni, fara de care nu putem trai. Hipotiroidia la copiiIntrauterin si in primii trei ani de viata, prezenta hormonilor tiroidieni este extrem de importanta in dezvoltarea creierului si a intelectului copilului. In cazul in care alimentatia mamei este deficitara in iod (una dintre cauze), tiroida fetala, care se formeaza in saptamina a treia de sarcina si intra in functiune din luna a treia, nu are substratul necesar pentru a produce hormoni tiroidieni care, la rindul lor, cresc numarul de sinapse neuronale si, implicit, capacitatea intelectuala. In lipsa aportului adecvat de hormoni tiroidieni in general si de iod in special, se pot naste copii cu cretinism - deficit intelectual important -, dar si cu tulburari neurologice si morfologice (nanism, prin deficit tiroidian). Simptome care sugereaza existenta hipotiroidismului.- Marirea in volum a tiroidei care, atunci cind devine vizibila, determina gusa.- Oboseala cronica, somnolenta diurna, apatie, scaderea tolerantei la efort fizic si/sau intelectual, indiferenta afectiva.- Scaderea memoriei, atentiei, autoizolare. - Uneori, bradilalie: pacientii vorbesc lent si rar, cu un ton mai scazut, sugerind lipsa de energie.- Piele uscata, care se exfoliaza usor, rece, infiltrata, palid-galbuie.- Par uscat, aspru, rarit.- Falsa obezitate, prin infiltratia tegumentelor.- Niveluri crescute de colesterol si trigliceride. - Frecventa cardiaca si puls scazute; in forme grave (rar), insuficienta cardiaca.- Apetit scazut, dar bolnavii cresc in greutate. - Scaderea motilitatii gastro-intestinale, constipatie (care este o regula), flatulenta (balonare).- Hipochinezie si litiaza biliara.- Dereglari ovariene, tulburari de ciclu menstrual, scaderea libidoului, frigiditate, ajungindu-se pina la infertilitate.- Spasme musculare. Uneori, scaderea nivelului de hormoni tiroidieni duce la dezechilibre ale contractiei musculare si spasme. Cind apar pe musculatura esofagiana, ele sint asociate uneori cu senzatia de corp strain sau de „nod in git" - frecvent la femei, mai ales la cele cu deficit de calciu si magneziu. Disconfortul dispare cu tratament hormonal tiroidian, pe linga cel cu calciu si magneziu, antispastice etc. - Mixedemul (infiltratia tegumentelor) apare in cazurile severe. Bolnavii cu mixedem au facies buhait - sint umflati la fata, mai ales dimineata.
Liderul PD Radu Berceanu a declarat, ieri, ca in viitoarele alegeri democratii vor merge tot impreuna cu PNL, dar numai daca liberalii isi vor dori acest lucru. Berceanu a exclus varianta unei aliante PD-PSD, sustinind ca o astfel de coalitie nu i se pare mai viabila decit cea actuala. De asemenea, democratul s-a aratat deranjat de atacurile unor lideri ai PNL ca Ludovic Orban si Crin Antonescu, dar spune ca nu conditioneaza continuarea Aliantei D.A. de indepartarea celor doi. Berceanu a sustinut ca PD a oferit toate variantele PNL, inclusiv mentinerea lui Calin Popescu Tariceanu ca prim-ministru inca doi ani dupa alegerile anticipate, tocmai pentru a mentine actuala Alianta si sa mearga cu ea inainte. „Probabil ca, dupa alegeri, daca ele or sa fie, o sa se mai lumineze si alti colegi. Noi am facut toate incercarile ca sa convingem colegii si partenerii nostri de la PNL ca este o varianta cistigatoare in primul rind pentru ei", a precizat Berceanu. El a subliniat ca, in prezent, ponderea din sondaje este peste 2 la 1 in favoarea PD-ului si cu toate acestea democratii au propus o pondere de 1 la 1, in caz de alegeri anticipate, in cadrul Aliantei. In acelasi timp, Berceanu a precizat ca el „vede" mai degraba alegeri anticipate, decit schimbarea primului-ministru si a guvernului fara alegeri.
Notare strictaStudiul efectuat de GfK pentru revista „Capital" s-a bazat pe 37 de criterii de evaluare, grupate in patru sectiuni. Punctarea conditiilor de munca, a pachetului salarial si avantajelor salariale, calitatii colaborarii si conditiilor de dezvoltare personala a adus companiei sibiene 842 de puncte, in conditiile in care ocupanta primului loc a avut un punctaj de 951. Atlassib s-a clasat inaintea unor brand-uri mai mari, intre care McDonald's Romania, KFC, Dedeman, Ursus Breweries, TNT Romania sau Petromservice.Stimulente pentru angajatiCei 1.125 de angajati au conditii de lucru occidentale. „Motivul principal pentru care cineva ar dori sa lucreze la Atlassib este acela ca oferim un loc de munca sigur, intr-o companie mare, cu posibilitati de afirmare profesionala", arata patronul Ilie Carabulea. Intr-adevar, beneficiile celor care lucreaza pentru Atlassib sint cit se poate de convingatoare. Compania le ofera tichete de masa, racoritoare, masa la cantina Atlassib, abonamente la clinica medicala, subventii pentru transport, reduceri intre 50 si 100 la suta pentru serviciile de transport ale firmei, si desigur cadouri de sarbatori sau sprijin financiar in situatii deosebite. „Noi cunoastem asteptarile pe care le au angajatii fata de companie si avem grija sa le indeplinim", explica Ilie Carabulea. De asemenea, Atlassib practica si un program de fidelizare si modifica salariile de mai multe ori pe an, in functie de inflatie si de performanta fiecarui salariat in parte. Iar cei 50 de angajati din middle management au parte de masina de serviciu si telefon mobil.Pregatiti de companiePentru trainingul salariatilor, Atlassib investeste anual peste 5 la suta din fondul de salarii. Cursuri de management, de limbi straine sau de sofat, toate acestea sint platite de companie, dupa ce angajatii isi iau angajamentul de a ramine in firma cel putin trei ani. Iar mai nou, salariatilor le stau la dispozitie si cursuri de ingineria transporturilor, prin Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu. Studentii acestei sectii fac practica in autobazele si atelierele Atlassib, iar cei mai buni ramin angajati.Planuri pentru 2007Transport de persoane rapid, confortabil si sigur, toate acestea au devenit sinonime cu Atlassib. Dar dezvoltarea nu se opreste aici. Pentru anul 2007, compania intentioneaza sa isi consolideze pozitia pe piata interna si externa, vizind de acum si piata est-europeana, dar si sa isi largeasca portofoliul de clienti, oferind servicii de calitate. De asemenea, managerul are in vedere sa extinda si baza materiala a companiei, achizitionind noi mijloace de transport, cladiri si terenuri.13 cu norocBazele firmei Atlassib au fost puse in 1993, de catre oamenii de afaceri Ilie Carabulea si Corneliu Tanase. Acum, compania opereaza linii internationale de transport in toata Europa. Germania, Franta, Austria, Italia, Spania, Portugalia, Suedia, Olanda, Belgia, Anglia, Elvetia, Cehia, Ungaria, Grecia si Moldova sint destinatiile pentru care stau la dispozitie peste 200 de autocare moderne, iar o suta de microbuze deservesc transferurile interne de calatori.
Intre cerinte si neputinteDupa revolutie, si mai ales dupa retrocedarea terenurilor cu profil agricol catre fostii proprietari, activitatea fitosanitara si de protectia plantelor s-a redus simtitor. Multi dintre noii proprietari au cules, cit au cules, roadele din livezi, din vii sau din legumicultura, dupa care productiile au fost tot mai mici. Terenurile au fost, in unele cazuri, defrisate si in unele plantatii care trebuiau sa intre pe rod au aparut vile sau adevarate cartiere nou construite. In cele mai multe cazuri, fara utilitatile minime necesare: apa, canal, energie electrica etc. Terenurile, in special ale proprietarilor cu virste inaintate sau cu proprietari domiciliati in alte localitati, s-au transformat in „loturi semincere" pentru balarii care intrec, uneori, inaltimea omului. Din aceste motive, dar si pentru a pastra sanatatea plantelor, s-a luat decizia infiintarii unor servicii publice de protectie, care sa-i sprijine pe noii proprietari in rezolvarea problemelor.Serviciu de specialitateDupa mai multe incercari de acest gen, timp in care Consiliul Judetean a si aprobat niste tarife orientative pentru lucrari in pomicultura, viticultura, amenajarea spatiilor verzi, a gradinilor particulare sau ale domeniului public, s-a cautat si o firma care sa preia, prin concesionare, spatiile de depozitare si lucrarile ce revin in sarcina serviciului. In cele din urma a fost aleasa societatea „Ilex" SRL. Acum, dupa citeva luni de activitate, firma se declara nemultumita de afacerea incheiata si estimeaza pierderi de peste 25.000 lei. Motivele ar fi mai multe. Pe de o parte, la concesionarea cladirilor, Consiliul Judetean a promis ca va asigura acestora utilitatilor necesare, dar nu s-a tinut de cuvint, iar pe de alta parte, din cauza unor cerinte sub asteptari ale populatiei sau firmelor, pentru servicii de acesta natura. Asa se face ca serviciul public a efectuat, in acest an, doar 94 de prestari, si acelea mai mult la firme decit la particulari.Venituri modesteCele mai multe venituri au fost obtinute din comercializarea produselor fito-sanitate, dar acestea sint inferioare celor cheltuite cu amenajarea spatiilor de vinzare, cu modernizarea acestora, cu reabilitarea spatiilor de depozitare primite la concesionare. „La magazia cea mare, de pe strada Ocnei, acoperisul era deteriorat, ploua inauntru, iar peretii erau patrunsi de umezeala. Spatiul, desi era impropiu pentru depozitarea unor materiale specifice, mai era si ocupat, pina acum o luna, de ambalaje de sticla si material plastic neridicate si de un autorurism ARO pe care l-am predat la fier vechi. Abia la finele lunii august ne-am putut apuca de reparatii. La asa zisa fito-farmacie amenajata ad-hoc la poarta, numai o parte din spatiul concesionat a fost efectiv preluat, pentru ca o suprafata de circa 60 mp nu am regasit-o in realitate", spune Toma Dragomir, administratorul firmei.DotariDesi nivelul cheltuielilor este mai mare decit cel al veniturilor, firma „Ilex" a cumparat doua utilitare Dacia si doua atomizoare pentru stropit. „Cu toate aceste greutati, am deschis fito-farmacia, care are acum are un spatiu de vinzare de 18 mp, fata de 4 mp cit a avut la concesionare, am angajat personal de specialitate. Avem, inca, rezultate modeste - sub aspect financiar la prestarile de serviciu. Pe de o parte, datorita necunoasterii activitatii serviciului de catre cetateni, iar pe de alta parte pentru lipsa de educatie agricola a proprietarilor de terenuri, care ar putea beneficia din plin de serviciile noastre", explica Dragomir.Investitii in modernizareMagazia de pe Ocnei a fost reparata si modernizata in intregime, construindu-se doua birouri, un hol si o fito-farmacie noua, parchetata, lambrisata si cu pardoseala de gresie, la care se serveste clientul la tejghea. „Ambele cladiri au fost transferate fara utilitati si fara anexe necesare angajatilor care isi desfasoara activitatea aici. In plus, mijloacele fixe - autoturisme, tractor -, aflate intr-o situatie mai mult decit precara din punct de vedere tehnic, aveau o serie de neclaritati legate de inmatriculare. Desi le-am reparat, ne aduc in situatia de a nu le putea folosi", se plinge Toma Dragomir. Obiect de activitateServiciul Public Judetean pentru Protectia Plantelor Sibiu, din subordinea Consiliului Judetean a fost infiintat in urma cu aproape 3 ani. Cu sediul in municipiul Sibiu, Drumul Ocnei Sibiului, nr. 2, are ca obiective, printre altele, combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor la toate culturile agricole, tratamentul chimic al semintelor destinate insamintarii, dezinfectia, dezinsectia si deratizarea depozitelor de cereale si a produselor agricole depozitate, comercializarea, utilizarea si prestari servicii cu produse de uz fitosanitar, efectuarea lucrarilor specifice pentru protectia formelor de vegetatie utila de pe raza administrativ teritoriala a judetului Sibiu, executia de toaletizari la arbusti si forme vegetative de pe intreg domeniul public si privat al judetului, oraselor si comunelor, precum si la clienti.
Noul procuror general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a fost instalat, ieri, in functie. In cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat ca ii va oferi sprijinul, ceea ce nu inseamna insa ca va interfera cu activitatea acestuia. Monica Macovei a adaugat ca Laura Kovesi vine la conducerea Parchetului instantei supreme in plina reforma a Justitiei si ca asteapta o echilibrare si o restructurare a acestei institutii.
Casa Artelor, fosta Casa a Macelarilor, este complet restaurata si va fi deschisa in mod oficial joi, 12 octombrie. Monumentul va deveni noul sediu al Muzeului de Etnografie Saseasca „Emil Sigerus". In anul 2002, Casa Artelor a trecut in administrarea Complexului National Muzeal „Astra". A fost complet restaurata, cu sprijinul BERD si al Ministerului Culturii si Cultelor, si a primit o noua destinatie. Pentru sibieni, este cea mai veche casa de breasla care a supravietuit trecerii secolelor.
Excelenta Sa Roland Lohkamp, noul ambasador al Germaniei la Bucuresti, va vizita Sibiul la inceputul saptaminii viitoare. Cu acest prilej, marti, la sediul FDGR, ii va inmina primarului Klaus Johannis ordinul german „Crucea Federala de Merit". Distinctia i-a fost conferita edilului sibian de Horst Kohler, presedintele federal al Germaniei, pentru merite deosebite aduse colaborarii romano-germane pe multiple planuri. Roland Lohkamp cunoaste Sibiul inca din anii 90, cind, in calitate de purtator de cuvint al presedintiei germane, l-a insotit pe fostul sef de stat Roman Herzog intr-o vizita oficiala in Romania.
Un tinar de 25 de ani din Orlat a ajuns in fata instantei, dupa ce a incercat sa mituiasca un politist. Ioan R. a avut un accident de masina, in urma caruia a ramas fara permis de conducere. Suparat ca a devenit pieton, tinarul a incercat prin toate mijloacele sa isi recupereze permisul. Astfel, in cursul zilei de ieri, l-a contactat pe Vasile F., agent de politie in cadrul Politiei Orasului Saliste, si i-a propus sa accepte o suma de bani, in schimbul favorului restituirii permisului. Politistul i-a propus tinarului sa se intilneasca mai tirziu, intre timp contactind Parchetul de pe linga Tribunalul Sibiu, pentru organizarea unui flagrant. Intilnirea dintre tinar si politist a fost inregistrata cu ajutorul unei camere video si va servi drept proba in procesul de astazi. Tinarul risca ani grei de inchisoare, pentru ca a incercat sa-si recupereze permisul cu „ajutorul" a 200 de Ron.
Completarea formularelorFamiliile sau persoanele singure, care fac parte din asociatii de proprietari/chiriasi, vor completa aceste formulare in vederea obtinerii ajutorului pentru incalzirea locuintei cu energie termica sau gaze naturale. Cererile completate si declaratiile pe proprie raspundere vor fi predate asociatiei de proprietari/chiriasi din care titularii fac parte. Asociatia de proprietari/chiriasi va preda aceste formulare catre furnizorul de energie termica sau gaze naturale pina la data de 30 octombrie 2006.Locuitorii de la caseFamiliile sau persoanelor singure care nu fac parte din asociatii de proprietari/chiriasi, care locuiesc la case, vor depune cererile si declaratiile pe proprie raspundere, individual, la sediul Serviciului Public de Asistenta Sociala din Bulevardul Victoriei, nr. 1-3, la unul dintre punctele de lucru enumerate mai jos, sau prin intermediul postei, pina la finele acestei luni.Continutul dosaruluiPe linga cererea-tipizata, care trebuie completata, dosarul trebuie sa mai cuprinda documente doveditoare privind componenta familiei, in xerocopie, buletinul sau cartea de identitate (cartea provizorie de identitate), certificatele de nastere pentru copii in virsta de pina la 14 ani. La acestea se adauga documente doveditoare privind veniturile permanente nete realizate de familie sau de persoana singura, orice document oficial care atesta venitul net declarat in declaratia pe proprie raspundere - adeverinte emise de angajator, cu mentionarea acordarii/neacordarii tichetelor de masa, cupoane de pensii, cupoane indemnizatii si stimulente, xerocopie carnete CEC alocatii de stat, cupoane alocatii de stat, adeverinte burse elevi/studenti, alte documente privind alte venituri permanente nete realizate. Dosarul mai cuprinde - acolo unde este cazul - xerocopie dupa contractul de inchiriere pentru spatiile locative inchiriate, xerocopie dupa factura de plata a gazele naturale pentru verificarea codului clientului care utilizeaza pentru incalzirea locuintei gaze naturale.Punctele de lucruPunctele de lucru stabilite pentru preluarea cererilor si declaratiilor pe propria raspundere, in vederea acordarii ajutorului pentru incalzirea locuintei, sint urmatoarele: Serviciul Public de Asistenta Sociala din Bulevardul Victoriei, nr. 1-3 (program orele 9-20); punctul din strada Ocnei, nr. 20 (program orele 10-18); punctul din Aleea Fratii Buzesti, nr. 6 (program orele 12-17); punctul din strada Semaforului, bl. 19, sc A, parter (program orele 8-16); punctul din Piata Strand (program orele 10-18); punctul din str. Tirgul Cailor, bl. 104, sc B, parter (program orele 8-16); punctul din str. Poiana, bl. 43, sc A, parter (program orele 10-18). Cele 7 puncte de lucru vor fi deschise incepind de luni, 9 octombrie. Pina la aceasta data, dosarele vor putea fi preluate numai la punctul de lucru din Bulevardul Victoriei, nr. 1-3.
Celebrul poet german de origine romana Oskar Pastior, supranumit „Alchimistul limbajului", a trecut, de ieri, in eternitate. Oskar Pastior s-a nascut in 1927, la Sibiu, iar in 1945 a fost deportat in Ucraina sovietica, la Donbas. Atunci a parasit definitiv tara. Dupa cinci ani de munca grea, a fost eliberat. In 1968 s-a stabilit definitiv in Germania. Aici s-a stins din viata la onorabila virsta de 79 de ani, lasind in urma sa o opera care a intrat in patrimoniul literaturii universale.
Trei tineri, cu virste cuprinse intre 16 si 17 ani, au ajuns pe mina politistilor, dupa ce au furat trei telefoane mobile din vitrina unui magazin. Administratorul si-a dat seama de lipsa aparatelor, la scurt timp dupa ce hotii se facusera disparuti. A alertat politia, iar oamenii legii i-au prins pe faptasi in numai citeva ore. Aceeasi soarta a avut-o si un barbat de 30 de ani, care a sustras dintr-un supermarket produse in valoare de 100 Ron. Jandarmii i-au intocmit dosar penal pentru furt calificat.
Un sibian si soferul unui camion aproape ca s-au luat la cearta din cauza unei usi culisante. Camionagiul a adus usa beneficiarului, numai ca nu a avut rabdare ca acesta sa isi faca timp sa o descarce. In cele din urma, a aruncat usa din remorca camionului, distrugind-o. Suparat ca nerabdarea soferului i-a cauzat un prejudiciu de 11.000 de euro, proprietarul usii a chemat imediat politia, si e hotarit sa il dea in judecata pe sofer.
Toamna isi intra in drepturi. Cel putin pentru citeva ore. Ploile vor pune stapinire pe 19 judete ale tarii. Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a trimis, ieri, o atentionare meteorologica - Cod Galben - si Prefecturii Sibiu. Fenomenele vizate sint intensificari ale vintului, ploi insemnate cantitativ, in intervalul 5 octombrie, ora 15 - 6 octombrie, ora 9, dar cu posibilitate de depasire a acestor coordonate orare. In acest interval va ploua, mai ales cu caracter de aversa; cantitatile de apa vor depasi local 20-25 l/mp si izolat 40-50 l/mp. Vintul se va intensifica in timpul averselor, putind lua aspect de vijelie. Vor fi chiar si conditii de grindina. In aproape toata taraAvertizarea vine pe fondul unor temperaturi mai ridicate decit media, inregistrate in ultima perioada, si care vor fi urmate de ploi insemnate cantitativ, in aproape toata tara. Potrivit Administratiei Nationale de Meteorologie, de ieri dupa-amiaza si pina in aceasta seara, in cea mai mare parte a tarii vor cadea averse, insotite de vijelii si chiar de grindina. Atentionarea meteorologica are cod galben adica fenomenele meteorologice prognozate sint obisnuite pentru zona respectiva dar, temporar, pot deveni periculoase pentru anumite activitati. De asemenea, exista riscul ca debitele riurilor sa creasca.
Conflict spontanSalvamontistii voluntari sibieni au anuntat, ieri, ca-si dau demisia, invocind atitudinea pe care conducerea Serviciului Public Salvamont Sibiu o are fata de ei si neregulile in interiorul institutiei. Toti salvamontistii, in afara de 7 persoane, angajate cu contract, au renuntat la intelegerile pe care le aveau cu Serviciul Public Salvamont, sustinind ca nu sint luati in seama atunci cind isi spun parerea despre actiunile de salvare sau despre modul in care ar trebui sa se desfasoare activitatea Serviciului. „Toti salvamontistii sibieni fac parte din Asociatia Salvatorilor Montani. Noi ne-am constituit in urma cu 15 ani, iar la infiintarea Serviciului Salvamont sase persoane au fost angajate, restul sintem voluntari, care am incheiat un contract cu Serviciul. Sintem oameni cu experienta de 20-30 de ani pe munte, iar acum conducerea Serviciului nu ne ia in seama atunci cind e vorba de marcarea traseelor, de asigurarea patrulelor in zonele periculoase si nu ne cere avizul cind se construiesc refugii pentru turisti", spune Virgil Grosaru, presedintele Asociatiei Salvatorilor Montani Sibiu.Marul discordieiTotodata, salvamontistii se pling ca urca pe munte cu 20% din strictul necesar de echipament, desi Serviciul Public are cumparat echipamentul de un an, dar nu il distribuie. Seful Serviciului nu este insa de acord. „Adevarul e ca exista 10 echipamente noi, pentru 24 de persoane. Dar ei au fiecare echipamentul lor propriu. Cind am primit banii pentru echipamente, au ajuns doar pentru 10, pe care insa nu le-am distribuit, pentru a nu crea neintelegeri intre voluntari. Am pus echipamentele la pastrare, si intentionam sa le distribui cit de curind, cind voi avea bani sa mai cumpar si restul. Dar nu e adevarat ca nu au echipamente. Serviciul Salvamont Sibiu este unul dintre cele mai bine dotate servicii de acest fel din tara, si singurul in cadrul caruia voluntarii sint platiti la fel ca salvamontistii angajati cu contract", explica Nicolae Mustea, Seful Serviciului.In sigurantaDesi majorittaea salvamontistilor si-au dat demisia, turistii montani nu au de ce sa se teama. „Noi avem suficienti oameni ca sa ne facem treaba asa cum trebuie. Acum exista 7 salvamontisti angajati cu contract, alti 12 salvatori montani la Cisnadie, si, in plus, lucram in colaborare cu jandarmii montani si cu SMURD Tg. Mures. Sintem capabili in situatia actuala sa facem fata oricarui fel de interventie", da asigurari Nicolae Mustea.
Incepind de miine si pina luni, iubitorii filmelor de calitate pot urmari peste 30 de productii de clasa la HBO, canalul oferindu-le telespectatorilor romani trei zile de vizionare necodata. Printre filmele ce ruleaza in acest interval amintim: “A Bear Namd Winnie” (animatie), “Alexander”, “The Last Shot”, “Everyday People”, “The Snow Walker”, “Mr. and Mrs. Smith”, “Strip Search”, “Sahara” si “Lackawanna Blues”. In plus, spectatorii pot urmari doua concerte de exceptie. Este vorba despre “Queen Live 2005” si “Seal - One Night Tour To Remember 2005”. Cu aceasta ocazie, fanii care vor sa-l vada pe cintaretul britanic live la Bucuresti, pe 24 octombrie, au sansa sa afle ce inseamna cu adevarat un concert Seal.
Este unul dintre cei mai invidiati barbati de pe planeta, chiar daca are 42 de ani. Si asta, nu neaparat din cauza relatiei cu Angelina Jolie, ci a trecutului sau amoros, ce a consemnat “victime” precum Juliette Lewis, Robin Givens, Gwyneth Paltrow sau Jennifer Aniston. El este Brad Pitt, un actor care apare mai rar pe prima pagina a publicatiilor de scandal acum, de cind este un familist convins. La primul interviu acordat pentru un ziar britanic in aceasta ipostaza, Pitt a vorbit despre noua sa viata si despre dorinta de a avea mai multi copii. “Dupa implinirea virstei de 40 de ani am devenit tata si am vazut clar directia pe care trebuie sa o urmez”, a spus actorul pentru “Mirror”. “In tinerete am incercat tot ce se putea. Acum insa este o mindrie sa inteleg ce este important pentru mine si pentru valorile in care cred. Inca pretuiesc munca pe care o fac, insa apreciez foarte mult momentele petrecute acasa, alaturi de copii”, a adaugat el. La acest capitol, el a declarat ca vrea o echipa de fotbal: “Nu glumesc. Acum am trei copii, iar la anul voi avea sase sau noua. Ne gindim deja la o echipa de fotbal. Vreau sa particip cu propria echipa la urmatoarea Cupa Mondiala”, a incheiat actorul. Acum citeva zile, el l-a inscris pe micutul Maddox la scoala de fotbal a lui David Beckham din Los Angeles.
Aparitia timpurie in lumea muzicala ridica un mare semn de intrebare: oare pustii astia care au succes la virste fragede vor reusi sa se mentina? Daca ne uitam la Britney, Christina sau Justin, se poate spune ca da, toti trei trecind de-a lungul anilor prin mai multe schimbari de look. In cazul celor doua dive, ele au cochetat pe rind cu imaginea “raunchy”, ba chiar foarte vulgara, dupa care s-au mai asezat. Britney, la casa ei, iar Aguilera, intr-o zona mai jazzy. In Romania, ca de obicei, se incearca pastrarea tendintelor occidentale, insa mi-e greu sa cred ca ideile sint cele mai stralucite. Ultimul exemplu? Vestea cum ca Andreea Balan - da, cea care cinta “lasa-ma papa la mare” sau “ramii si nu pleca” - revine pe sticla cu o imagine de... regina gotica? Ce? Diamanda Galas in varianta dimboviteana? Nici pomeneala, neamule. E doar o imagine din noul videoclip, in care Andreea poarta o rochie de mireasa de culoare neagra, accesorizata cu un buchet de trandafiri de aceeasi culoare si ii spune lui Keo “Nu stiu sa fiu numai pentru tine”. Fosta Andre(a) va scoate un nou album, la care a lucrat cu Laurentiu Duta, Ionut Radu, Keo, Cornel Ilie (Vank), Teo Pacurar si Derek Birkin, un canadian care lucreaza cu Usher si Ginuwine. Ce legatura au toate numele astea cu imaginea gotica din clip? Niciuna. E o imagine si atit, ca doar, deh, cam doar de asta avem parte pe segmentul asta muzical.
Urmare a numeroaselor sesizari venite de la autoritatile locale, care reclamau o subfinantare acuta a serviciilor de asistenta sociala, Institutia Prefectului Judetul Alba, impreuna cu Consiliul Judetean Alba, au initiat un proiect de Hotarire de Guvern prin care solicita alocarea unor fonduri suplimentare in valoare de 7.174 de mii de lei, din fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia guvernului, prevazut in bugetul de stat pentru anul 2006 pentru judetul nostru. Din analiza sumelor alocate judetului Alba prin Legea bugetului de stat pe anul 2006, s-a constatat o subfinantare a serviciilor privind “asistenta sociala”, respectiv cheltuielile privind ajutorul social si ajutorul pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, si combustibili petrolieri, precum si cheltuielile privind drepturile asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav. In aceasta situatie de subfinantare se afla nu mai putin de 67 de administratii locale, comune, orase si municipii, din totalul de 78 existente in judet. (M.B.)
El a tinut sa precizeze ca actele de resedinta in Ocolis nu le-a facut pentru a putea intra in PSD, ci din cauza ca, prin firma sa de consultanta, deruleaza un program Phare de ocupare a fortei de munca in zona, si isi petrece acolo mai mult de jumatate din saptamina. E drept ca toate aceste acte i-au folosit pentru a se putea reinscrie in PSD, intr-un moment in care adeziunea sa la PD nu fusese validata, si nici nu se vorbea despre numirea lui George Maior la conducerea SRI. Cornel Suciu a spus ca a decis sa revina in PSD dupa ce mai multi colegi i-au oferit motive convingatoare, dar a preferat ca, cel putin deocamdata, sa nu dezvaluie in ce au constat acestea. Lupta pentru “generatia” Mugurel Sirbu El a vorbit insa deschis despre motivele care l-au facut sa decida sa lupte pentru a cistiga postul de senator, considerind ca acesta i se cuvine atit legal, cit si moral. “Mi se pare imoral ca cei care nu au participat la alegerile din 2004, Rus si ceata lui, sa imparta listele in 2006. Noi am muncit si am scos cel mai bun rezultat in Alba, in toata istoria PSD, respectiv un senator, trei deputati, 10 consilieri judeteni si 33 de primari”, a declarat Cornel Suciu, reamintind faptul ca, la alegeri, organizatia era condusa de Mugurel Sirbu, care a fost exclus ulterior din PSD, si s-a inscris recent in PD. “Am ocupat treapta de treapta, toate pozitiile in cadrul PSD (...) Cred eu, cariera mea politica si profesionala ma recomanda. Doamna Tomoioaga a picat din intimplare pe lista, pentru ca trebuia sa fie si o femeie pe lista de la Senat. Am cistigat alegerile preliminare in PSD. Am avut peste 4.000 de voturi, in timp ce doamna Tomoioaga cred ca a avut vreo 800”, a facut Cornel Suciu o scurta trecere in revista a motivelor despre care crede ca il indeptatesc sa lupte pentru postul de senator. “Nu cedez, pentru ca nu admit sa fiu tratat cu dispret de conducerea actuala a PSD Alba si de cea centrala. Cred ca, dupa lege si dupa statutul PSD, sint persoana care trebuie sa ocupe acest loc. Voi depune dosarul pentru vacantare la comisia de validare a Senatului, iar daca voi fi invalidat, voi ataca in contencios administrativ aceasta decizie”, a mai spus Cornel Suciu. Lupta lui pentru postul de senator, pina la urma, este motivata de indelungata lupta pe care a avut-o cu actualul lider al PSD Alba, Ioan Rus, si spune ca este hotarit sa mearga pina la capat, chiar daca nu-i place Bucurestiul, si nu are nimic impotriva Lilianei Tomoioaga, cea care a fost prezentata de liderul PSD, Mircea Geoana, ca fiind noul senator al formatiunii. De altfel, demisia lui din partid a fost motivata de exluderea lui Mugurel Sirbu din PSD, pe care o considera nestatutara, dupa revenirea lui Ioan Rus la conducerea organizatiei din Alba. In acest context, fostul si actualul PSD-ist a tinut sa sublinieze si faptul ca Ioan Rus a facut o confuzie in momentul in care a apreciat ca nu putea reveni in partid decit dupa un an, precizind ca statutul formatiunii politice impune acest termen in caz de excludere, iar Cornel Suciu nu a fost exclus, ci si-a prezentat demisia. Cit despre adeziunea la PD, Cornel Suciu a spus ca aceasta a fost depusa in 13 septembrie, dar nu a fost validata. Fostii colegi din PSD l-au convins, insa, sa revina in partid, iar, potrivit legii, valabila este ultima adeziune. Zbucium Cornel Suciu nu a ascuns faptul ca a fost foarte agitat in ultimele zile, pentru ca stia ca nu are sustinerea organizatiei judetene si a celei nationale, si pentru ca nu a fost respectat ca om, cu toate ca a facut foarte multe pentru PSD, lucru confirmat de multi dintre fostii si actualii membri ai partidului. “Supararea mea a fost motivata de faptul ca nu am fost respectat ca om. Ei trebuie sa stie ca cinci minute de discutii cu mine erau suficiente. Daca imi spuneau sa ma retrag si ma convingeau, poate ca o faceam”, a spus Cornel Suciu. El a recunoscut ca ultimele zile l-au intaritat si mai mult, declarindu-se foarte deranjat de discursul lui Miron Mitrea si de atitudinea lui Mircea Geoana, care a facut afirmatii dure la adresa lui, cu toate ca nu il cunoaste si ca “nu stie nimic din ce am facut pentru partid in judetul Alba”. “N-au cum sa ma invalideze. Aici nu exista vointa partidului ci exista legea (...) Este lupta mea cu ei. Vreau sa se respecte statutul partidului si legile din Romania. In plus, mi se parea normal ca Mircea Geoana sa discute macar doua minute si cu mine”, a mai afirmat Cornel Suciu. Sustinatori Cornel Suciu se bucura in continuare de sustinerea membrilor PSD, in special a celor de pe Valea Ariesului, care i-au acordat suficiente voturi pentru a ajunge pe lista candidatilor pentru Senat. Primarul din Baia de Aries, Silviu Mirzan, singurul primar de oras pe care il mai are PSD in judetul Alba, si care este responsabil de zona al partidului, a declarat ca el il sustine in continuare pe Cornel Suciu si ca il recunoaste ca membru PSD. “Eu nu pot sa intorc spatele unui om care m-a ajutat foarte mult, care a facut multe pentru orasul pe care il conduc. Eu nu intorc spatele nici domnului Suciu, nici domnului Rus, pentru ca, daca ii intorceam spatele plecam din PSD, cum au facut altii”, a declarat Mirzan. El a mai spus ca presedintele PSD Alba, Ioan Rus, nu i-a spus niciodata sa nu-l primeasca in organizatie pe Cornel Suciu, motiv pentru care nu considera ca ar fi gresit cu ceva. El nu a exclus posibilitatea ca gestul de a-l reprimi in partid pe Cornel Suciu sa il coste o mustrare, sau chiar excluderea, dar a spus: “chiar daca voi fi dat afara, in fata lui Dumnezeu sint curat!”.
Luni, 9 octombrie, la Alba Iulia va avea loc, pentru prima oara in judetul Alba, o Bursa a Proiectelor Comunitare. Manifestarea este organizata de Consiliul Judetean Alba, alaturi de Primaria Alba Iulia, Asociatia pentru Relatii Comunitare, Asociatia Sprijiniti Copiii, Clubul Rotaract si Clubul Leo Fortress. Aceasta manifestare are ca obiectiv realizarea unei legaturi între firme, autoritati, scoli, cluburi, organizatii neguvernamentale, prin care sa se realizeze proiecte necesare rezolvarii problemelor comunitatii. În fapt, organizatorii realizeaza proiecte si apoi le prezinta în cadrul unei astfel de burse, pentru a obtine finantarea necesara realizarii lor. In cazul nostru, la bursa de luni, care va fi organizata incepind cu ora 13.00, la Hotel Parc, vor participa 6 organizatii non-profit care vor prezenta 9 proiecte. Ele vor fi oferite spre „cumparare” firmelor din judetul Alba, din rindul carora au fost invitati pina acum peste 70 de agenti economici. Proiectele au fost pre-selectate de un juriu. Valoarea maxima a unui proiect este de 2.500 de euro. La Bursa sunt invitate sa participe si persoane fizice care sunt dispuse sa ofere fie voluntariat, fie resurse financiare, dar vor fi prezenti si brokeri, care vor facilita încheierea de „tranzactii” între organizatiile nonprofit si ofertanti. (M.B.)
De fapt, problema are la mijloc o serie de modificari legislative, care, impreuna cu intirzierile deja cunoscute, au dus la o stare de tensiune. Taranii nu se pricep la treburi juridice, insa stiu ca pamintul a fost al lor si il vor inapoi, amenintindu-i pe cei care il administreaza.Situatia reala Subprefectul judetului Alba, Aprad Ladany, cel care se ocupa cu problema retrocedarilor din zona Aiudului, a explicat care este situatia actuala. El a precizat ca, aproximativ 400 de persoane au depus cereri de retrocedare a paminturilor din pepiniera de cercetare apartinind institutului de la Blaj. In baza Legii 19, oamenii nu puteau primi pamintul de pe vechiul amplasament, ci doar actiuni la societatea care il administreaza. Dupa ce activitatea de compensare a fost aproape terminata, Guvernul Romaniei a emis o noua lege, cu numarul 247, care o modifica pe cea veche, si care da posbilitatea oamenilor de a-si primi suprafetele pe vechiul amplasament. Toata procedura a trebuit reluata, astfel incit sa fie identificate suprafetele. Activitatea a fost prelungita si de faptul ca legea prevede un traseu sinuos al actelor pina cind proprietarul reintra in drepturi. Astfel, un taran care a cerut sa ii fie redat pamintul, trebuie sa astepte pina cind solicitarea sa ajunge in discutia Comisiei Locale de Fond Funciar. Aceasta va trimite o propunere Comisiei Judetene, care valideaza dreptul de reconstituire a suprafetelor. Se emite apoi un titlu de proprietate, care este transmis din nou Comisiei Locale, care, la rindul sau, realizeaza punerea in posesie dupa ce face un plan de parcelare a pamintului. Cind ? Imbucurator pentru oamenii din cele patru sate apatinatoare Aiudului este faptul ca toata aceasta procedura greoaie a fost finalizata, la aceasta ora lucrindu-se la actele de predare a portiunii de pamint necesare catre administratia locala. In acest sens, subprefectul judetului Alba, Arpad Ladany, spune ca se incearca, pe cit posibil, urgentarea operatiunilor, pentru ca taranii sa isi primeasca terenurile in acest an. “Dorim sa incepem acest an agricol cu situatia rezolvata acolo”, a precizat reprezentantul guvernului in teritoriu. Este insa greu de crezut ca acest lucru se va intimpla, deoarece ne aflam deja in luna octombrie, iar lucrarile de toamna au inceput de ceva timp. De cealalta parte, dupa 16 ani de asteptare, oamenii percep cele citeva luni ramase pina la momentul in care vor redeveni proprietari ca pe o perioada ce nu se mai termina, si de aceea starea de tensiune este accentuata. Probleme conexe Oamenii mai au o problema legata de aceeasi zona. Pina nu demult, taranii foloseau drumul care traversa pepiniera experimentala pentru a ajunge la loturile aflate in cealalta parte. Acest lucru a devenit imposibil odata ce exploatatia a fost imprejmuita cu un gard, fapt ce a avut darul de a-i nemultumi pe oameni. Ei spun ca drumul apare pe harta, si este de neconceput sa fie inchis, deoarece ar avea de ocolit citiva kilometri pentru a ajunge la paminturi. De cealalta parte, primarul Horatiu Josan spune ca drumul cu pricina este, si a fost inca de la amenajare, proprietatea societatii care administreaza pepiniera, si ca ingradirea accesului pentru tarani nu contravine legii. Situatia ar putea ramine in continuare neschimbata, deoarece drumul care traverseaza zona nu este cuprins in perimetrul ce urmeaza sa fie retrocedat, deci nu va putea fi redeschis, decit prin decizia proprietarului.
Noul director al SRI, George Maior, si-a anuntat, ieri, in plenul camerei superioare a parlamentului demisia din functia de senator, incompatibila cu noua sa ocupatie. Inainte de a-si lua bagajele si de a ateriza pe scaunul de sef al SRI, Maior a tinut sa-i emotioneze pe fostii sai colegi de Senat cu un discurs destul de patrunzator. “Avind in vedere votul de ieri al parlamentului, pentru care va multumesc inca o data tuturor, cu nostalgie si regret anunt demisia din Senatul Romaniei. Fac acest lucru cu nostalgie si regret, pentru ca am avut in dumneavoastra colegi foarte buni, cu care am lucrat bine pe proiecte de interes national si cu care am dezbatut aspecte foarte importante, inclusiv cele legate de importanta controlului parlamentar asupra serviciilor secrete”, a declarat George Maior. Acesta le-a multumit colegilor sai din Senat si i-a asigurat ca tine la ei “foarte mult”. Cu privire la noua sa activitate de director al SRI, Maior a precizat ca pune pret pe “ideea de neutralitate politica, dincolo de aspectul fundamental, constitutional, care face din acest concept un lucru fundamental pentru o asemenea functie importanta in stat, cea de director al serviciilor de informatii”. “Tin sa afirm angajamentul meu personal pentru a garanta acest aspect, care este esential in derularea unui mandat intr-adevar onest si constructiv in aceasta pozitie”, a mai precizat noul director al SRI. Unul dintre cei care nu au fost prea incintati de numirea lui Maior la sefia SRI, colegul sau de partid, Sorin Oprescu, a explicat ieri ca nu a avut nimic impotriva nominalizarii venite din partea presedintelui Tarian Basescu, dar ca nu a fost de acord cu modul in care s-a facut propunerea. “Din punctul meu de vedere, aceasta decizie este o decizie paguboasa. Dar daca au hotarit cu totii, ne supunem disciplinat deciziei de partid”, a declarat Oprescu, sustinind ca ar fi fost mai potrivit daca sefia comisiei de control parlamentar asupra SRI ar fi revenit pesedistilor.
Partidul Democrat a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a-i convinge pe liberali sa faca alegeri anticipate. Democratii au transmis deja o oferta colegilor liberali potrivit careia, in cazul unor alegeri anticipate cistigate de Alianta, tot Calin Popescu-Tariceanu va fi premier pentru alti doi ani. Aceste declaratii apartin ministrului Radu Berceanu, potrivit Mediafax, care a declarat ieri ca aceasta intelegere urmeaza sa fie parafata si facuta publica pentru a-i incredinta pe cei de la PNL de veridicitatea lucrurilor. In privinta alegerilor anticipate, ministrul a spus ca PD nu a abandonat nicio clipa aceasta idee si ca nu va exista “o constructie PD-PSD”. Declaratia lui Berceanu a fost sustinuta si de presedintele PD, Adrian Videanu. Berceanu a tinut sa precizeze ca tacerea care a intervenit uneori pe subiectul alegerilor anticipate se motiveaza prin faptul ca democratii au constatat lipsa de interes pentru acest subiect a colegilor de Alianta, “iar PD, singur, nu putea realiza acest lucru”. “La ora actuala, credem cu toata taria ca ar fi mult mai bine pentru Romania ca in primavara anului viitor sa avem un guvern mai puternic, care sa aiba majoritate in parlament (...) si care sa aiba o perspectiva de 4 ani. Sa-si faca planuri pe termen lung”, a spus Berceanu. El avertizeaza ca, “daca va ramine acest guvern, el va avea in primavara lui 2008 alegeri locale”, lucru care va duce la o ineficienta nedorita. “Vreme de sase luni vom avea tot de felul de programe, de cornuri si de lapticuri electorale, ca sa cistigam unii sau altii. Trec alegerile locale si incepem sa ne pregatim de cele parlamentare. Vreo doua luni vom fi in vacanta”, a completat ministrul democrat. El nu a uitat nici de consecintele pe care o astfel de ineficienta le-ar avea asupra integrarii, calificind primii ani drept “o perioada complicata”. “Ar trebui sa fim centrati pe absorbtia fondurilor si pe realizarea rapida a masurilor de ajungere din urma, atit cit se poate. Dar noi vom fi absorbiti de alte probleme interne (in cazul in care nu vor avea loc alegeri anticipate - n.r.), in stilul nostru, de altfel cunoscut...”, a declarat democratul. Revenind la Alianta, Berceanu a insiruit “eforturile” partidului sau de a-si convinge partenerii liberali ca Alianta este o “varianta cistigatoare in primul rind pentru ei” in cazul anticipatelor. El a subliniat ca, in prezent, conform sondajelor de opinie, raportul PD-PNL este de peste 2 la 1, dar ca democratii au propus un raport de 1 la 1 pe liste, in caz de alegeri anticipate. Ministrul nu a ezitat sa-i invinovateasca pe liberali pentru toate neintelegerile aparute in Alianta. In acelasi timp a precizat ca el “vede” mai degraba alegeri anticipate, decit schimbarea primului-ministru si a guvernului fara alegeri. Berceanu respinge ideea unei aliante PSD-PD si crede ca mai viabila este tot actuala coalitie. “Si nici n-o sa fie nici un fel de constructie PSD-PD, nici cu altii, nici fara altii”, a spus el, insistind insa pe ideea organizarii alegerilor anticipate. Pe de alta parte, democratul s-a aratat deranjat de atacurile unor lideri ai PNL, ca Ludovic Orban si Crin Antonescu, indreptate impotriva PD sau a lui Traian Basescu. Liberalii nu s-au aratat prea increzatori in oferta PD, dupa cum a lasat sa se inteleaga liderul PNL Bucuresti, Ludovic Orban, cel care nu prea este pe placul lui Berceanu. Nu este pentru prima data cind democratii scot la inaintare aceasta poveste, a continuarii Aliantei chiar si in cazul unor anticipate, promitind PNL ca Tariceanu ramine premier. Ca de fiecare data, aceste declaratii sint pe post de “pilula calmanta” atunci cind relatiile intre PNL si PD scirtiie foarte, foarte rau.
Vizibil “impresionata” de privirile nu tocmai “generoase” ale unor procurori de rang inalt din Ministerul Public - care probabil ca visau sa ocupe fotoliul lasat liber de Ilie Botos -, Macovei si-a inceput discursul “cu noroc”. Avind de-a dreapta sa un sef al DNA (Daniel Morar) destul de trist si doua scaune mai la dreapta sa un adjunct al procurorului general (Georgeta Gabriela Ghita) destul de incordat, ministrul Macovei si-a inceput discursul destul de stingaci: a varsat o cescuta de cafea aflata in partea sa dreapta, fapt ce a stirnit reactia prompta a procurorilor din jur, care au sarit ca arsi pentru a cauta un servetel. Incercind sa destinda atmosfera, Macovei a declarat ca spera ca incidentul “sa fie de bun augur” pentru Ministerul Public. Apreciind ca investirea lui Kovesi reprezinta un moment de “schimbare si speranta”, Macovei a indemnat noul procuror general la schimbari insa... “acolo unde este necesar”. Avertizind-o pe Kovesi ca va intimpina “rezistenta din partea unora”, ministrul a transmis un mesaj subtil celor care vor sta in calea noului sef al Ministerului Public, declarind raspicat ca ii va oferi acesteia sprijinul sau daca activitatea celor doua institutii pe care le conduc nu se vor interfera. Macovei a mai indemnat-o pe Kovesi ca in procesul de reformare a Ministerului Public sa-si aleaga “o echipa cu oameni de incredere” si sa incerce sa faca schimbari de scurta durata, “pentru a nu crea o rezistenta sporita si pasi inapoi”. O zi mare si un nou inceput... fara CSM Aflata de-a dreapta lui Macovei, extrem de emotionata, dar cu o privire in care se putea citi fericirea de a fi ajuns pe jiltul de procuror general, Laura Codruta Kovesi a avut un discurs de investire comun, plin de vorbe mari. “Pentru mine e o zi mare, iar pentru Ministerul Public e un inceput”, si-a inceput destul de timid discursul procurorul general. Dezvaluind ca “institutia se afla intr-o stare pasiva, drept urmare voi demara un proces de evaluare a situatiei actuale in care se afla Parchetul”, Kovesi a lasat sa se inteleaga ca va avea ca prim criteriu de evaluare “eficienta muncii” si abia apoi pregatirea profesionala a subordonatilor sai. Evaluarea respectiva va dura - conform lui Kovesi - “citeva saptamini, din cauza lipsei bazelor de date” si ea va fi urmata de o conferinta de presa in cadrul careia “vor fi prezentate rezultatele evaluarii si masurile ce vor fi luate pentru cresterea eficientei activitatii procurorilor”. Desi a promis ca una dintre prioritatile sale va fi o relatie deschisa cu mass-media, Kovesi a refuzat totusi sa raspunda “pe loc” macar unei intrebari venite din partea jurnalistilor prezenti la “ungerea” sa, dupa ce chiar ministrul Macovei s-a ferit sa intre in vorba cu presa, pe motiv ca “nu e momentul”. De precizat faptul ca la instalarea noului procuror general nu a fost invitat niciun membru marcant al Consiliului Superior al Magistraturii.
In timp ce la Bruxelles ministrii de interne ai Celor 25 incercau sa decida daca e sau nu cazul sa extinda acum spatiul Schengen prin primirea de noi membri, cancelarul german Angela Merkel sosea la Ankara, cu intentia declarata de a-i convinge pe liderii turci sa respecte criteriile de aderare la UE. In ajun, comisarul european pentru extindere Olli Rehn ii avertiza pe politicieni ca varianta unui “parteneriat privilegiat” cu Turcia in locul aderarii ar afecta negativ credibilitatea blocului comunitar si reformele initiate de Ankara. Versiunea unui astfel de parteneriat a fost puternic sustinuta mult timp de Merkel, care a impartasit, in egala masura, si scepticismul ministrului francez de interne, Nicolas Sarkozy, vizind capacitatea Turciei - un stat cu populatie majoritar musulmana - de a-si indeplini angajamentele fata de Cipru. Or, tocmai problema cipriota se afla in centrul atentiei convorbirilor pe care seful executivului de la Berlin le va avea la Ankara si Istanbul. Mai ales ca Germania va prelua, de la 1 ianuarie 2007, presedintia semestriala a UE. Concret, Merkel va incerca sa obtina promisiunea Turciei privind deschiderea porturilor si aeroporturilor pentru navele si avioanele cipriote pina la sfirsitul acestui an. In iulie 2005, Turcia a semnat protocolul de la Ankara, care extinde uniunea ei vamala cu UE la toti cei 25 de membri ai comunitatii. Dar Ankara refuza sa aplice prevederile acordurile si pentru partea greaca a Ciprului, recunoscuta international, nu insa si de autoritatile turce. Surse apropiate guvernului de la Berlin au precizat ca Merkel va cere clar interlocutorilor sai sa recunoasca zona greaca a Ciprului. “Daca nu vor exista semnale evidente ca Turcia e gata sa aplice protocolul de la Ankara, un accident nu va putea fi evitat”, au afirmat sursele mentionate. Pe de alta parte, Merkel va evoca problema dialogului interreligios, subliniind ca atitudinea conducerii turce vizavi de comunitatile religioase va juca un rol important pentru primirea tarii in UE. Astazi, Merkel va avea o intrevedere cu premierul statului-gazda, Recep Tayyip Erdogan.
Dupa ani de violente, tensiuni politice, bai de singe si negocieri ce pareau interminabile, un raport de monitorizare realizat de experti internationali arata ca Armata Republicana Irlandeza (IRA) a pus capat activitatilor sale criminale. Acum trei ani, IRA era considerata una dintre cele mai periculoase organizatii paramilitare, un pericol real pentru Londra. Raportul citat prezinta IRA ca ferm implicata in stabilirea unei strategii politice: nu se mai fac recrutari si antrenamente, nu se mai procura ilegal arme pentru operatiuni de “pedepsire” a populatiei si cabinetului de la Londra. Raportul a fost calificat de premierul Tony Blair ca “o oportunitate unica de a asigura o solutie politica de durata” pentru Irlanda. Totusi, e greu de crezut ca problema Adunarii Nationale va fi rezolvata inainte ca Blair sa paraseasca Downing Street, reglementarile de ordin politic intre catolici si protestanti fiind departe de final, potrivit cotidianului britanic “The Telegraph”. Londra si Dublin au cerut catolicilor si protestantilor sa decida modalitatea de impartire a locurilor in Executiv si Adunarea Nationala pina la sfirsitul lunii noiembrie. Problema este ca Partidului Democratic Unionist, inca sceptic in privinta intentiilor IRA de renuntare la lupta armata, refuza partajarea puterii. Fara obtinerea unui compromis, Adunarea va fi desfiintata, iar Irlanda de Nord va reveni sub guvernarea de la Londra.
Ce a determinat partidul presedintelui Viktor Iuscenko sa treaca in opozitie? Fuga de responsabilitate, au raspuns analistii. Responsabilitate atit fata de comunitatea internationala, puternic dezamagita de evolutia Ucrainei, dar si fata de propriii alegatori. Iuscenko si formatiunea lui nu au reusit sa-l convinga pe Ianukovici si pe oamenii lui ca aderarea la NATO este o necesitate. In plus, “Ucraina noastra” vrea sa scape de eventualele critici si nemultumiri populare pentru majorarea tarifelor la servicii comunale, urmare a cresterii preturilor, pentru populatie, la gaze naturale. O masura adoptata, de altfel, inainte ca Ianukovici sa fie numit prim-ministru. Acum, din bancile opozitiei privesti totul cu detasare, putind in calm sa te ocupi de ducerea mai departe a jocurilor politice. Pentru ca expertii se tem ca Ianukovici a fost doar etapa unui plan mult mai amplu. Un plan menit sa-i readuca lui Iuscenko prerogativele pierdute dupa intrarea in vigoare a reformei politice prin care Ucraina a devenit republica parlamentar-prezidentiala. Ca un garant al stabilitatii in tara, Iuscenko le-a cerut politicienilor sa continue tratativele de creare a unei “mari coalitii” dupa model german. Intr-un fel de raspuns, Ianukovici a afirmat ca vrea sa formeze preconizata coalitei doar cu Iuscenko, in timp ce primul opozant al Ucrainei, Iulia Timosenko, l-a invitat pe presedinte la o strinsa colaborare. Atentie la România Straina parca de framintarile de la virful puterii in stat, presa a continuat, la rindul ei, sa intoarca pe toate fetele acceptul Comisiei europene de a primit Romania si Bulgaria in UE la 1 ianuarie 2007. Intr-un foarte amplu articol dedicat subiectului, ziaristul Aleksandr Motinpak, comentator politic din Cernauti, a stabilit ce cistiga si ce pierde Ucraina din intrarea vecinei ei din sud-vest in UE. La primul punct: “garantia ca Romania nu va mai ridica problema reviziuirii granitelor si restabilirii «adevarului istoric»”, referire la regiunea Cernauti; “crearea de noi perspective de dezvoltare a colaborarii transfrontaliere, consecinta a includerii regiunii Cernauti pe lista zonelor care vor beneficia de finantare din fondurile structurale ale UE in cadrul Programului de Vecinatate «Romania - Ucraina - Moldova»”. Capitolul puncte negative este ceva mai cuprinzator. In linii mari, el da glas temerilor unora si altora ca, odata intrata in marea familie europeana, Romania, “diplomatia de la Bucuresti, va intra in posesia unei tribune mai influente pentru a comunica Ucrainei pretentiile, observatiile si propunerile ei vizavi de situatia comunitatii romanesti”. In plus, sustine jurnalistul ucrainean, “in noul ei statut politic, Romania va juca rolul unui fel de partener mai mare al Ucrainei, care detine dreptul moral, psihologic si politic de a-si dadaci si invata vecinul cum trebuie asigurate drepturile minoritatilor nationale pe teritorul lui”. Concluzia fiind ca “nu trebuie sa ne mire daca peste unu-doi ani, de la inaltele tribune de la Bruxelles si Strasbourg, Ucraina va fi apostrofata pentru incalcarea drepturilor minoritatilor etnice. Elita politica de la Bucuresti stie care sint interesele lor!”.
foto: Bazil RomanRosia Montana pare sa fi devenit, in ultima vreme, ca si fotbalul si politica. Adica un subiect la care tot romanul se pricepe. Iar in “pricepere”, fiecare se crede mai bun decit celalalt, “unitatea” decisiva de masura fiind “da’ tu ai fost in Rosia Montana?”. Si daca ai fost, “da’ tu cit ai stat in Rosia Montana?”. Adevarul este ca, cei care nu se grabesc sa vada Rosia Montana risca sa piarda aceasta sansa pentru totdeauna. Daca investitia in exploatarea aurului de aici va primi toate avizele necesare, iar verdictul nu ar trebui sa mai intirzie prea mult, vizitatorii vor mai putea sa vada doar o umbra a ceea ce este Rosia Montana, pentru ca doar o parte din comuna va mai ramine in picioare. Iar daca si acea parte va fi doar un muzeu lipsit de viata, cine ar mai putea spune, peste zece ani, ca a vizitat o comuna numita Rosia Montana? O umbraSi comuna care mai poate fi vazuta astazi poate fi considerata doar o umbra a vechii localitati, in care oamenii au trait bine, unii foarte bine, in functie de cit de muncitori, de norocosi sau de priceputi in afaceri erau. In perioada interbelica, Rosia Montana avea sala de bal, cazinou si chiar si stabiliment, iar cei care dadeau “lovitura norocoasa” isi permiteau chiar si extravagante specifice epocii. Oamenii traiau din plin. Munceau pe brinci, dar stiau sa se si distreze. Azi, par mai repede o comunitate de oameni resemnati. Unii se agata de locurile de munca promise la noua exploatare, in timp ce altii se agata cu disperare de bucata de pamint si de casa mostenite din mosi stramosi. Este tot ce le-a ramas. Pina la nationalizare, minele au fost ale lor. Astazi, putini sint cei care mai aduc vorba despre asta, de parca retrocedarea bunurilor confiscate nu ar fi trebuit sa ii priveasca si pe ei. Imediat dupa ‘90, unii au incercat sa-si ceara minele inapoi, dar nu le-au primit. Resemnati, au renuntat la a le mai cere si si-au pus sperantele in venitul pe care il cistigau de la explotarea de stat. Acum nu-l mai au nici pe acesta, si este greu de spus ce se va intimpla cu cei care nu vor prinde o slujba la noua exploatare, cind si daca aceasta va deveni realitate.foto: Bazil RomanCind a fost distrusa Rosia Montana?Rosia Montana, asa cum a fost odata, poate fi considerata distrusa. De fapt, e faza finala a unei distrugeri care a inceput in momentul nationalizarii. De atunci, nimic nu a mai fost la fel, iar trecerea generatiilor nu a facut decit sa ajute uitarea sa se astearna asupra vechiului spirit care i-a facut pe oamenii de aici sa reziste pe loc aproape 2000 de ani. Doar citiva batrini isi mai amintesc cum se traia odata si dramele care au zguduit comunitatea in timpul nationalizarii si in anii care au urmat. Cu toate ca, acum, pot privi cu detasare trecutul, povestile lor sint de-a dreptul infioratoare, deloc de recomandat celor mai “slabi de inima”. Istoria recenta a comunitatii miniere de aici se afla in atentia istoricului Marius Cristea, de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, cu ajutorul caruia, “Monitorul de Alba” a incercat sa reconstituie un tablou al vietii acestei comunitati in perioada interbelica (vezi “Monitorul de Alba” din data de 5 august 2006), dar si al dramelor ce au schimbat, practic, istoria acestui « El Dorado » al Romaniei. Rosienii, un pericol pentru regimul comunistIstoricul Marius Cristea a facut o succinta descriere a contextului istoric in care s-au produs evenimentele care au zguduit Rosia Montana, necesara pentru a putea intelege furia cu care aceasta comunitate a fost “pusa la punct” de regimul comunist. “Un segment relativ important al societatii romanesti postbelice, cel al proprietarilor de intreprinderi, se afla intr-o fundamentala opozitie cu ideologia comunista. Aceasta opozitie de valori se va transa in favoarea celui mai puternic prin intermediul acestei legi (n.r. - Legea 119 din 11 iunie 1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi). Aceasta se plia intentional pe linia distrugerii vechii societati cu certe valori democratice, pentru a face loc noii societati guvernate de <<omul nou>>. In aceeasi directie se incadra distrugerea masei, destul de subtiri dealtfel, mijlocii a societatii formate din proprietari de intreprinderi, care prin influenta materiala si sociala detinuta, reprezentau un adevarat pericol pentru regim. (...) Sunt usor de intuit efectele acestei legi asupra comunitatilor economice existente, acestea devenind devastatoare in zone mono-ocupationale. O astfel de entitate economica a fost Rosia Montana, unde unica ocupatie era exploatarea minereului aurifer”, a explicat Marius Cristea. “Sfera ocupationala extrem de ingusta din Rosia Montana se va dovedi, dupa 11 iunie 1948, un factor fatal pentru comunitatea de mineri. Dupa pierderea unicei surse de venit, locuitorii ajung intr-o stare extrema pierzind astfel toate posibilitatile de subzistenta (...) Pierderea tuturor posibilitatilor de asigurare a subzistentei transforma masa de mineri rosieni dintr-una relativ independenta intr-una maleabila si usor de manipulat”, a mai completat istoricul. foto: Bazil RomanDistrugere in fortaAutoritatile comuniste au actionat in forta pentru a le arata oamenilor ca nu au nici o sansa sa isi mai recupereze fostele proprietati intacte. Gurile minelor au fost aruncate in aer, iar steampurile si instalatiile de spalare a nisipurilor aurifere au fost facute una cu pamintul. Cu toate ca legea le permitea sa confiste aceste instalatii, reprezentantii noului regim au tinut sa- puna pe fostii proprietari sa le demonteze sub amenintare, probabil doar ca sa le arate “cine este seful”. Cei mai batrini dintre oamenii din Rosia Montana inca isi mai amintesc de evenimentele care au zguduit comuna in momentul nationalizarii, iar povestile lor sint, de multe ori, infioratoare. Gheorghe Ivascanu putea fi considerat, la nationalizare, un tinar in toata puterea. Avea 17 ani, dar lucra de la 12 ani si jumatate. Familia sa a detinut mina Coloja, doua steampuri si jumatate din valea Foies. Dupa nationalizare, a fost exmatriculat din scoala sub acuzatia ca ar fi fost “reactionar si exploatator”, fiind nevoit sa plece pe santier, sa munceasca. Dupa ani buni, s-a intors in Rosia Montana, fiind plecat inclusiv in Algeria pentru doi ani. Cu putin timp inainte de nationalizare, a avut noroc de o “lovitura norocoasa”, gasind peste 3,6 kilograme de aur. “Din care am investit 1,720 de kilograme la constructia unui steamp. Era nou, bijuterie nu altceva. Le-am folosit un an de zile, pe urma am bagat toporu’ in ele ca am fost obligati. (...) Pai, ne impuscau. Ne-o avertizat, daca in timp de o saptamina nu le duceti, le aruncam in aer. Dar vom reveni pe parcurs”, a povestit Gheorhe Ivascanu. Tinarul si familia lui erau deja destul de speriati si stiau ca se pot astepta la orice, mai ales ca ramasesera deja si fara mina. “Eram in mina toti trei fratii si impreuna cu cumnatu’meu. (...) Au venit pe la ora patru dupa amiaza, cind noi ieseam. Era acolo echipa de detonatori trimisi de partidul comunist... niste analfabeti, asa o fost comunistii. Erau la 13 armaturi pusi detonatori si asteptau dupa noi sa nu ne puste in mina. Noi am fost sa ne scoatem scarile, sculele si am avut o... cind am iesit din mina ne-o primit cu injuraturi. Am avut o altercatie cu ei, eram gata, gata sa ne batem... cu injuraturi, dumnezaie lor si ei noua. Eram cit pe aci sa ne luam capetele. Pina la urma s-or calmat spiritele. Cind ne certam noi, unu’ o mers si o dat drumu’ la explozibil si o puscat mina. 13 armaturi! Asa o fost!”, a povestit batrinul. “Reactionari si exploatatori”In sprijinul incalcarii articolelor de lege care prevedeau despagubiri proprietarilor sau actionarilor intreprinderilor nationalizate, “discursul statului comunist se indreapta spre retorica obisnuita in cazul fostilor proprietari, care sint catalogati ca exploatatori fara drepturi intr-un stat apartinind <<muncitorilor>>. Acestora li se neaga dreptul de a supravietui, invocindu-se prevederile articolului 15 din Legea Nationalizarii, care prevede eliminarea despagubirilor in cazul celor care s-au imogatit ilicit, iar unii dintre fostii proprietari au fost arestati sub motiv ca au comis abuzuri sau ilegalitati prin care au sabotat economia nationala (...) Statul urmarea sa preia tot aurul pastrat de fostii proprietari si, in acest scop, militia si jandarmeria opereaza arestari, utilizind metode ale securitatii (arestari nocturne). Cei arestati sint dusi cu <<duba neagra>> la Abrud sau Cimpeni, unde era sediul securitatii din zona”, a explicat Marius Cristea. “Aceasta actiune a securitatii din Cimpeni, asitata de lucratori de militie din zona, a avut accente extreme si efecte tragice, umilintele si torturile determinind oameni din zona, in special femei, sa se sinucida (...) Torturile operate de securitate la sediul din Cimpeni sau la Postul de militie din Rosia Montana au ramas vii in memoria colectiva, martorii descriind imagini uneori greu de acceptat”, a mai completat istoricul. foto: Bazil RomanDocumente elocventeAtitudinea autoritatilor comuniste fata de oamenii din Rosia Montana poate fi desprinsa si din rapoartele informative pe care reprezentantii postului de jandarmi din zona le intocmeau lunar. O serie de rapoarte intocmite in anul 1948 se gasesc la Directia Judeteana Alba a Arhivelor Nationale. Acestea vin sa confirme, sec, ca orice raport de acest gen, dramele prin care au trecut localnicii, si mai ales modul in care oamenii mai incercau sa isi asigure supravietuirea, pacalind autoritatile comuniste. In documente, se vorbeste despre activitatea agentilor informatori infiltrati in special in rindul sectelor religioase, despre cazurile de confiscare a aurului de la diferiti localnici care incercau sa-l vinda pentru a-si asigura traiul familiei peste iarna, despre “turbulentii” care scandau lozinci in favoarea maresalului Antonescu, dar si despre starea de spirit a populatiei. Un raport inocmit in toamna anului 1948 arata ca muncitorii care au fost angajati la exploatarea de stat de la Rosia Montana erau foarte multumiti, pentru ca primeau imbracaminte si alimente, in timp ce “restul muncitorilor mineri care, in urma nationalizarii sint fara de lucru, stind toata ziua pe strazile comunei, sint foarte nemultumiti si chiar agitati, prin faptul ca indura o foarte mare criza de numerar, imbracaminte, incaltaminte si mai ales criza cea mai mare de ceriale pe care in prezent nu le au, indurind o criza destul de grea. In majoritatea populatiei, nu au porci de taiat pentru Craciun, si nici numerar de a-si procura porci de taiat pentru Craciun. La fel majoritatea populatiei, in prezent sint fara de nici o bucata de lemn de foc in ograda. Toate acestea lipsuri de mai sus, care se afla in pragul ierni, face pe acesti muncitori neangajati, ca sa fie foarte ingrijorati si chiar se desgusta, pierzindu-si increderea lor fata de P.M.R. (n.r. - Partidul Muncitoresc Roman)”.Un raport ulterior arata nemultumirile crescinde ale localnicilor. Acestia nu au bani sa isi plateasca impozitele, multi pensionari sint taiati de la pensia IOVR si nu mai au nici un ban sa traiasca, muncitorii de la exploatare nu sint multumiti de salarizare, dar - spun tot reprezentantii postului de jandarmi- “aparatul de stat din raza postului, se conporta bine si nu se simte nemultumiri din partea populatiei, la adresa aparatului de stat”. La capitolul “manifestarile reactiunei” aflam cum priveau jandarmii de atunci nemultumirile oamenilor: “In raza postului exista reactionari dar care nu se manifesta cu nimic pe fata, mai ales, acei dela care s’au luat minele si care azi nu mai cistiga asa cum cistiga cind trebuia sa exploateze muncitorii, pentru cistiguri enorme, de care azi sint lipsiti. Ei pun la cale si lanseaza diferite svonuri, care fac ca sa plece dela altii nu dela ei, pindind din unbra cu scopuri determinate. (...) Lanseaza mereu svonuri si propaga isbucnirea unui nou razboi, cit mai curind, amenintind cu Anglo-Americanii”. Mai multe note informative intocmite de jandarmii din Abrud si Rosia Montana arata ca intre anii 1946 si 1948, in zona Rosia Montana, s-a desfasurat o adevarata “vinatoare de vrajitoare”, toti cei care erau banuiti ca ar detine aur fiind urmariti, perchezitionati, atit ei cit si locuintele lor, unii fiind retinuti sau arestati. Cei care incercau sa fuga, erau catalogati ca legionari, iar cei care nu se predau in momentul in care erau gasiti, erau impuscati. Interogatorii cu sobolaniDocumentele intocmite de autoritatile comuniste dau suficient de mult de gindit, cu toate ca pot fi considerate doar rapoarte seci, din care razbate totusi realitatea dura a vremurilor. Marturiile oamenilor care au prins acele vremuri sint, insa, cutremuratoare. “Si pe mama o batut-o saraca de o vrut sa se prapadeasca! Doua femei de aici din Rosia s-or omorit: una s-o aruncat in fintina, alta si-o taiat arterele, a treia o vrut sa se arunce in fintina da’ o prins-o un jandarm si-o tras-o inapoi. Mama o vrut sa se arunce din pod si eu i-am strigat din drum: mama nu sari! I-au batut si i-o chinuit saracii! S-au adunat de aici zeci de kilograme de aur si bijuterii. Nu o dat nimeni nici un proces verbal sa se stie ce s-o facut cu aurul cela. I-o batut pe oameni si i-o chinuit, si-or facut necesitatile pe ei acolo. I-o dezbracat in pielea goala si pe femei si le legau si o slobozit sobolani pe ele. Aici in Rosia! (...) Si sobolanii trageau la partile paroase la oameni, pe la picioare... I-o tinut legati intr-un picior de le-o vinetit picioarele. Si-o facut pe ei necesitatile! Sa deie auru’!”, a povestit Gheorghe Ivascanu.Tot el si-a amintit ca un consatean si sotia lui au fost tinuti in inchisoare timp de cinci ani, si dupa ce au murit, in urma chinurilor, un nepot s-a dus si a spus ca aurul era in teracota. Au fost si cazuri care, daca nu ar fi tragice, ar putea stirni risul. “O fost unu’ Trifan... ca din toate necazurile mai si rizi. Stiti cum is busturile acelea, busturi cum erau Lenin si Stalin... el avea pe Maica Domnului. Era mai fomfanit! <<Unde-i auru’, Trifane? - L-am ascuns in cur la Maica Precista!>>. Spunea adevarul... <<in cur la Maica Precista>> si da-i bite! <<Da’ v-am spus, bata-va cela si cela ca-i in cur la Maica Precista!>> Nu-l credeau si dupa doua zile au zis sa mearga sa vada ce zice. I-o dus acasa si le-o aratat: <<No, ni, l-am bagat in bust!>> Doua kile de aur erau acolo!”, si-a mai amintit barbatul. Cu aurul in vaginAurul era pus deoparte de localnicii din Rosia Montana pentru a le asigura traiul la batrinete, cind nu mai puteau munci. Il ascundeau bine, iar pe patul de moarte spuneau copiilor unde era aurul. Lui Gheorghe Ivascanu, securitatea nu a mai avut ce sa-i ia, pentru ca el il investise deja in steampurile distruse, de pe care nu reusise inca sa-si recupereze profit. Teroarea a durat ani de zile, dupa cum si-a amintit barbatul: “Pe tata l-or prins cu un kilogram de aur la Alba Iulia. Tata l-o avut invelit in hirtie, bagat in fund. O juma de kil de aur si sora mea in vagin, alta jumate de kil. O fost piriti, ca la Alba i-or prins jandarii. Pe sora mea o luat-o femeile si i-o gasit aurul. Era pe timpu’ legionarilor”. Sabin David, care avea 28 ani la nationalizare, a povestit ca, inclusiv in ‘56-’57, securitatea venea sa ia aurul de la oameni. “O dus tati proprietarii la Cimpeni sa deie auru’, daca nu de voie buna, atunci de sila. Ii bateau sa deie auru’. Spuneau ei, ca io n-am fost: <<sa nu ajunga nime pe unde am fost io!>> ca era securitate de la Bucuresti si din judetele invecinate. Vinea o masina neagra de te lua noaptea din pat si te ducea la bite. Ce era sa faca, ca erau schingiuiti si batuti pina dadeau aurul”, a marturisit acesta. Si Ciura Francisc, care avea 16 de ani in momentul nationalizarii, si-a amintit ca persecutiile au durat ani buni: “Au venit in ‘48, ne-au prins asa... au inchis baile, au puscat gurile de mine. Ne-au lasat sa mai macinam cit minereu am mai avut. Dupa acee... gata! (...) Ce sa te opui? Daca ziceai ceva, nu mai erai dimineata in casa! O vinit teroarea aia mare cu auru’! Prin ‘52, ‘53, ‘54! Or inceput de se pirau oamenii de duceau auru’! Ii ducea, ii batea, ii aducea inapoi si iar ii luau la securitate!”.Depopulare masiva“Le-o luat tat la oameni de si-or luat lumea in cap. O mers care pe unde o vazut cu ochii. Ne-or luat minele, ne-or luat steampurile, ne-or luat paminturile si ne-or lasat calici. N-am avut ce face! Daca ni le-o luat, ni le-o luat! O luat statu’ tat. (...) Atunci era penzia auru’, ca nu lucrau tati pentru penzie, mai ales particularii. Batrinii si-or strins aur pentru batrinete. Aia le-o fost penzia. Apai ne-or luat-o si aia!”, a rezumat Ana Coburi, care avea 20 de ani la nationalizare, ce s-a intimplat si care au fost implicatiile pe termen lung ale legii din 1948. Ce a urmat, a sintetizat tot istoricul Marius Cristea: “Situatia survenita in urma nationalizarii, saracia accentuata, tratamentele inumane practicate de securitate determina populatia de mineri sa caute in alte parti mijloace de a iesi din aceasta situatie: procurarea mijloacelor materiale necesare existentei si iesirea de sub controlul direct al securitatii din zona. Lipsa desavirsita de mijloace materiale si imposibilitatea procurarii acestora creeaza un adevarat exod al populatiei de mineri spre santierele de constructii sau spre bazinele carbonifere din Valea Jiului, in Rosia Montana intregistrindu-se in anul 1956 o populatie cu aproximativ 21% mai redusa fata de anul 1948”. ResemnareCu toate ca unii au incercat sa se revolte, s-ar putea spune ca, la nivel de comunitate, rosienii au acceptat cu resemnare pierderea agoniselii de generatii a lor si a familiilor lor. O explicatie ar putea fi mentalitatea oamenilor din aceasta comunitate miniera. “Exploatarea aurului din aceasta zona a Muntilor Apuseni a cunoscut momente de crestere economica succedate de diminuari drastice a productiei, fapt care a alimentat o mentalitate aparte a acestei comunitati ocupationale materializata printr-o non-reactie surprinzatoare la confiscarile operate de autoritati in baza legii din 11 iunie 1948. Mentalitatea minerilor din aceasta bransa este comparabila cu cea a prospectorilor de aur din America de Nord sau Australia, aflati in permanenta asteptare a loviturii norocoase. Momentul 11 iunie 1948 a fost receptat, in ciuda realitatii, drept un moment care va fi urmat de o alta revenire spectaculoasa, de altfel obisnuita in astfel de sfere ocupationale”, a explicat istoricul Marius Cristea. Doar ca rosienii nu aveau cum sa stie atunci ca “revenirea spectaculoasa” nu se va mai produce niciodata. Unii dintre cei virstnici, care au ales sa ramina in Rosia Montana sau s-au intors ulterior, si-au pus speranta in caderea regimului comunist. Au sperat ca isi vor primi minele inapoi si ca vor putea sa ii invete pe cei tineri cum sa extraga aurul, ca sa-si asigure un trai macar la fel de bun cum au avut ei in perioada interbelica. Neoficial, am aflat ca li s-ar fi spus ca in ziua de astazi exista norme dure de protectia muncii, si ca ar fi riscant ca aurul sa se mai extraga ca inainte cu mai bine de jumatate de secol. Dar oare ce i-ar fi oprit sa isi cumpere cele mai noi utilaje, in conditiile in care atunci isi aduceau cele mai moderne utilaje ale vremii, inclusiv de peste hotare? Astazi, intrebarile sint retorice si explicatiile tardive. Ce ramine, este numele acestui El Dorado al Romaniei, Rosia Montana, care, daca are sansa sa nu devina doar istorie, merita sa intre in cartile de istorie macar pentru suferinta prea putin cunoscuta a unor oameni care au stiut sa munceasca, dar sa se si distreze, sa isi asigure un trai mai mult sau mai putin bun, dar cinstit.
Ungaria cere Romaniei sa clarifice situatia privind proiectul minier de la Rosia Montana inainte de aderarea la Uniunea Europeana, a relatat, ieri, MTI, citind un oficial din Ministerul ungar de Externe. Zoltan Gabor, reprezentant al Ministerului ungar de Externe, a declarat ca aprobarea proiectului minier ar putea pune in pericol mediul natural din Ungaria. La intilnirea dintre guvernele României si Ungariei, programata in noiembrie, cele doua tari vor discuta despre proiectul Rosia Montana.
Primarul orasului Ocna Mures, Sorin Cristea, a fost amendat cu 10.000 de lei in urma controlului efectuat de catre subprefectul Arpad Ladanyi, pentru neindeplinirea atributiilor care ii reveneau in calitate de presedinte al comisiei locale de fond funciar. Conform cu datele furnizate de Institutia Prefectului Judetului Alba, motivele pentru care primarul a fost amendat sunt urmatoarele: nu a comunicat raportul privind stadiul aplicarii Legii 247/2005 pentru luna septembrie, nu a afisat datele pe care le prevede legea, si nu a solutionat in timp util cererile de revendicare a proprietatilor de fond funciar.
Primaria municipiului se bucura ca lucrarile sunt aproape terminate si traficul va reintra in normal. Fara a incerca sa stricam veselia tuturor, tragem un semnal de alarma in legatura cu ceea ce fac soferii, mai ales cei de TIR-uri, si urmarile inconstientei sau nepasarii acestora. Pentru a nu primi raspunsul standard: “Nu-i putem identifica”, furnizam si pozele necesare gasirii celor in cauza. Spre Europa Drumul European 81, care coincide in zona cu Drumul National 1, portiunea cuprinsa intre localitatea Sintimbru si Alba Iulia, autocamionul inmatriculat cu numarul CJ-87-SND si incarcatura acestuia, constind in balast; acestea sunt datele de inceput ale acestui material. Nimic iesit din comun deocamdata, insa continuarea ar trebui sa dea nastere unor ecouri din partea autoritatilor, fie ele rutiere sau administrative. In apropiere de intrarea pe soseaua de centura, varianta pe care circula in mod normal camioanele de mare tonaj, soferul autocamionului, frineaza, incetineste, insa merge in continuare in fata, intrind in oras. Murdareste asfaltul cu apa murdara, nisip si pietris, care curge in voie din remorca, si ii enerveaza la culme pe soferii care ruleaza in spate. Masinile, si mai ales parbrizele masinilor care au ghinionul de a circula in spatele autocamionului, devin albe, iar vizibilitatea scade drastic. Soferul autocamionului reactioneaza violent la claxoane si atentionari, facind gesturi obscene la adresa celorlalti participanti la trafic. Insotite, binenteles, de injuraturile aferente. Unde si de ce ? Camionul nu se opreste nici macar in zona in care se construieste sustinut, ci isi urmeaza traseul pina la semafoarele din cartierul Ampoi, improscind cu apa murdara si nisip si oamenii aflati pe trecerea de pietoni din zona Liceului Alexandru Domsa. La intersectia sus mentionata, soferul vireaza stinga, indreptindu-se catre Stadionul Cetate. Nu putem preciza unde anume s-a oprit “transportul”, insa este clar ca soferul nu urmarea sa ocoleasca orasul. Este la fel de clar ca acest autocamion nu este singurul care circula prin zona, si nici singurul care isi lasa o parte din incarcatura pe drumul public. In urma unor astfel de TIR-uri ramine o mizerie de nedescris si soferi nervosi, iar autoritatile se vad nevoite ca, in scurt timp, sa constate ca asfaltul s-a degradat si trebuie inlocuit. In loc de concluzie Este foarte adevarat ca nici administratia locala si nici politia nu ii poate surprinde pe toti cei care sfideaza normele bunului simt, dar mai ales legile, insa credem ca un exemplu ar putea avea puterea de a educa. La fel cum suntem siguri ca astfel de situatii ar putea fi aduse la cunostiinta celor in drept sa ia masuri si de catre restul cetatenilor, astfel incit identificarea sa fie mai usoara. Cum, insa, acest lucru nu se prea intimpla, tot albaiulienii vor trage la raspundere administratia, pentru felul in care sunt cheltuiti banii publici, pentru lucrari de reparatii, dar si pentru starea proasta a drumurilor. Si, la fel de adevarat este ca Drumul National 1 si Drumul European 81 sunt cele cu care vom intra in Europa, la 1 ianuarie 2007. Promptitudine La putin timp dupa ce administratia locala din Alba Iulia a intrat in posesia imaginilor si a informatiilor in legatura cu acest subiect, organele in drept au fost sesizate. Imediat s-a trecut la identificarea autocamionului si a soferului acestuia, si am aflat ca amenda va fi de minim 25 de milioane de lei vechi. Pe aceasta cale multumim reprezentantilor administratiei locale care s-au implicat prompt, si ne exprimam speranta ca acest caz sa aiba puterea unui exemplu, atit pentru alti soferi pregatiti sa sfideze legea si bunul simt, cit si pentru albaiulienii care observa astfel de situatii.
Cunoscuta actrita de origine canadiana, Pamela Anderson, considerata un simbol al femeilor „siliconate", trece printr-o adevarata drama personala, dupa ce „mindria vietii sale" - sinii - au cam inceput sa se deformeze. In timp ce iesea dintr-un hotel, imbracata intr-o camasuta gri, cu decolteu generos, vedeta a fost surprinsa de paparazzi intr-o postura ceva mai delicata. In timp ce actrita facea obisnuitele saluturi, un fotograf a reusit sa ii faca o poza cu totul inedita, din care se vede clar cum unul dintre mameloanele vedetei s-a dezumflat, atirnind intr-un mod nu tocmai estetic.
Dupa ce a divortat oficial de Ovidiu Brinzan, fostul ministru al Sanatatii, Dana Razboiu este implicata din nou intr-o relatie serioasa. Iubitul sau este Bogdan Enoiu, directorul de la McCann Erikson si mina dreapta a lui Ion Tiriac. Bogdan Enoiu este insa un barbat actualmente foarte insurat. Apropiatii vedetei spun ca Bogdan a intentat deja actiune de divort pentru a-si oficializa relatia cu vedeta TVR. Desi se cunosc doar de citeva luni, Enoiu a marturisit ca el si fosta prezentatoare a Jurnalului de la TVR se iubesc foarte mult. „Ne-am indragostit unul de altul. Uneori iubirea poate sa apara atunci cind nu te astepti. Ne sta nu bine, ci foarte bine impreuna. Sintem noi doi si cu baietelul ei. Poate o sa avem si copiii nostri". Se pare ca cei doi s-au cunoscut pe 17 iulie, la concertul Shakirei. (L. G.)
Comisia Centrala a Arbitrilor (CCA) a decis retinerea de la delegari, pe termen nelimitat, a arbitrilor Victor Berbecaru si Marius Martis, in timp ce Tiberiu Lajos nu va mai arbitra pina la sfirsitul anului. „Marius Martis, care a arbitrat partida CFR Cluj - FC Vaslui, 2-2, in etapa a 10-a, si Victor Berbecaru (FC Vaslui - Poli Iasi, 1-1, din etapa a 9-a) au fost retinuti de la delegari pe termen nelimitat, in timp ce Tiberiu Lajos, arbitrul de la Poli Iasi - Steaua, 1-1, si Lucian Dan au fost suspendati pina la finalul anului calendaristic", a declarat presedintele CCA, Gheorghe Constantin. Deciziile cele mai dure au fost luate impotriva asistentilor Aurel Florescu si Bogdan Medrea. „Masuri dure au fost luate cu cei doi asistenti, care au gresit grav si repetat. Aurel Florescu, care a semnalizat eronat un ofsaid la un gol marcat de Ceahlaul, a fost trimis la campionatul judetean, pentru lipsa de valoare, iar Bogdan Medrea, a fost trimis la lotul B, de unde fusese chemat in vara", a precizat Gheorghe Constantin. Oficialul FRF a mentionat ca, prin aceste decizii, CCA nu doreste sa-i sperie pe arbitri. „Rostul acestor decizii este sa-i trezim la realitate, sa-i ambitionam. Sintem la mina lor. Rolul nostru este de a-i pregati, indruma, iar mai departe depinde de ei", a adaugat Constantin.
Clauza de reziliereMuresan a mai spus CFR Cluj ca nu va renunta la achitarea clauzei de reziliere, de 200.000 de euro, pe care Dorinel Munteanu o avea trecuta in contract. „Contractul de antrenor al lui Dorinel Munteanu are trecuta clauza de reziliere de 200.000 de euro. Nu avem ce negocia pe aceasta tema. FC Arges trebuie s-o plateasca. Sa nu faca smecherii. Sa nu mai spun ca Dorinel Munteanu are si contract de jucator cu noi si va fi foarte interesant de urmarit, la meciul direct CFR Cluj - FC Arges, din 21 octombrie, cum va sta pe banca tehnica a lui FC Arges, ca director tehnic, dar va fi jucatorul lui CFR Cluj, pe foaia oficiala", a afirmat Muresan.„Echipa este bine"Oficialul feroviarilor a plecat ieri dimineata, la ora 6.00, direct in cantonamentul echipei, la Vatra Dornei. „Echipa este bine. Baietii au trecut cu bine peste vestea cu plecarea antrenorului, care a fost total neprofesionista. Sa spui ca pleci cu orice risc, atunci cind ti se propune prelungirea contractului...Oricum, la Vatra Dornei am decis sa renuntam la serviciile antrenorilor secunzi Gheorghe Mihali si Catalin Ciorman", a declarat Muresan.In discutii cu antrenoriIuliu Muresan a reveni la Cluj in cursul dupa-amiezii, dupa care a plecat la Bucuresti, cu avionul, pentru a purta negocieri cu antrenorii vizati pentru a prelua CFR Cluj. „Pot sa va spun ca nu e vorba nici de Sabau, nici de Ilie Dumitrescu. Recunosc ca l-am fi vrut pe Andone, dar are contract, iar noi nu putem sta pina anul viitor. Ne trebuie un antrenor incepind de marti. Voi discuta cu 2-3 antrenori, romani si straini, iar joi, cred ca voi putea anunta noul tehnician al echipei noastre", a spus presedintele Iuliu Muresan.Vinde, dar scumpConducatorul echipei din Gruia nu s-a aratat deranjat de faptul ca Dorinel Munteanu isi doreste jucatori de la CFR Cluj. „Nu am vindut niciodata jucatori de la noi. Dar, daca Dorinel vrea jucatori, iar FC Arges va avea bani cu adevarat, sa scoata trei milioane de dolari in iarna si pot cumpara", a declarat Muresan.CFR Cluj a ramas fara antrenor de marti seara, cind Dorinel Munteanu, aflat in cantonament cu feroviarii, la Vatra Dornei, a anuntat conducerea ca va pleca la FC Arges.Conform programuluiPresedintele CFR Cluj a declarat ca nu se pune problema sa fie de acord cu devansarea partidei pe care echipa sa urmeaza sa o dispute cu Steaua Bucuresti, pe 14 sau 15 octombrie. „Apreciez tot ce face Steaua si admir echipa, dar acum ma doare de formatia mea. Nu am cum sa fiu de acord cu cererea Stelei de a juca in devans. Este vorba despre interesul nostru, nu al Stelei", a incheiat Iuliu Muresan.Piti avertizeazaSelectionerul Victori Piturca a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca oficialii clubului CFR Cluj vor regreta, in timp, despartirea de antrenorul-jucator Dorinel Munteanu. „Imi pare rau pentru Dorinel Munteanu ca a plecat de la Cluj. El formase un grup valoros, cu rezultate foarte bune. Probabil, conducerea lui CFR Cluj o sa regrete in timp. Sint convins ca asa va fi", a spus Piturca. Selectionerul spera ca Munteanu sa-si continue cariera de jucator la echipa pe care o va pregati de acum inainte, FC Arges, pentru a fi chemat din nou la nationala.
Este binecunoscut faptul ca, intre politistii sibieni si maghiari, exista un Protocol de colaborare, a carui sfera se extinde si se diversifica an de an, in beneficiul ambelor institutii si comunitatilor carora le apartin.In aceasta primavara, pe timpul vizitei pe care o delegatie a IPJ Sibiu, condusa de seful inspectoratului, comisar sef Bargoz Mircea-Vasile, a efectuat-o la IPJ Bekes, cu prilejul sarbatoririi Zilei Politiei Maghiare, s-au pus bazele realizarii unui schimb de cite 4 lucratori de la Politia Judiciara, care sa desfasoare activitati concrete, pe specificul muncii, la inspectoratul partener, timp de o saptamina. Proiectul a fost avizat favorabil si aprobat de forurile competente din cele 2 tari, fiind o garantie a realitatii, seriozitatii si obiectivitatii in care desfasuram activitatile cu partenerii externi.Pe aceasta baza, in perioada 10-17 septembrie 2006, o delegatie a IPJ Sibiu, formata din 4 politisti de la politia judiciara, politia rutiera si politia de ordine publica (inspector principal Videanu Cristian, subinspector Boros Catalin, agent Bota Horatiu, agent Anghel Lucian) au desfasurat activitati practic-aplicative la IPJ Bekes, rezultatele schimbului de experienta fiind de un mare folos si fiind impartasite si celorlalti colegi din structurile operative ale inspectoratului sibian.Pe baza de reciprocitate, 4 politisti maghiari de la IPJ Bekes (capitan Demeter Lorant, locotenent major Kozma Mihaly, Peteo Krisztian si Stumpf Adam) au desfasurat, timp de o saptamina, in perioada 24 - 30 septembrie a.c. la IPJ Sibiu - resedinta si la Politia Municipiului Sibiu, Politia Municipiului Medias, Politia Orasului Copsa-Mica, Politia Orasului Copsa-Mica, Politia Orasului Dumbraveni, Politia Orasului Avrig, Politia Orasului Cisnadie si Politia Orasului Ocna Sibiului, activitati practic-aplicative, specifice muncii de politie (cercetarea la fata locului, activitati de cercetare penala, activitati pe programele Serviciului Criminalistic - Imagetrak si AFIS 2000, activitati de patrulare pe linie de ordine publica si rutiera, amprentare, fotografiere, precum si o prezentare a legislatiei romane de interes politienesc), apreciind eforturile depuse de comanda inspectoratului si cadrele acestor subunitati teritoriale, pe linia monitorizarii, contracararii si tinerii sub control a fenomenului infractional. In timpul liber, colegii maghiari au vizitat obiective turistice si culturale din judetul Sibiu, fiind placut impresionati de frumusetea meleagurilor si de ospitalitatea sibienilor.Ne exprimam increderea ca, prin astfel de contacte directe si prin desfasurarea unor activitati in comun, vom realiza un schimb de experienta benefic ce va contribui decisiv la eficientizarea serviciului politienesc, cu influente pozitive asupra sigurantei si confortului cetatenilor sibieni.Compartimentul de relatii publice din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu
Service zonalDepartamentul de service al TopTech este certificat pentru service pe ultima generatie de laptop-uri Toshiba, fiind autorizat sa solutioneze garantii internationale si avind acces preferential la baze de date ale Toshiba Europe, pentru identificarea si achizitionarea cit mai rapida a oricarei piese. TopTech propune solutii si servicii prin care tehnologia poate fi valorificata la maxim, oferind valoare adaugata si competenta afacerii: oferte speciale, suport tehnic de specialitate, servicii post-vinzare, solutii de finantare.Promotiile toamneiSaptamina trecuta s-a lansat o oferta speciala la notebook-urile Toshiba de ultima generatie. Fiecare se adreseaza cite unui segment al pietei. Modelele incluse in oferta speciala sint Satellite L100 - 194 (517 euro), Tecra A8 - 143 (999 euro), Satellite P100 - 257 (948 euro) si Satellite L100 - 120 (737 euro). Preturile nu contin TVA si sint valabile pina pe 15 octombrie, in limita stocurilor disponibile. Cadouri in culoriPina pe 31 octombrie, Toptech desfasoara promotia „Cadouri in culori!", adresata celor care achizitioneaza consumabile originale HP. Odata inscrisi in promotie prin intermediul site-ului www.toptech.ro, clientii pot cistiga hirtie fotografica originala HP, un mouse optic sau o camera web performanta. TopTech ofera consumabile originale HP, care asigura cel mai bun raport calitate/pret. Astfel, se realizeaza o economie de 8-12 la suta fata de costurile rezultate prin utilizarea altor cartuse.
Senatorul PRM Gheorghe Funar, audiat ieri de membrii Colegiului CNSAS in legatura cu un dosar ce contine trei file si in care sint descrise incercari de racolare a sa ca informator, a declarat ca doreste sa colaboreze cu SRI si SIE si va face cereri in acest sens. „Voi cere, atit eu, cit si colegii mei, ca fiecare roman din aceasta tara, simpatizant al PRM, sa solicite, printr-un angajament scris, colaborarea cu SRI si SIE in vederea demascarii mafiotilor care au jefuit Romania in ultimii 16 ani", a declarat Funar. Parlamentarul a descris „dosarelul subtire, ingalbenit", primit de CNSAS de la SRI si sustine ca in cele trei pagini a putut vedea o „autobiografie" a sa. Aceasta prezinta insa si o serie de erori, referitoare atit la datele sale personale, cit si la cele ale parintilor sai.Dosar atipicFunar a sustinut ca membrii Colegiului CNSAS au calificat dosarul sau drept unul „atipic", intrucit nu contine vreo nota informativa sau vreun angajament de colaborare cu fosta Securitate. El si-a exprimat speranta ca membrii Colegiului vor constata, inca o data, ca nu a avut vreo legatura cu politia politica. El a mai explicat ca nu a putut vedea dosarul de urmarit pe care i l-a intocmit fosta Securitate. „N-am colaborat cu Securitatea atunci, dar vreau s-o fac acum, pentru binele tarii. Voi fi, probabil, invitat alta data sa-l studiez, dar de primit nu-l pot primi", a spus Funar.
Diferentiate pe oraseCel mai ridicat nivel al preturilor propus de ANRE este inregistrat in orasul Suceava, de 213,6 lei pe gigacalorie. La polul opus se afla orasele Bucuresti, Ploiesti si Drobeta Turnu Severin, unde gigacaloria ar putea costa 107,5 lei, echivalentul fostului pret national de referinta. Pentru localitatile unde este furnizata o cantitate mai mare de energie, ANRSC a calculat urmatoarele preturi de referinta a gigacaloriei: Sibiu - 111,11 lei, Cluj Napoca - 114,18 lei, Targu Mures - 150 lei, Piatra Neamt - 119,64 lei, Miercurea Ciuc - 176 lei, Motru - 108,84 lei, Tulcea - 117,48 lei, Vaslui - 198,97 lei. ANRSC a mai stabilit urmatoarele preturi de referinta pentru gigacalorie: Baia Mare - 114,81 lei, Roman - 211,11 lei, Calarasi - 125,06 lei, Comanesti - 152,5 lei, Mangalia -198,78 lei, Bistrita - 156,16 lei, Oltenita - 169,57 lei. Pretul local de referinta minim de 107,5 lei/gigacalorie a fost stabilit pentru localitatile Rimnicu Sarat, Turceni, Petrila, Reghin, Tirgu Neamt, Draganesti, Mizil si Sinnicolau Mare. Mai scump pentru aradeniPotrivit ANRSC, pretul local maxim de referinta a fost stabilit pentru localitatea aradeana Sebis, la nivelul de 258,84 lei/gigacalorie, inclusiv TVA. „In aceasta localitate, energia termica este furnizata pentru un numar de zece garsoniere, cu un consum total de 48 gigacalorii. Din discutiile purtate, urmeaza ca autoritatea locala sa aprobe un pret de facturare apropiat de nivelul de 107,5 lei/gigacalorie, intrucit valoarea subventiei este nesemnificativa", a declarat Constantin Predoi, director al directiei Preturi si Tarife din cadrul ANRSC.Cazuri deosebitePentru un numar de noua localitati, pretul real al energiei termice se situeaza sub nivelul pretului local de referinta minim, stabilit de lege la 107,5 lei/gigacalorie. Cele noua localitati sint Nadlac, Beius, Huedin, Cernavoda, Intorsura Buzaului, Vlahita, Tasca, Vatra Dornei, Calimanesti. In aceste orase, energia termica este produsa din surse neconventionale, de tipul apa geotermala sau rumegus. Guvernul a aprobat, in luna august, inlocuirea pretului national de referinta pentru energia termica, de 107,5 lei pe gigacalorie, cu preturi locale de referinta, stabilite de ANRE si ANRSC in colaborare cu administratiile locale. Decizia Executivului vizeaza acoperirea costurilor reale de productie a energiei.
ProgramulProgramul „Profesor european", organizat de Delegatia Comisiei Europene in Romania, cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii, s-a adresat profesorilor de gimnaziu care predau discipline civice. Scopul acestuia a fost de a oferi profesorilor o colectie de planuri de lectie pentru elevii claselor a VII-a si a VIII-a. „Prin participarea la acest program, profesorii au demonstrat ca sint interesati de metode de lucru noi, dinamice, care implica mai mult participarea elevilor in salile de clasa. Credem ca proiectele de lectii din aceste program sint foarte creative si pot fi preluate de cei care predau discipline civice si nu numai", a declarat Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania.CompetitiaParticipantii la concurs au fost invitati sa trimita planuri de lectii inovative, in cadrul a patru seturi tematice: „Cetatenie europeana", „Mass-media si opinia publica/Presa a IV-a putere in stat", „Complexitatea identitatii personale" si „Statul national in Uniunea Europeana". Din cele patru seturi tematice, doar primele trei au avut proiecte cistigatoare. In cadrul setului 3, cel mai bun model de predare, distins cu premiul intii, a fost prezentat de profesoara Adriana Costea. Modelul sibianSpre surprinderea tuturor, modelul sibian nu a fost unul de proiect. El a fost experimentat o perioada mai mare de timp la clasele V-VIII, de la Scoala Generala nr. 6, si a cuprins metodele, procedeele si strategiile de promovare a valorilor europene. „Mai multi ani la rind am cautat sa aplic si sa perfectionez metoda de abordare. Am organizat in acest sens ateliere de lucru, mergind pe ideea ca aceste lectii trebuie sa determine convingeri, sa formeze atitudini in rindul elevilor. Metodele interactive folosite au fost gindite pentru a atrage elevul la insusirea unor concepte care sa fie folosite in viata de zi cu zi, nu doar insusite mental, fara valoare practica", explica Adriana Costea.Lectii nationaleCele mai bune 12 proiecte intrate in concurs vor fi tiparite intr-o colectie de planuri de lectii. In plus, proiectele cistigatoare au fost puse in practica, ieri, printr-un exercitiu inedit, cu ajutorul elevilor unei clase de la Liceul „Tudor Vianu" din Bucuresti. Adriana Costea a fost solicitata sa sustina cinci lectii de promovare a valorilor europene. Intreaga actiune a fost filmata. Materialul tiparit, impreuna cu cel filmat, vor fi distribuite scolilor din Romania, pentru a se constitui in modele de utilizat de profesorii care predau discipline civice si care doresc sa-si diversifice metodele de lucru.