Siguranta de 5 steleLa scurt timp dupa premiera mondiala din cadrul British International Motor Show din Londra, noul Opel Corsa a ajuns la Sibiu. Face deja parte din modelele de virf din clasa sa, in ceea ce priveste siguranta. Organizatia independenta Euro NCAP (Programul european de evaluare a sigurantei autovehiculelor noi) i-a acordat punctajul maxim de cinci stele pentru siguranta pasagerilor. Rezultatele bune ale modelului Corsa obtinute la acest program solicitant de testare au fost completate cu trei stele obtinute pentru protectia copiilor si protectia pietonilor. Si mai bunO noua aparitie in cadrul clasei mici Opel, modelul Corsa, a primit un habitaclu mai spatios pentru pasageri, cu o pozitie de conducere impozanta si o priveliste cuprinzatoare. Cu un aspect care denota incredere in sine si o imagine prietenoasa si singulara, pachetul de modificari cuprinde un sasiu complet nou, faruri adaptive cu halogen, ABS cu control al frinarii la virare (CBC), cutie de viteze manuala cu 6 viteze, senzor de parcare. Noul Corsa ofera trei motoare pe benzina si doua motoare turbo-diesel common-rail cu cilindree de la 1.0 pina la 1.4 litri si capacitate de la 60 la 90 cp, tehnologie cu 4 supape. Promotii atragatoareSibienii pot profita oricind de oferta Opel, prin intermediul SC Autohaus Huber SRL, dealer autorizat Opel pentru judetele Sibiu, Alba si Hunedoara si reparator autorizat Chevrolet. In aceasta perioada, Autohaus Huber pune la dispozitie nu mai putin de cinci campanii promotionale: Opel Astra Classic Optima - gratuit aer conditionat, geamuri electrice fata, oglinzi electrice, scaun sofer reglabil pe inaltime, inchidere centralizata; Opel Astra New - reduceri de pina la 1.450 euro; Opel Vectra - reduceri de pina la 1.570 euro; Opel Meriva - reduceri de pina la 280 euro; Opel Signum MCE - reduceri de pina la 1.570 euro.

„Ne aflam in mijlocul unui proces de restructurare care a inceput acum 3 ani. Una din componenetele acestei restructurari este un nou stil al managementului. Elementele prin care se caracterizeaza piramida ierarhica sint inaltimea si baza piramidei, intre care e necesar sa existe un raport optim care aduce dupa sine un feed back mai rapid. Aici, la Cluj, managementul modern implementat a permis optimizarea activitatii de asigurare. Clujul este un centru regional puternic. Pentru a avea o imagine reala despre schimbarile pe care le traversam nu pot sa ma rezum la a studia cifrele. Trebuie sa fiu la fata locului", a spus Boris Johannes Schneider.Reporter: Ce mai cuprinde acest proces de restructurare?Boris Johannes Schneider: ASIROM se schimba dintr-un sistem vechi intr-unul competitiv, adaptat la tendintele europene. Nu e foarte simplu sa schimbi un mecanism in care unele piese trebuie reparate, iar altele schimbate, insa semnalele pozitive au inceput sa apara. Schimbarea comportamentului managerial are in vedere o transformare a potentialului de resurse umane din societate. Vrem sa lucram cu oameni tineri, care vor gasi in ASIROM o institutie solida in care pot face cariera. Pentru clienti vom adopta tarifele la necesitatile populatiei. Din pacate in domeniul asigurarilor un capitol sensibil este reprezentat de frauda, preponderenta in asigurarile auto, capitol pe care dorim sa il controlam si sa asiguram un instructaj mai bun. Acest fapt va duce la servicii mai rapide pentru clienti. R: Cum au fost primele noua luni ale anului pentru ASIROM? Dar pentru ASIROM Cluj stiut fiind ca aici exista o concurenta destul de puternica din partea unei societati cu sediul in Cluj?B.J.S.: ASIROM este in proces de restructurare a portofoliului de participatii la unele societati comerciale. Tot in acest an am lansat produse noi (cum e asigurarea medicala "MEDICAL SELECT") ca rezultat al noii politici a companiei de adaptare la cerintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Directorul de sucursala numit la Cluj, domnul Decebal Manole Bogdan, este o persoana dinamica, capabila sa implementeze procesul de restructurare. La Cluj lucreaza peste 85 specialisti in industria asigurarilor, care deservesc cei peste 30.000 de asigurati. Se cuvine precizat ca in cazul asigurarilor de autovehicule si a asigurarii obligatorii de RCA, ASIROM Cluj este singura societate de asigurare care achita contravaloarea pagubelor prin virament bancar direct in contul atelierului de reparatii preferat de asigurat, clientul putind opta pentru atelierul dorit. S-a optimizat, de semenea, transferul informatiilor, asigurat - ASIROM - ateliere de reparatii, prin mediul electronic oferit de reteaua Internet. Toate acestea au dus la cresterea numarului de clienti cu 10%  fata de perioada similara a anului trecut si a primelor brute subscrise.R: In presa au aparut unele referiri la faptul ca ASIRIOM ar fi avut probleme cu fiscul. Cum comentati?B.J.S.: Articolul aparut a facut referiri tendentioase la un control fiscal obisnuit, de rutina, incheiat in octombrie anul trecut, prin care s-au verificat taxele si impozitele datorate de societate pe o perioada mai veche. ASIROM a achitat, integral, sumele mentionate in actul de control ca fiind datorate bugetului de stat, desi a considerat ca majoritatea constatarilor organelor de control nu sint fondate si a atacat, in instanta, decizia de impunere emisa, fiind foarte posibil sa recuperam banii.  Acest episod nu reprezinta nici un scandal. Este o afacere profesionala care nu are nici o legatura cu entitatea economica. Subliniez ca ASIROM este o societate solida financiar, aflata in profit, cu o reputatie serioasa si recunoscuta pe piata asigurarilor.R:  Unde se situeaza ASIROM acum pe piata asigurarilor din Romania?B.J.S.: ASIROM este lider national la nivel de clienti. Oamenii au mare incredere in brandul ASIROM, notorietatea fiindu-i confirmata in studii si sondaje. Avem o retea extinsa de sucursale, agentii, reprezentante in peste 200 de orase ale tarii, un portofoliu extins de forme de asigurari, specialisti. Vreau sa aduc ASIROM la nivel european si sa reprezinte un promotor in relatia dintre Austria si Romania.Boris Johannes SCHNEIDER - director general ASIROM- origine austriaca- are doi copii care locuiesc la Viena- este Consulul Onorific al Austriei in Romania- are peste 17 ani de activitate in domeniul economico-finaciar si al asigurarilor - a fost Director de Dezvoltare pentru Europa de Est in cadrul grupului Wiener Staedtische

Derbi de calibruAtletic Sibiu si Muresul Deva sint primele doua formatii din seria a V-a a ligii a treia. Cele doua formatii se vor afla fata in fata, astazi, de la ora 15. Se intrevede un duel „care pe care", ce urmeaza sa stabileasca, in mare masura, liderul de toamna in liga a treia. Cu o linie de clasament asemanatoare, cele doua formatii au cedat putine puncte in acest tur. Sibienii au cedat o singura data, in timp ce Muresul a pierdut doua meciuri. La capitolul remize, cele doua formatii au o linie identica, cu doua egaluri din 11 partide. „Va fi un meci foarte greu. Este o presiune mare atit pe umerii nostri, cit mai ales a lor. Noi jucam in deplasare si nu prea avem ce pierde. Oricum, mergem sa cistigam", spune unul dintre oficialii formatiei sibiene. In cantonamentPentru a pregati cit mai bine acest meci, sibienii au intrat, de ieri, in cantonament. Dupa ce au efectuat antrenamentul obisnuit la ora meciului, sibienii au plecat la Curmatura, unde au ramas cazati la o cabana. Starea de spirit din rindul sibienilor este buna, mai ales ca elevii lui Ioan Luca nu se confrunta cu probleme de efectiv. „Speram ca invingem. O victorie cred ca ne-ar aduce titulatura de lideri de toamna. Ar fi foarte important pentru noi, pentru ca am avea posibilitatea sa intram linistiti in vacanta de iarna. Nu ne asteptam sa ne fie usor, dar credem ca experienta noastra o sa fie un avantaj", spune Luca. Vor victorieIn aceeasi etapa, FC Sibiu vrea sa spele rusinea ultimelor rezultate. Dupa ce etapa trecuta a remizat pe propriul teren, 1-1, cu CSM Sebes, sibienii spera sa aibe mai mult succes din deplasarea de la Beclean, contra lanternei Somes Gaz. „Se spune ca la pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Chiar daca n-au nici macar un punct, nu ne putem considera invingatori. Mergem sa jucam cit mai buine si speram sa invingem. Ar cam trebui sa mai luam si noi trei puncte pentru a ne mai imbogati zestrea din clasament", spune Adi Vasii. Intilnirile etapeiIn aceeasi etapa se vor mai disputa partidele: Inter Blaj - Sparta Medias, Trans-Sil Tg.M. - U. 1919 Cluj, Soda Ocna Mures - Mobila Sovata, Oltchim - Gloria Bistrita II, Dacia Orastie - Avantu Reghin, S.S.P. Cluj - Maris Tg. Mures, CSM Sebes - Ariesu Turda. Clasament1 Atletic Sibiu 11 8 2 1 20-9 26 2 Muresul Deva 11 7 2 2 15-6 23  3 Ariesu Turda 11 6 4 1 22-7 22 4 Oltchim 11 6 1 4 15-12 19  5 U. 1919 Cluj 11 5 3 3 12-8 18 6 Sparta Medias 11 4 5 2 13-8 17 7 Maris Tg. M. 11 4 5 2 17-13 17 8 Soda Ocna M. 11 5 2 4 11-11 17 9 Inter Blaj 11 4 3 4 11-6 15  10 Avantu Reghin 11 4 3 4 11-13 15 11 Gloria Bistrita II 11 3 5 3 10-9 14 12 Dacia Orastie 11 4 2 5 15-16 14  13 CSM Sebes 11 3 3 5 14-15 12  14 Trans-Sil Tg.M. 11 3 3 5 12-15 12 15 Mobila Sovata 11 3 3 5 17-24 12  16 S.S.P. Cluj 11 3 1 7 9-18 10  17 FC Sibiu 11 2 3 6 8-16 4  18 Somes Gaz B. 11 0 0 11 6-32 0 

Campionatul National de Taekwon-do si-a desemnat, intre 14-15 octombrie, la Oradea, campionii la categoriile copii, juniori si seniori. Pentru titlul de cel mai bun club al anului s-au inscris sportivi de la 20 de grupari din tara. Printre acestea s-a aflat si Clubul Sportiv „Hwarang" Sibiu. Sportivii sibieni s-au dovedit a fi intr-o forma maxima, acestia cucerind, in total, sapte medalii, dintre care cinci de aur si doua de bronz. Iata rezultele inregistrate: Ciorgovean Dragos - locul 3 - tull -8 ani (pina la 8 ani) - locul 1 - lupta - 8 ani,  Baila Alexandru - locul 1 - tull -14 ani (pina la 14 ani) si - locul 1 - lupta -46 kg. La seniori: Tatu Laurentiu - locul 3 - lupta -63 kg si Birlut Florin - locul 1 - tull centuri negre 2 dan si - locul 1 - lupta - 63 kg. In urma rezultatelor obtinute, clubul sibian „Hwarang" a obtinut „Cupa Romaniei" (in cadrul clasamentului general) la categoria „Copii".

Sean Jones isi petrece vacanta in Hawaii, dar are nesansa sa fie singurul martor la omorarea unui procuror celebru din Los Angeles. Si, pentru ca autorul a fost gangsterul Eddie Kim, Sean trebuie rapid sa se puna la adapost. Va accepta oferta agentului FBI Neville Flynn (Samuel L. Jackson) sa depuna marturie. Cu toate acestea, un informator din cadrul personalului de la aeroport ii spune lui Kim planul celor doi de a folosi un avion Pacific Air, pentru a-l duce pe Sean la Los Angeles, in locul unui zbor cu un avion privat, astfel ca acum tot ceea ce trebuie Kim sa faca este sa se asigure ca avionul nu va ajunge niciodata la Los Angeles sau ca Sean nu va cobori din avion in viata.Sute de serpi veninosi de toate marimile si formele sint urcati pe ascuns in cargoul avionului si dupa aceea eliberati in momentul decolarii. Ei se tirasc pe sub burta avionului, prin gurile de ventilatie si cablurile electrice ale avionului, distrugind mecanismele cheie de operare ale avionului. Odata ce isi fac loc in spatiul obisnuit al cabinei, ei terorizeaza si ucid din instinct.Pentru a supravietui atacului, membrii echipajului si pasagerii trebuie sa lucreze impreuna cu scopul de a se tine departe de aceste animale ucigase.Flynn si Claire Miller (Julianna Margulies), o insotitoare de zbor si viitoare studenta la facultatea de drept, fac tot ceea ce le sta in putinta pentru a mentine pasagerii calmi si uniti in timpul acestei crize. Cinema Arta - orele de incepere a spectacolului: 14; 16,30; 19; 21,30.

Rulouri de pesteIngrediente: 6-8 fileuri de peste alb, 50 gr somon afumat, 100 gr creveti, 100 gr carne de crab, 1 ou, sare, piper, 1/2 ceapa tocata foarte marunt, 2 catei de usturoi, o lingura de marar tocat, 5 linguri vin alb sec, 5 linguri supa de pui Sos de vin si sofran: 300 ml vin alb, 5 boabe piper, codita de la 2-3 fire de marar, 2 fire de cimbru, 1/2 ceapa tocata f. marunt, 1 catel de usturoi strivit, 4 linguri de smintina lichida, 50 gr unt, sare, piper, un virf de cutit de praf de sofran (sau citeva fire).Sos de rosii cu usturoi: 2 rosii, 4 catei de usturoi, o lingura de ulei, sare Mod de preparare:Se prajeste ceapa cu usturoiul pina sint translucente, apoi se adauga crevetii, sare si piper si se prajesc putin pina se fac roz. Intr-un robotel de bucatarie se pune carnita de crab, crevetii cu sosul de ceapa, somonul afumat, un ou crud, marar tocat, sare si piper si se pulseaza pina se obtine un mousse. Se sareaza si pipereaza fileurile de peste pe ambele parti apoi se intinde cite o lingura de umplutura pe fiecare bucata de peste si se ruleaza, nu prea strins. Se aseaza intr-un vas termorezistent uns cu putin ulei si se toarna pe linga amestecul de zeama de supa si vin, si se dau 20-25 min la cuptor la foc mediu. Sos de vin si sofran:Se fierbe vinul, boabele de piper, coditele de marar si cimbru, ceapa si usturoiul la foc foarte mic pina se reduce la 1/3. Se adauga smintina lichida, sare si piper dupa gust si se lasa sa clocoteasca, pina scade si se ingroasa. Se adauga apoi cite o lingurita de unt si se amesteca pina s-a topit complet si de-abia apoi se mai pune inca o lingurita, si tot asa pina se incorporeaza tot untul. Se da la o parte de pe foc si se adauga praful de sofran, numai putin si o sa aiba o culoare f. galbena si un parfum deosebit.Sos de rosii cu usturoi:Se freaca usturoiul pisat cu sare si ulei ca la mujdei pina se face o pasta-maioneza, apoi se dauga rosiile decojite tocate foarte marunt. Se pune sosul in robotl si se pulseaza de citeva ori pina se face un piure, apoi se pune intr-o strecuratoare fina sa curga toata apa lasata de rosii. Se servesc rulourile cu sosul alb si cel de rosii si usturoi cu garnitura de cartofi natur sau orez.

De obicei, cind hotii suna la usa, folosesc cam aceleasi pretexte: va roaga sa le  faceti o favoare sau cer ajutor, spun ca presteaza diferite servicii, sau pur si simplu sustin ca va cunosc. Toate aceste pretexte au un singur scop: sa deschideti usa si sa intre in locuinta dumneavoastra. Nu permiteti sa se ajunga aici, pentru ca aflati singuri in locuinta cu astfel de persoane poate fi periculos. Hotii, de obicei, invoca diverse situatii in care par neajutorati, vor sa va stirneasca compasiunea, mila si sa le permiteti sa intre in casa dumneavoastra. Daca cunoasteti trucurile folosite de hoti, acestia nu va pot induce in eroare: „Imi dati va rog un pahar cu apa, sint insarcinata. Mi-e rau si mi-e sete. Imi dati voie sa intru putin la dumneavoastra in bucatarie?", „Aveti hirtie si creion? Vecinul nu este acasa si vreau sa-i las un mesaj. Pot sa vin sa scriu undeva pe o masuta, aici e si lumina proasta", „Trebuie sa dau urgent un telefon. Am avut un accident... sau am nevoie de un medic", „Pot sa folosesc toaleta dumneavoastra?", „Bebelusului meu ii este foame, pot sa-l hranesc la dumneavaostra?", „Ati primit un colet din strainatate dar trebuie sa-mi dati bani pentru plata costurilor vamale." Acestea sint, de obicei, afirmatiile cu care rau-facatorii incearca sa intimideze persoanele, mai ales pe cele virstnice, pentru ca ulterior sa profite de bunavointa lor. Asadar, este bine de stiut faptul ca grupuri de infractori bine constituite din Bucuresti actioneaza in toata tara, acostind batrini carora le spun ca sint cetateni straini si se afla intr-una din situatiile descrise mai sus. Ulterior ii determina pe acestia sa le ofere bani, sub forma de imprumut si plata unor dobinzi fabuloase. In general, pentru atingerea acestor scopuri, actioneaza fie barbat si femeie, fie doi barbati si o femeie care se deplaseaza cu masini cu numere straine. Asadar, sfatul nostru, al politistilor, este sa fiti atenti la persoanele necunoscute care suna la usa sau care va acosteaza pe strada. Pentru a nu fi victime:- Uitati-va prin vizor sau pe geam, sau folositi interfonul inainte de a deschide usa.- Cind deschideti usa, lasati lantul de siguranta pus.- Nu lasati straini in casa.- Daca la telefon este o voce necunoscuta, rugati sa vi se dea numele, adresa si numarul de telefon pentru a suna inapoi. Daca sint rude sau cunostinte, o sa va inteleaga.- Nu dati informatii la telefon despre dumneavoastra, prieteni sau rude.- Daca sinteti singur/a, incercati sa chemati un vecin sau o persoana de incredere cind trebuie sa primiti, in casa, un necunoscut,- Nu semna-i contracte sau acte in fata usii, fara a stii despre ce este vorba.Sbinsp. Luciana Baltes,Ofiter de relati cu presa

Pasiunea muzicii daruita cu har si profunzime doar celor alesi, a reunit la Sibiu, la acest inceput de toamna, in prima saptamina a lui octombrie, pe participantii la Cursul International de Maiestrie Instrumentala, consacrat talentelor de la 7 la 30 de ani. Aflata la prima sa editie, manifestarea de la Sibiu are ca target de perspectiva constituirea unei Academii de Muzica in orasul care se bucura nu numai o redutabila traditie, ci si de forte locale ce asteapta sa fie fructificate la un mai inalt nivel in Romania, ca tara a Comunitatii Europene.  Asezat sub egida unor prestigioase institutii de cultura din orasul nostru, Filarmonica de Stat si Liceul de Arta, sustinute si de Liga culturala „Romania-Franta", al carei presedinte, conf. univ. dr. Anca Sirghie, a asigurat cu succes partea organizatorica a manifestarii, cursul s-a bucurat de prezenta si indrumarea valoroasa a profesorilor Adelina Oprean de la Academia de Muzica din Basel, Elvetia, si Iustin Oprean, de la Conservatorul de Muzica din Bonn, Germania. Lor li s-a alaturat pianistul Nicolae Dumitru, profesor de la Liceul „George Enescu" din Bucuresti, iar in calitate de corepetitor a participat profesoara Marga Berzovan.Desfasurat pe doua sectiuni, pian si vioara, si axat pe exercitii de maiestrie interpretativa, dimineata intre orele 10.00 - 13.00 si dupa prinz intre orele 15.00 - 18.00, in sala mica a Filarmonicii de Stat din Sibiu - pentru sectiunea vioara si la Liceul de Arta din Sibiu - pentru sectiunea pian, cursul ne-a adus in prim-plan talente de exceptie din tara si din strainatate. Participantii la curs au lasat o impresie cu totul deosebita, prin calitatile concertistice, instrumentale. S-a lucrat individual si apoi in colectiv. N-au lipsit nici momentele de gimnastica, necesare bunei desfasurari a activitatii artistice. Participantii au fost auditori si executanti intr-o saptamana dedicata integral muzicii. Cursul a dispus si de o dimensiune teoretica, festiva. In seara zilei de 2 octombrie ne-a adunat  laolalta dorul de George Enescu, de la a carui nastere s-au implinit recent 125 de ani. Acest virtuoz al viorii si pianului, care a inmanuncheat in fiinta sa artistul  instrumentist, compozitorul si pedagogul, deopotriva, a constituit prin conferinta sustinuta de conf. univ. dr. Anca Sirghie, care i-a conturat un profil biografic, prin evocarea prof.dr. Anca Ilea „Amintiri despre George Enescu" si prin expunerea „Enescu in America", a elevului Vladut Vischi, de la Liceul „Octavian Goga", Sibiu, urmate de expunerea „Enescu si folclorul" a prof. Paul Miereanu si de eseul meu intitulat „Bucuria si exigentele artei de a crea", tot atitea puncte de reper ale vietii si operei marelui geniu national. Motive din creatia lui Enescu au fost ilustrate cu succes la pian de catre prof. Nicolae Dumitru. Dialogul strins care s-a stabilit in publicul seratei, format din iubitori si profesionisti ai muzicii, cadre didactice ale domeniului, a semnalat o stare de fapt care nu trebuie ignorata. S-a discutat situatia din institutiile scolare, pendulind intre modul teoretic de predare a acestei discipline si felul cum este perceputa si inteleasa practic muzica de catre elevi. S-a vorbit despre numarul mic de ore prevazute in programa scolara, care impiedica o apropiere reala de acest obiect. Concluzia a fost aceea ca impactul psihologic al muzicii simfonice nu poate fi decit benefic asupra auditorului copil, ca adult in devenire. Muzica simfonica imprima intotdeauna o stare de gratie pe care nu o resimti, spre exemplu, decit in fata unei picturi veritabile, avind aceeasi forta de seductie sensibila si de concentrare asupra fiintei umane.  Concertul de flaut din seara zilei de 3 octombrie, de la Sala Thalia, sau Concertul simfonic din seara zilei de 5 octombrie, care a marcat deschiderea noii stagiuni, au fost tot atitea momente de bucurie si imbogatire spirituala a participantilor, caci ele impartasesc acestei lumi aceleasi adevaruri general valabile ale muzicii.   Recitalul de vioara al clasei constituite ad-hoc de prof. Adelina Oprean, din 4 octombrie, a cristalizat clipe de emotie si revelatie pentru un public avid de puritati si umbre sonore, de inalta tinuta muzicala. Punctul culminant al manifestarii l-a constituit insa Gala cursantilor din dimineata zilei de 7 octombrie, de la Liceul de Arta din Sibiu, cind s-au inminat Diplome de participare. Intre cursanti activi s-au numarat Maria Jurca si Razvan Anemtoaiei, de la Liceul „Sigismund Toduta" Deva, Ioana Ilie, Coma Ioana Daniela si Andreea Maria Grelus, de la Liceul de Arta Sibiu, Sebastian Ioan Teczesiu, din Constanta, student la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, Anca-Elena Campanie, din Rosiorii de Vede, studenta la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, Raluca-Giorgiana Ciobanu, din Botosani, studenta la Academia de Muzica din Cluj-Napoca, Andrei-Domete Ciobanu, din Botosani, elev la Liceul de Muzica din Cluj-Napoca etc. Semnalam prezenta internationala a studentilor Eva Büthe, de la Universitatea de Muzica din Bonn, Germania, si Wagner D'Aragona Prado, de la Universitatea de Muzica din Düsseldorf, Germania. Asteptam ca, in editiile viitoare, sa participe la Cursul International de Maiestrie Instrumentala un mai mare numar de tineri talentati, indeosebi din Sibiu, mai ales ca este promovata si forma de asistenta pasiva a unor tineri talentati si dornici de perfectionare. Absenta violoncelistului Karl Huros, impiedecat din motive obiective in ultimul moment sa soseasca din Germania la Sibiu, va fi remediata in editiile viitoare, in care, pe linga acest al treilea instrument, violoncelul, va figura in program o dezbatere la nivelul directorilor de licee muzicale si un curs de dirijorat coral. Gala Participantilor incununata de aplauze si flori, emotie si bucurie, traire artistica in continua devenire, a insumat lucrari variate din repertoriul clasic si contemporan. Concertul pentru vioara op.13 - partea I Allegro non troppo, de Fr. Seitz, a fost interpretat de cea mai mica violonista a cursului, Maria Jurca, iar Sonata in mi major op.1 nr. 5 - partea a II-a Allegro, de G.F. Haendel, a fost executat de Andreea Maria Grelus, ca pianista Eva Büthe sa prezinte Sonata op.10 nr.2 - partea I Allegro, de L.v. Beethoven. Din creatia lui P. Constantinescu, Sonatina pentru vioara si pian - partea I Allegro moderato, a fost interpreta de Razvan Anemtoaiei, Praeludium&Fugue fa minor (B.I.), de J.S. Bach si Etude op.10 nr. 12 do minor, de Fr. Chopin, au fost interpretate de Ioana Ilie, Concertul pentru vioara si orchestra la major k.v.219 - partea I Allegro aperto, de W.A. Mozart, a fost interpretat de Sebastian Teczesiu. Au urmat Nocturne op. 48 nr. 1 in do minor, de Fr. Chopin, si Transcendental Etude nr. 10 in fa minor, de F. Liszt, in interpretarea lui Wagner D'Aragona Prado, Introducere si Rondo Capricioso op. 28, de C.Saint-Saëns, interpretate de studenta Anca Elena Campanie, Concert in la minor op.54 - partea I, de R. Schumann, in  executia  Ralucai-Giorgiana Ciobanu si cele Sase dansuri populare romanesti, interprete de Andrei-Domete Ciobanu.Prezenta la Gala, directoarea adjuncta a Liceului de Arta Sibiu, prof. Daniela George, a vorbit despre puterea timpului, ce construieste, ne lasa in urma sau ne duce inainte...,  altfel spus de catre domnul prof. Iustin Oprean „Eu am doar mai multe primaveri!", ori simplu si curat, ca o aducere aminte ce pretuieste mult, lacrimile, de pe chipurile prof. Adelina Oprean si ale doamnei conf. univ. dr. Anca Sirghie, toti, cindva si totusi atit de aproape, elevi ai acestei scoli de muzica ce inalta spiritul si formeaza caracterul, m-a determinat, pe buna dreptate, sa-mi spun: „Pling artistii! Ce bine le sta acestor oameni cu suflete vibrante sa lacrimeze de emotie!". In general, spiritul care a fost imprimat tuturor participantilor, intre care s-au numarat si prorfesori de profil din Sibiu si Deva, era unul de familie, in care comunicarea s-a facut firesc si fructuos.Dupa o baie de muzica a unei intregi saptamini de studiu, nimic mai firesc decit o excursie in generos-ofertantele imprejurimi ale orasului de pe Cibin. Marginimea Sibiului, aceeasi pe care o stim dintotdeauna, noi cei ce ne preumblam de generatii pe aceste meleaguri binecuvintate, cu oameni ce-si poarta in suflet si pe fete marinimia, munca si lumina, a fost gazda in chiar inima ei, Salistea devenita oras, la Sibiel, Tilisca si la Gura Raului pentru musafirii veniti din zari departate. Participantii artisti au privit locurile prin sunet de fluier si zvonuri de nai, prin cromatica vechilor icoane pe sticla, plimbindu-se pe coline inconjurate de munti si strabatute de ape line.Va asteptam de pretutindeni, mai ales din pepiniera de talente cu care tara aceasta se poate mindri oriunde si oricind, sa va intoarceti la editiile viitoare ale Cursului de la Sibiu cu aceleasi ginduri bune si frumoase transpuse in muzica cu credinta ca forta melodica intareste vointa vietii! Fiti bineveniti! Chiar daca abia ati plecat, deja ne este dor de voi!Dana Tili

Executarea silitaRecuperarea banilor de la datornici este o preocupare constanta si concreta a Directiei.  Totalul incasarilor din executare silita la 30 septembrie 2006 este de 104.187.787 lei, reprezentind 18,37% din totalul veniturilor bugetului general consolidat, respectiv 567.232.542 lei. Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu, prin executorii fiscali, a organizat, in intervalul ianuarie-septembrie 2006, 134 de licitatii pentru valorificarea bunurilor sechestrate la un numar de 56 societati comerciale, obtinind o recuperare de  3.222.293 lei. Scoala de finanteOricit ar parea de paradoxal, in localul in care se afla Directia de Finante a functionat pina la desfiintarea ei o „scoala de finante", la care au urmat cursuri specialisti ai armatei. Acum, dupa mai bine de 10 ani, Grigore Popescu propune, iar ministerul de resort aproba, infiintarea unei scoli de finante. Sigur, contextul este altul, dorinta de cadre specializate in finante este mare, ca urmare a intrarii in Uniunea Europeana si de aici si propunerea directorului. Important este ca aceasta scoala se va face la Sibiu, iar sumele alocate sa asigure o instruire competenta si moderna, la nivelul exigentelor actuale.Agentii in sedii noiPreocuparea Directiei si a directorului acestuia pentru a crea conditii normale de lucru in domeniu, altfel foarte important al economiei, se regaseste si in eforturile care se fac pentru asigurarea unor sedii corespunzatoare agentiilor din subordine. Este vorba de sediile agentiei din Saliste, de la Medias, care va fi inaugurat in citeva zile. „Lucrarile trebuiau finalizate in luna iulie, insa au fost ceva probleme in respectarea termenelor de catre constructor. Noul sediu din Medias se inscrie in proiectele noastre de modernizare a unitatilor din judet, astfel incit relatia dintre noi si contribuabil sa fie dintre cele mai bune",  promite Grigore Popescu.Agenti economiciLa nivelul judetului Sibiu functioneaza, in prezent, 37.504 agenti economici. Dintre acestia 14 sint regii autonome, 515 sint societati pe actiuni, 24 sint in comandita simpla, 280 in nume colectiv, iar 16.177 sint societati cu raspundere limitata. Agentii economici cu activitate mai restrinsa cuprind 14.668 persoane fizice autorizate,52 unitati cooperatiste, 2.272 asociatii familiale si 3.501 sint organizate in alte forme juridice aprobate de lege. In categoria „mari contribuabili" sint cuprinsi 370 agenti economici. Toti acesti contribuabili au adus la bugetul consolidat al statului peste 657.744.582 lei RON, pe primele 9 luni din acest an.

Lansare „gustata"Zeci de sibieni s-au inghesuit, ieri, la show-room-ul Emilian, pentru a vedea si testa noul Logan break, denumit de producator MTV. Lansarea oficiala a prilejuit si o zi a portilor deschise, astfel incit sibienii au incercat noua masina si s-au indragostit pe loc de ea. „Astazi (n.r. - ieri), cu ocazia Zilei Portilor Deschise, a avut loc si prezentarea noilor modele, inclusiv toate variantele Logan-ului break. Acesta continua cu succes seria Prestige, deja foarte cautata. Inca din prima zi, pina la prinz, am avut doi clienti, iar alte 11 persoane s-au prezentat pentru a achizitiona noul model direct de la noi", spune Dorian Stefan, manager dealer si service Dacia Emilian.Logan, la cheieDealerul sibian a lansat si un concurs pentru vizitatori, intitulat „Vii pieton si pleci sofer". Practic, sibienii au sansa sa plece acasa cu una dintre cele cinci masini Logan MCV scoase la concurs. Fiecare vizitator al show-room-ului Emilian va primi o cheie. Daca se va potrivi in contactul masinii, norocosul va pleca cu masina acasa. „Probabilitatea ca un sibian sa fie fericitul cistigator este foarte mare. In comparatie cu cistigul la loto, in cazul nostru probabilitatea este de 1 la aproape 230.000", precizeaza Dorian Stefan, patronul de la Emilian. Operatiunea Porti Deschise se desfasoara intre 19 si 23 octombrie, la toti dealerii autorizati Dacia din tara.Atitudine nouaCreata ca o masina de familie, Dacia Logan MTV a facut furori inca inainte de lansarea oficiala. Designul  sau este mai degraba apropiat de al unei utilitare, impresie lasata si de folosirea pentru portbagaj a unor usi batante si nu un haion. La varianta cu cinci locuri, portbagajul are un volum impresionant, de 700 de litri, care ajunge la 2.350 cind sint folosite doar scaunele din fata.  Sasiul este ceva mai lung decit al berlinei, iar motorizarile sint aceleasi ca la modelul de baza: pe benzina (1.4 MPI, 1.6 MPI, 1.6 MPI 16 v), dar si un diesel nou, de 1,5 dCI, care dezvolta 70 CP, fata de cei 65 existenti la berlina diesel. Din cauza cresterii greutatii, cu aproximativ 200 de kg, creste si consumul de combustibil, in medie cu 0,5l la suta de km, conform datelor furnizate de Renault. Toate motorizarile respecta normele de mediu Euro 4. Sigura si ieftina In ceea ce priveste siguranta, Logan MCV este echipat standard cu doua airbag-uri, iar garda la sol este mai inalta, de 155 mm, ceea ce da impresia ca noul model se va descurca bine si in afara asfaltului. Suspensiile sint si ele modificate, avind de aceasta data o cursa mai lunga. De asemenea, Dacia a prevazut modelul si cu un scut de protectie sub grupul propulsor. Frinele sint pe discuri, pe fata, si cu tamburi pe spate, iar modelele care beneficiaza de ABS folosesc un sistem Bosch 8.0, de ultima generatie.  Logan MCV va avea trei variante de echipare: Ambiance, Preferance si Laureate, iar preturile se situeaza intre 8.200 si 11.600 de euro, cu taxele incluse.

Reabilitarea monumentului eroilor din orasul Copsa-Mica este pe ultima suta de metri, dupa citeva saptamini de lucru. Reprezentantii Primariei sustin ca doresc sa ii ofere vechiului monumentul un aspect mult mai modern si civilizat, dar in acelasi timp, sa innobileze jertfa eroilor din oras. Troita va fi sfintita pe 6 noiembrie, cu ocazia sarbatorii Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, in prezenta reprezentantilor cultelor religioase, dar si a celor opt veterani de razboi cu care se mindreste Copsa Mica.

Promovarea viitoarea Capitale Culturale Europene continua. A venit rindul Germaniei. Primarul Klaus Johannis se va afla saptamina viitoare la Berlin. El va sustine o conferinta de presa, la Ambasada Romaniei, care va constitui semnalul de lansare a campaniei de comunicare pe plan european. Concert simfonicIeri, Orchestra Filarmonica a Natiunilor a sustinut un concert extraordinar, ca prefata a lansarii. Formatia artistica il are ca manager pe sibianul Andrei Sarafie, si va cinta si in orasul nostru pe 31 decembrie, la inaugurarea Programului Sibiu 2007. Scopul conferintei si al expozitiei este sa familiarizeze publicul din spatiul de limba germana cu existenta si punctele de atractie ale Programului „Sibiu - CCE 2007". Edilul-sef este increzator in amprenta profesionista a campaniei. „Nu este prima noastra prezentare a Programului Sibiu 2007 in strainatate, am mai avut activitati de promovare si comunicare desfasurate de noi cu mijloace proprii, dar este prima actiune de acest fel dupa implicarea profesionala a firmei GAV/Scholz&Friends", a precizat Klaus Johannis. Prezentarea programului va beneficia, ca si la Sibiu, de un suport scris si informatic din partea Asociatiei „Sibiu 2007", pentru jurnalisti.Normal. Si la BerlinLa evenimentul din capitala Germaniei vor mai participa Sergiu Nistor, comisarul guvernamental pentru Programul „Sibiu - CCE 2007", Marius Constantin, secretar al Asociatiei „Sibiu 2007", Guy Dockendorf, prim consilier al Guvernului si Director General in Ministerul Culturii din Luxemburg, si Lucian Georgescu, directorul firmei Gav&Scholtz. „Vom fi o delegatie mica si vom prezenta acelasi program, dar sper sa avem succes", a spus primarul Sibiului. Dupa conferinta de presa, va fi inaugurata expozitia de fotografie „Sibiu. Tinar din 1191". Aceasta prezinta 24 de lucrari cu aspecte ale orasului Sibiu, sub forma unor „obiective subiective". In continuare, difuzarea spoturilor de promovare se va face si pe marile canale de televiziune cu acoperire europeana, EuroNews si National Geographic Europe.

Un grup de ziaristi germani viziteaza Mediasul, in cadrul programului „Romania inainte de aderare". Reprezentantii mass-media s-au intilnit, miercuri, cu autoritatile locale si cu directorul general al firmei „Kenngott" SCS Medias. Vizita se inscrie intr-un program mai vast, care vizeaza intilnirea unor gazetari din Germania cu reprezentanti ai firmelor germane din Romania si ai autoritatilor locale pentru realizarea unor articole in Sibiu, Medias, Timisoara, Lugoj si Bucuresti.

Concursul national „Cel mai bun padurar" si-a desemnat, ieri, cistigatorii. Pe locul intii, cu 62 de puncte, s-a clasat sibianul Dumitru Nutu, de la Ocolul Silvic Medias. Locul II a fost ocupat de Vasile Lupse, de la Directia Silvica Baia Mare, iar locul trei a fost adjudecat de Ion Movileanu din Republica Moldova. Cistigatorii au beneficiat de premii in valoare de 30, 20 si, respectiv 15 milioane de lei, si de cite un motofierastrau Husqvarna. Ocupantii locurilor IV-VI au cistigat cite un televizor color.

Liderul PNL Sibiu, Cornel Stirbet, ia din nou atitudine impotriva excluderilor din partid. Deputatul sibian considera ca izgonirea fostului presedinte liberal Valeriu Stoica este o noua greseala. „Imi mentin declaratia pe care am dat-o si la excluderea lui Theodor Stolojan din partid: nu este bine ca un fost presedinte sa fie exclus din partid si mai ales ca decizia sa fie luata la nivel de sector", a declarat, ieri, deputatul Cornel Stirbet. El inca spera ca aceste decizii sa fie discutate in Delegatia Permanenta sau in Biroul Permanent si sa se revina asupra hotaririi de excludere.Turcan vede crizaLa rindul sau, exclusa recent din PNL, deputatul independent Raluca Turcan crede ca „actuala conducere iroseste ce a mai ramas din capitalul de incredere, fiind preocupata doar de excluderi si executii interne". Fosta liberala a atras atentia fostilor colegi sa-si respecte obligatiile fata de alegatori si sa se erijeze in motor de unificare a dreptei. „PNL trebuie sa depaseasca perioada de criza in care se afla, sa puna capat valului de excluderi si sa se orienteze rapid in sensul conturarii unei drepte puternice", insista deputatul.„Ras" din organizatieFostul presedinte al PNL Valeriu Stoica a fost exclus, miercuri seara, din PNL. Decizia i-a apartinut organizatiei liberalilor din sectorul 5 al Capitalei, unde Stoica era membru. Liderii liberali au consemnat sapte voturi „pentru", unul singur „impotriva" si o abtinere. „Actiunea politica a domnului Valeriu Stoica a incetat sa mai fie actiunea unui membru al PNL atunci cind a incalcat, cu buna stiinta si in mod repetat, Statutul PNL", se arata in rezolutia Delegatiei Permanente a PNL Sector 5.

Restante mariLazlo Borbely s-a declarat nemultumit de stadiul lucrarilor efectuate la blocurile din zona Strand II si Tilisca. „Desi Sibiul este in intregul sau un santier, efectuindu-se cu bune rezultate lucrari de amploare din cadrul programului «Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007», la blocurile din zona Strand II si Tilisca lucrarile sint mult ramase in urma. Cu bunavointa, apartamentele din Strand se vor putea termina pina la finele anului, dar in zona Tilisca lucrarile stagneaza. Am inteles ca este vorba de un proces care tine lucrarile pe loc, dar s-au cheltuit doar o zecime din banii alocati. La sala de sport, de asemenea, sint restante de circa doua luni si jumatate fata de grafic. Motivul constructorilor este legat de lipsa de forta de munca", a declarat ministrul Borbely.Apartamente noiAnul acesta a fost un an bun pentru constructii si s-au realizat multe lucrari de mare importanta, a apreciat ministrul. „Daca tinem cont de banii alocati prin buget pentru anul viitor, se asteapta ca volumul acestora sa cresca. Accentul, in cazul dumneavoastra, se va pune pe realizarea a peste 400 de apartamente la Sibiu, Medias, Cisnadie, Talmaciu, Agnita si Copsa Mica. In cartierul Resita se asteapta sa se construiasca circa 400 de apartamente. A venit vremea ca cei care construiesc sa-si cheme inapoi din strainatate fostii angajati, sa le asigure salarii corespunzatoare si sa se apuce de treaba. Guvernul a venit in intimpinarea beneficiarilor cu  programul «Case pentru tineri», unde subventiile pentru fiecare locuinta noua ajung pina la 35%. Aici trebuie sa cresca implicarea factorilor locali nu numai in acordarea de terenuri, ci si in sprijinirea efectiva a acestei categorii de locuitori", apreciaza BorbelySali de sportAu fost alocate sume importante pentru construirea de sali de sport. „Trebuie sa intelegem ca programul trebuie realizat. La Sibiu, in afara de cea din municipiul capitala de judet, mai trebuie realizate sali la Sura Mare si la Pauca in prima perioada, insa programul va continua si in anii urmatori. Din cite stiu eu, doua sint in lucru si una in faza de licitatie"a precizat ministrul.Reabilitarea termica„Reabilitarea termica a locuintelor se misca greu. Au fost luate masuri de sprijin a asociatiilor de proprietari cu bani de la buget si de la primarii, dar numai 1.600 de locuinte s-au inscris pe lista de subventie. Din Sibiu, vreo 20. Nu trebuie sa uitam ca sumele la acest capitol sint limitate si banii se acorda conform principiului-primul venit-primul servit", a atras atentia oficialul roman.   

Absolventii Universitatii „Lucian Blaga" vor scoate mai multi bani din buzunar pentru a intra in posesia diplomelor. Taxa de eliberare a diplomei de licenta, a diplomei de absolvire, precum si a certificatului, aprobate de catre Senatul ULBS, ajunge la 42 de lei noi. Pentru diploma de master sau studii aprofundate, absolventii vor plati ceva mai putin, doar 21 de lei. Diploma de doctor costa si ea destul de mult, pe masura importantei sale, si anume 140 de lei. Adeverinta pentru autentificarea actelor de studii este 10 lei. Toate acestea se aduga la taxele de scolarizare, si la cele pentru inscrierile la examenele de licenta, masterat sau doctorat.

Municipalitatea continua campania informativa legata de activitatea si atributiile Serviciului Public Politie Comunitara. Actiunea a inceput pe 9 octombrie si presupune distribuirea in zonele circulate din oras a doua tipuri de pliante informative. Primul pliant lansat contine informatii referitoare la atributiile Serviciului Public Politia Comunitara, iar in cel de-al doilea sint prezentate cetatenilor sanctiunile pe care le pot aplica agentii, precum si cuantumurile amenzilor aplicate. Pentru sibienii care nu le primesc direct de la agentii de pe strada, brosurile se gasesc la sediul Serviciului Public Politia Comunitara, din Bulevardul Victoriei, nr. 1-3 si la Centrul de Informatii pentru Cetateni, din Piata Mare. De asemenea, Politia Comunitara organizeaza intilniri cu presedintii asociatiilor, pentru a-i pune in tema in ceea ce priveste atributiile „comunitarilor" si actiunile pe care pot cetatenii sa le sesizeze.

Un barbat din Teleorman a intrat in vizorul politiei sibiene, dupa ce a dat lovitura intr-un beci din Sibiu. In virsta de 48 de ani, Nicolae N. a patruns prin efractie in noaptea de miercuri spre joi, in pivnita unui sibian, probabil cu gindul sa-si faca ceva privizii pentru iarna. Numai ca a avut ghinionul sa fie prins in timp ce infasca vinul si muraturile tocmai de proprietar. Sibianul nu a mai stat pe ginduri si a chemat imediat politia. Hotul este acum cercetat pentru savirsirea infractiunii de furt calificat, iar bunurile furate de el au fost restituite proprietarului.

Inspectoratul de Jandarmi Judetean Sibiu va lua masuri speciale de ordine si siguranta publica, luni, cu prilejul „Caravanei Iubirii". Evenimentul se va desfasura, intre orele 17-18, in Piata Mare din Sibiu. Un detasament format din 30 de jandarmi va avea grija ca actorii din telenovele difuzate pe postul Acasa TV sa nu pateasca nimic sau sa fie imbulzite prea tare de multime. Jandarmii le recomanda sibienilor care vor participa la eveniment sa nu aduca la spectacol artificii, petarde, sticle, ori cutii metalice cu bauturi alcoolic, sa nu arunce cu obiecte catre scena, sa nu forteze cordoanele de ordine, sa nu depaseasca limitele decentei socio-morale in manifestarea sentimentelor de bucurie sau dezaprobare fata de actori si sa acorde sprijin fortelor de ordine pentru indeplinirea sarcinilor de mentinere a ordinii publice. Cei care nu vor prespecta aceste reguli stricte, risca sa se aleaga cu o amenda serioasa si sa piarda marele eveniment. Mobilizare masivaJandarmii sibieni vor avea de indeplinit o alta misiune grea si joia viitoare. Nu mai putin de 60 de jandarmi operativi vor fi mobilizati la inaugurarea unui nou supermarket pe DN 1. Oamenii legii vor asigura ordinea si siguranta publica, dar vor reglementa si accesul in noul hiper-magazin, in eventualittaea in care sibienii se vor imbulzi la cumparaturi inca din prima zi.

Un tinar de 18 ani a ajuns in spital, dupa ce a fost victima unui accident de circulatie produs, miercuri seara, in Dumbraveni. Horatiu A. se deplasa cu un ciclomotor, in momentul in care a intrat in coliziune cu un autoturism marca Volkswagen Transporter, condus in aceeasi directie de Mihai D., de 37 ani, care efectua virajul la stinga, pentru a intra in curtea unui imobil. In urma accidentului a rezultat ranirea usoara conducatorului ciclomotorului. Politistii continua cercetarile in vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor si conditiilor in care s-a produs evenimentul, precum si incadrarea juridica a faptei.

„Cred ca vom pune capat parcarilor pe trotuare si altor inconveniente", a spus primarul Klaus Johannis, dupa ce a anuntat ca municipalitatea va instala piloni mobili in tot centrul istoric, pentru a face ordine in privinta traficului rutier. Sistemul de piloni mobili va delimita zona pietonala si va permite accesul selectiv. El a fost achizitionat, in urma unei licitatii publice, de la firma SC Ora Exacta SRL din Oradea.Primii pasiFirma oradeana care si-a adjudecat contractul a furnizat deja 11 piloni mobili, sistemul central de comanda - alcatuit din computerul central, care contine programul pentru controlul accesului si unitatea de recodare a cartelelor magnetice cu 100 de cartele - si opt sisteme de citire a cartelelor magnetice. Pilonii mobili au diametrul de 20 cm, iar inaltimea lor in pozitia inchis este de 50 de cm. Ei pot functiona fara probleme la temperaturi cuprinse intre -30 grade Celsius si 50 grade Celsius. Accesul in zonele delimitate de pilonii mobili se va face cu ajutorul unor cartele magnetice. Conform contractului, furnizorul se va ocupa si de punerea in functiune a sistemului de operare. Iar municipalitatea a platit aproape 179.000 de lei, fara TVA. Proiect ampluCablurile electrice care vor alimenta sistemul au fost deja introduse in tubulatura ingropata sub pavajul din centrul istoric. Sistemul de delimitare cu piloni mobili va fi folosit in implementarea proiectului „Circulatia in Centrul Istoric". Sistemul de operare permite programarea deschiderii si inchiderii acestor piloni mobili, permitind de asemenea programarea individuala. Astfel, sistemul poate fi programat astfel incit pilonii mobili sa se deschida si sa se inchida automat intre anumite ore, care reprezinta intervalele permise pentru aprovizionare. De asemenea, sistemul de operare va inregistra intrarile si iesirile autovehiculelor din zona pietonala, precum si actiunile efectuate de operatori. El este conectat la o retea care permite gestionarea tuturor informatiilor catre un centru de management. Acesta se va afla in sediul Primariei Sibiu. Urmeaza instalareaInca de anul trecut, consilierii locali au aprobat o hotarire care reglementeaza circulatia in centrul istoric. Documentul face referire si la amplasarea noului sistem de piloni. Prin decizia edililor, instalarea pilonilor mobili va face clare zonele pietonale: strada Cetatii (pe tronsonul cuprins intre strada Gheorghe Lazar si Papiu Ilarian), Piata Huet, Piata Mica, Piata Mare, strada Nicolae Balcescu, Piata Aurarilor, strada Samuel Brukenthal, strada Tirgului, Pasajul Scarilor, strada Manejului, strada Telefoanelor si strada Funarilor.

Clujenii vor avea la dispozitie in aceste zile friguroase de toamna o serie de manifestari dintr-o gama larga de domenii, cele mai de seama fiind, de aceasta data, concertele. La Universitatea de Arte si Design (UAD) din Cluj-Napoca au loc astazi ultimele actiuni ale Academiei de Toamna „Europa Artium". De la ora 10, la Casa Matei, are loc ceremonia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa lui Chris Wainwright (Marea Britanie), eveniment urmat de conferinta „Potrivit scopului - practica artistica determinata de context". De la ora 16, aceeasi locatie va gazdui conferinta „Urmind steaua - Catedrala din Koln", sustinuta de Barbara Shock Werner (Germania). De la ora 17 va avea loc ceremonia inchiderii oficiale a manifestarii, urmata de vernisajul expozitiei „Lupertz-Sbarciu / Desene", desfasurat la Muzeul de Arta Cluj, de la ora 18.La Teatrul National din Cluj-Napoca poate fi urmarit spectacolul „Zbor deasupra unui cuib de cuci", de Dale Wasserman, in regia lui Marius Olteanu, miine seara, de la ora 19. Opera Nationala Romana are programata in aceasta seara, de la ora 19, spectacolul „Carmen", de Georges Bizet. La Opera Maghiara are loc, tot astazi, un concert de gala, organizat cu ocazia comemorarii Revolutiei din 1956, avind in program „Kodaly Zoltan Psalmus Hungaricus".Legendara formatie Phoenix va sustine in aceasta seara un concert pe scena Casei de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca, lansindu-si, astfel, albumul „Baba Novak". Clubul Roland Garros va gazdui, in acelasi timp, concertul celor de la Hotel Fetish, iar simbata, de la ora 21, al celor de la Omul cu Sobolani, ambele de lansare a celor mai recente albume.

Au aflat de la un prietenVestea ca o piesa Kumm se afla in genericul emisiunii „Euroferma" (difuzata pe N24 TV, duminica, de la ora 11.30), le-a fost data artistilor „in urma cu vreo doua saptamini, de un prieten de la Cluj", dupa cum precizeaza Kovacs Andras, claparul formatiei. „La inceput nu prea am stiut cum sa reactionam, ne-am gindit ca poate a fost stabilit vreun acord cu producatorul nostru si inca nu am fost anuntati", adauga acesta. Infirmarea acestei variante a dus insa la perplexitate. „Nu ne-a cerut nimeni permisiunea pentru preluarea acestor piese si nu e fair, asa ca am contactat un avocat", declara Ernesto Bianchi, managerul Kumm. A fost depusa in acest sens o sesizare la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, precum si la Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti.„Riscam crearea unui precedent"„Nu vrem scandal, ci doar sa li se respecte creatia si munca artistilor", sustine Bianchi. Pe linga preluarea piesei „Yellow Fever", muzicienii clujeni si-au mai descoperit de curind in programele celor de la National TV si melodia „Curse" (de pe albumul „Angels & Clowns", lansat in 2005), ale carei prime acorduri fac parte dintr-o reclama difuzata pe acest canal. „Asteptam sa vedem care este procedura pe care o putem urma, ce prevede legislatia in situatia asta. Daca nu se face scandal, riscam sa toleram crearea unui precedent, ca oricine sa se poata folosi la bunul plac de munca artistilor din Romania", considera Andras. Fara comentariiContactati telefonic de reporterul Monitorului de Cluj, reprezentantii postului de televiziune National TV s-au ferit sa isi exprime o pozitie in acest context. „Nu comentam in nici un fel aceasta situatie", a declarat Gabriela Grecu, PR in cadrul institutiei media bucurestene.

¤ Program competitional AtletismSimbata, ora 11, Parcul Municipal: campionat national de cros (senior, tineret, juniori - etapa judetana)Ciclism Simbata, ora 9-18, Padurea Hoia: Trofeul Ardealul (ciclocross, mountain-bike)Karate WKCVineri (ora 9-20), simbata (ora 9-20) si duminica (ora 9-18), Sala Sporturilor „Horia Demian": campionatul mondial pentru copii, cadeti si junioriVoleiDuminica, ora 12, sala Liceului Unirea: CSS Unirea Cluj - CSS Baia Mare (junioare I); ora 13.30, sala GSIU (str. Taberei): GSIU Cluj - LPS Oradea (junioare I)FotbalSimbata, ora 14, stadion CFR: CFR 1907 - FC Arges Pitesti (Liga I)Simbata, ora 11: stadion Dej: Unirea - CFR Timisoara si stadion Cimpia Turzii: ISCT - Unirea Alba Iulia (Liga a II-a, seria a II-a)¤ „Judet", etapa a VIII-aDuminica, de la ora 15, se disputa meciurile etapei a VIII-a din campionatul judetean de fotbal, zona Cluj. Programul: Vulturii Vultureni - A. S. Borsa, Inter Dezmir - Crisul Izvorul Crisului, Dacia Felix Cluj - Somesul II Gilau, Viitorul Rascruci - Somesul II Apahida, Somesul Bontida - Prograsul Vlaha si C. S. Aghiresu - Progresul Sinnicoara. (T.-J. L.)  ¤ In vizita la „ciini"Poloistii de la CSU Politehnica Cluj joaca in acest weekend la Bucuresti, cu Dinamo, „dubla" contind pentru etapa a III-a a Superligii. „Ciinii rosii" debuteaza de fapt in aceasta editie de campionat, ei au aminata „dubla" cu CSM Leonardo Oradea, din prima etapa. „Exilati" in piscina din incinta Hotelului Belvedere, clujenii isi doresc doar rezultate onorabile cu una dintre pretendentele la medaliile editiei. In cadrul aceleiasi etape, Astra Arad primeste vizita Sportul Studentesc, iar meciurile dintre Steaua si Rapid au fost aminate din cauza participarii primilor la intrecerile preliminare ale Trofeului LEN. In aceste zile CSM Leonardo participa la intrecerile unei grupe preliminare a Euroligii, oradenii avind oricum liber in aceasta runda a Superligii. (T.-J. L.) 

In meciul contind pentru etapa a IX-a a Ligii Nationale de handbal feminin, „U" Jolidon a invins, in deplasare, cu scorul de 34-30 (15-14), HC Zalau. Directorul sportiv al gruparii clujene, Mircea Cucuian ne-a relatat ca totul s-a decis abia in ultimele 10 minute dupa ce pina atunci meciul a fost deosebit de echilibrat. „Am strins rindurile in aparare, iar in atac am gresit mai putin", a rezumat el finalul partidei din orasul de pe Meses. Golurile echipei clujene au fost marcate de Senocico-Ani (12), A. Amariei (10), Tudorache (4), Birsan (4), Vlad (2) si Paraschiv (2). Intre buturi au stat Cristina Dogaru-Cucuian si Berei Imola, iar spre finalul partidei a debutat la „U" Jolidon si noua achizitie, Amelia Busuioceanu.Miercuri seara s-a jucat si la Baia Mare, unde Oltchim Rimnicu Vilcea a invins, cu scorul de 40-31, HCM din localitate, in restanta contind pentru etapa a VIII-a. Intr-un meci contind pentru etapa a IX-a, Rulmentul Brasov a primit aseara vizita echipei HC Dunarea Braila. Celelalte cinci intilniri ale etapei a IX-a se disputa duminica, 22 octombrie, dupa urmatorul program: Astral Posta Cilnau - HCM Baia Mare, CSM Cetate Deva - Tomis Constanta, HC Otelul Galati - Muresul Tirgu Mures, HCM Roman - Universitatea Timisoara si Oltchim - Rapid CFR Bucuresti. Clasament 1. Oltchim       8          8          0          0          271-197           16 2. Rulmentul    8          7          0          1          244-183           14 3. „U" JOLIDON        9          7          0          2          251-225           14 4. Tomis          8          6          0          2          210-203           12 5. HC Dunarea            8          5          1          2          229-213           11 6. HCM Roman          8          5          0          3          200-216           10 7. Astral          8          4          0          4          231-198           8 8. HCM B. Mare        8          4          0          4          201-210           8 9. CSM Cetate            8          3          0          5          203-206           610. HC Zalau   9          3          0          6          213-237           611. HC Otelul   8          2          0          6          192-202           412. Rapid CFR 8          2          0          6          205-229           413. Univ. Timisoara      8          0          1          7          202-267           114. SC Muresul            8          0          0          8          184-250           0

Multi Convivial Vehicle, un proiect ambitios al grupului Renault, dorit fiind ca o revolutie pe piata auto din Romania, a fost prezentat si la Cluj sub auspiciile unui eveniment organizat de concesionarul local si intitulat „Portile Deschise Dacia Logan MCV (Break)". Vizitatorii showroom-ului Dacia de pe calea Turzii au avut oportunitatea sa conduca noul model Logan si chiar sa cistige unul la un concurs organizat cu aceasta ocazie.Tinta Loganului MVC in Romania, si nu numai, este clientela familiala, iar principalele atuuri sustinute de constructorul francez sint pretul, imbatabil pe piata, robustetea si durabilitatea, tot aici intrind si costurile foarte mici de intretinere, si, nu in ultimul rind, adaptabilitatea la orice conditii de trafic si orice tip de drumuri. De acesta din urma da socoteala garda la sol, cu 20 de milimetri mai mare fata de minimul cerut de normele europene. Dincolo de caracteristicile ce se doresc a fi o insumare a maximei functionalitati, principala inovatie pare sa fie spatiul interior pus la dispozitie de noul Break. Fie ca este vorba de varianta cu 5 sau cu 7 usi, aceasta din urma dind posibilitatea la nu mai putin de 7 adulti sa calatoreaca simultan, cu maximum de confort, Logan MCV se distinge prin habitabilitatea sa generoasa, care pune la dispozitie pentru orice activitate functionalitatea si capacitatea remarcabila de transport, remarcind-se, astfel, ca un automobil ideal pentru familiile active si pentru persoanele in cautarea unui vehicul polivalent.

Doar o minuneIn cazul in care va cistiga trofeul mondial (si exista sanse foarte mari ca acest lucru sa se intimple), Fernando Alonso se poate considera un campion norocos. Acest apelativ nu ii stirbeste cu nimic, insa, calitatile remarcabile pe care le-a dezvaluit, cu precadere, in ultimele doua sezoane de Formula 1. Insa spaniolul s-a aflat, la un moment dat, intr-o situatie extrem de dificila, vazindu-se egalat in clasamentul pilotilor de un Schumacher mai hotarit ca oricind sa-si adjudece cel de-al optulea titlu din prodigioasa-i cariera. Pentru o mai buna intelegere a situatiei, trebuie mentionat ca la mijlocul sezonului Alonso avea un avantaj de nu mai putin de 25 de puncte in fata lui Schumacher, pentru ca dupa urmatoarele sapte Mari Premii disputate, cei doi piloti sa se gaseasca la egalitate de puncte. Insa circuitul de la Suzuka s-a dovedit un adevarat talisman pentru Renault si Alonso, spaniolul izbutind victoria in dauna unui Schumacher care a condus 37 de tururi pentru ca mai apoi sa abandoneze din motive tehnice. Astfel ca in fata ultimei curse a anului, Alonso are un avantaj de 10 puncte in fata rivalului direct, ceea ce diminueaza aproape total sansele lui Schumacher la un nou titlu mondial.Greu in Brazilia  Circuitul de la Interlagos este unul dintre cele pe care cei doi protagonisti ai acestui sezon, Fernando Alonso si Michael Schumacher, nu au obtinut vreo victorie in ultimele trei sezoane. Astfel, cursele din ultimii doi ani desfasurate aici au fost adjudecate de columbianul Juan Pablo Montoya, in timp ce in 2003 cistigator a fost actualul coleg al lui Alonso de la Renault, Giancarlo Fisichella. In acelasi an, Schumacher a abandonat pe acest circuit, revansindu-se peste un sezon, cind a terminat al doilea, in spatele lui Montoya. Fernando Alonso are doua locuri 2 pe pista braziliana, obtinute in 2003 si 2005, iar in 2004 a terminat doar al patrulea. Faptul ca spaniolul de la Renault mai are nevoie de un singur punct pentru a deveni a doua oara campion mondial face ca aceasta ultima cursa sa fie, probabil, cea mai captivanta intrecere din acest sezon, consemnind, totodata, ultima reprezentatie a lui Michael Schumacher in calitatea de pilot de Formula 1.

Din ce in ce mai siguri pe ei in laudabila incercare de a reinnoda sirul succeselor clujene, baschetbalistii de la U-Mobitelco au trecut si de-al treilea val, invingind, cu scorul de 101-86, pe ELBA Timisoara. A fost un joc frumos si curat, la succesul ei contribuind deopotriva elevii lui Perisic si cei ai lui Petricevic. Antrenorul clujean si-a rulat intreg lotul avut la dispozitie, iar cind s-au aflat in teren toti au facut eforturi de a se achita de sarcini. Din nou, dupa multi ani, echipa Clujului are „banca lunga", adica un dublaj pe posturi care permite o abordare curajoasa a oricarei partide. Impotriva timisorenilor, un team bun care va avea un cuvint greu de spus in actualul campionat, Perisic a apelat la diferite formule de joc, mai toate oferind satisfactie. Responsabil cu spectacolul a fost americanul LeVar Seals, autor a cinci slam-dunkuri mult gustate de cei aproximativ 1.000 de spectatori din tribunele Salii Sporturilor „Horia Demian". Marcel Tenter a dirijat amintind de vremurile bune, Bruno Roschnafsky a fost util in special in momentele mai dificile, iar Flavius Lapuste a jucat pe linia bunelor evolutii din acest inceput de campionat. O mentiune si pentru Aleksandar Belanovic, pivotul sirb etalind un joc complet, cu reusite si din spatele liniei de 6,25 de metri. Doar Razvan Cenean nu a marcat miercuri seara, punctele formatiei clujene fiind reusite de Seals (19; 2×3) - MVP, Lapuste (19; 2×3), Belanovic (13; 3×3), Tenter (11), Roschnafsky (11; 1×3), Dumitrescu (10; 2×3), Silvasan (7; 1×3), Chetreanu-Don (5; 1×3), Medvedj (4) si Racovitan (2). Timisorenii au contat pe duetul sirb Marjanovic (24; 4×3) - Markovic (20; 3×3) si pe pivotul Dan Paltinisanu (15). Simbata se joaca celelalte sase partide ale rundei a treia: CSU Atlassib Sibiu - Gaz Metan Medias, BCMUS Arges Pitesti - CSU Cuadripol Brasov, CSM Leonardo Oradea - West Petrom Arad (unul dintre arbitri va fi Bertalan István, iar comisar FRB Alexandru Columban, ambii din Cluj), CSU Asesoft Ploiesti - Dinamo-Gealan Bucuresti (ora 19, TV Sport), BC Mures Tg. Mures - Rapid Isover Bucuresti si CSS Rimnicu Vilcea - CS Otopeni.

Meci de 6 puncte„U" Cluj, liderul la zi in clasamentul Seriei II a Ligii secunde la fotbal, va da piept cu formatia clasata pe pozitia a cincea. Hunedorenii sint neinvinsi de cinci etape, acumulind pina in acest moment 17 puncte, cu 7 mai putine decit echipa din Cluj. Antrenorul „studentilor", Adrian Falub, a tinut sa precizeze ca aceasta diferenta poate fi foarte usor surmontata: „Va fi un meci de 6 puncte. Daca ne bat, hunedorenii se vor apropia periculos de mult de noi. Avem o sansa de care trebuie sa profitam, pentru ca s-ar putea sa nu mai avem alta". Referitor la pozitia pe care o ocupa formatia sa, Falub a spus ca obiectivul lui „U" este cistigarea campionatului, si nu ocuparea pozitiei de lider dupa doar 11 etape.Schimba formula?Tehnicianul „sepcilor" a mai dezvaluit ca, datorita multitudinii de accidentari din lotul lui „U", se gindeste sa schimbe formula de joc pentru partida de miine. Szilagyi, Dobrau, Sintejudean si Stoianof sint jucatorii pe care nu va putea conta Falub pentru miine, in timp ce Popescu si Giurgiu au sanse mici sa prinda echipa. Capitanul Szilagyi Zsolt este intr-o situatie mai delicata, el fiind aproape de o noua operatie. „Sziszi" a plecat ieri la Budapesta pentru un nou control, urmind ca rezultatul RMN sa determine data la care se va programa plecarea sa la clinica de la Bologna. Contra Corvinului, Falub ar putea alinia urmatorul „11": Szolomajer - Suller, Somcherechi, Cordos, Ungurusan - Muresan, Dolha, Ghindaru - Szekely, Goga, Sabo. LIGA II, ETAPA A XII-A FC Unirea Dej - CFR TimisoaraMinerul - BuildingPolitehnica - FC BihorFC Baia Mare - FC CaracalFC Tirgoviste - CS AuxerreCS ISCT - ApulumDacia Mioveni - FCM ResitaGaz Metan - CSM Rimnicu Vilcea 

Victoria, singura variantaMeciul de simbata poate fi numit, fara nici o retinere, drept un adevarat derbi al orgoliilor, unul in care miza victoriei depaseste planul strict sportiv al competitiei. Atit Dorinel Munteanu, care va fi, fara indoiala, omul cel mai vizat de pe teren, cit si conducatorii lui CFR Cluj, isi vor impulsiona mai mult decit de obicei jucatorii pentru a-si adjudeca disputa. Desigur, un alt om cu o mare responsabilitate este noul tehnician al CFR-ului, Cristiano Bergodi, care va sustine un test foarte dificil la chiar primul sau meci de pe Gruia. Italianul este nevoit sa cistige din mai multe motive. In primul rind, situatia dificila prin care trece echipa sa in campionat o obliga pe CFR sa obtina cele 3 puncte puse in joc. Apoi, duelul dintre Munteanu, pe de-o parte, Paszkany si Muresan, de cealalta parte, il situeaza pe Bergodi undeva la mijloc, insa este clar ca noul tehnician ar primi o „bila alba" in cazul unei reusite in meciul de simbata. In fine, fanii echipei din Gruia asteapta si ei o victorie din partea favoritilor, de vreme ce fostul lor idol Dorinel Munteanu s-a transformat, subit, intr-un tehnician oarecare. Pentru simbata, Bergodi ar putea alinia urmatorul „11": Stancioiu - M. Jose, Jula, Cadu, Miclaus - Minteuan, Oliveira, Dan Florin - Semedo, Chihaia, Surdu.Care pe carePresedintele lui CFR Cluj, Iuliu Muresan, a declarat ca in cazul echipei sale nu exista alta varianta decit victoria in partida contra celor din Arges: „Desfasurarea ultimelor partide din campionat nu ne mai permit alti pasi gresiti. Sintem obligati sa cistigam in urmatoarele partide, cu Rapid si Dinamo, pentru a ne mentine in cursa pentru Europa. Ca atare, nici nu concep sa n-o invingem pe FC Arges, echipa care ocupa ultima pozitie in clasamentul Ligii I". Dorinel Munteanu, de cealalta parte, a precizat ca echipa sa ar fi multumita sa plece si cu un singur punct din Gruia: „In situatia in care sintem si un egal ar fi un balon de oxigen pentru noi, deoarece CFR e o echipa de locul 4 si vine dupa o infringere, ceea ce o motiveaza si mai mult. Insa si noi venim tot dupa un rezultat negativ, astfel ca va fi un meci de «care pe care»! Dupa zece infringeri poate vine si o victorie. Nu va fi usor, dar impreuna cu echipa vom face tot ce putem pentru a aduce punct sau puncte la Pitesti". Partida de simbata va fi condusa la centru de Orlando Trandu, din Timisoara. Acesta va fi asistat de la margine de Cornel Avram din Timisoara si Claudiu Tripa din Arad. LIGA I, ETAPA A XII-AUrziceni - FC Vaslui, astazi, ora 15, TelesportFarul - Jiul, astazi, ora 19.30, TelesportPandurii - Poli Timisoara, miine, ora 15, TelesportGloria - Dinamo, miine, ora 15, National TV FC National - Craiova, miine, ora 20.45, Antena 1 Poli Iasi - Rapid, duminica, ora 14, National TV Otelul - Steaua, duminica, ora 15, TVR1Ceahlaul - UTA Arad, duminica, ora 20, Telesport

Razvan Bogdan, 33 de ani, inginer„Asa cum s-a vazut, diferenta ramine foarte mare, iar «ros-albastrii» nu au o echipa competitiva pentru acest nivel, formatia din Ghencea intruchipind intregul nostru campionat. Rezultatul era de asteptat, asa ca supararea nu trebuie sa fie foarte mare. Trebuie doar constientizat ca drumul pina in galaxia fortelor fotbalistice este inca departe."V. S., 27 de ani, consilier vinzari„Sint foarte multi care critica Steaua pentru prestatia impotriva Realului, dar putini isi aduc aminte unde si cum juca aceasta echipa, ca si alte formatii romanesti, acum citiva ani, cind nu reuseau sa treaca nici de tururile preliminare. Steaua a jucat sezonul trecut o semifinala a Cupei UEFA, iar acum lupta de la egal la egal cu cele mai puternice cluburi din  lume. Progresul este urias."Viorel Antal, 42 de ani, muncitor„Nu am fost dezamagit, dar nu pot sa ascund faptul ca am sperat intr-un rezultat mai bun al Stelei. Amintirea dublei cu Valencia este inca proaspata. Din pacate, Steaua plateste tribut accidentarilor oamenilor de baza, iar unii jucatori chiar nu au ce cauta acolo. Unul dintre ei este Saban: pentru Liga I o fi bun, dar in Champions League nu are ce cauta."Luminita Marc, 22 de ani, studenta„Nu m-a suparat asa de tare infringerea, cit mai ales scorul cu care au pierdut. Daca nu ar fi inscris golul de onoare, ar fi fost o umilinta usturatoare. Si cred cu adevarat ca puteam mai mult. Dar nu-i nimic, ramine spectacolul."Gabriel O., 39 de ani, economist„Valoarea superioara a Realului nu poate fi contestata, chiar si asa, cu probleme, nou antrenor, multi jucatori noi. Cu toate acestea, dincolo de vinatoarea de vedete practicata de Real, se poate vedea ca aceste mari echipe, ca e vorba de Real, Chelsea, Inter etc, ar fi egale cu zero daca nu ar avea in lot tot ceea ce poate fi mai bun in fotbal la acest moment, iar cea mai buna dovada este ca echipele nationale ale Spaniei sau Angliei o iau pe coaja in mod sistematic daca nu pot folosi brazilieni, argentinieni etc."

Fotografii din studii pe teren„O fotografie etnografica isi atinge scopul doar in masura in care este insotita de date scrise referitoare atit la ceea ce cuprinde, timpul si imprejurarile in care a fost realizata", explica Ioan Tosa, sef de sectie in cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Inaintea aparitiei aparatului de fotografiat, acest rol il indeplinea desenul, insa, paradoxal, vechiul procedeu se dovedea mai eficace in multe cazuri, fiind executat de specialisti in domeniu, constienti de aspectele esentiale care se cer asternute pe hirtie. Primele fotografii din colectia muzeului clujean dateaza din anul 1910 si au fost realizate de catre Romulus Vuia. „A fost numit profesor la Hateg. Fiind preocupat, ca si tatal sau, de cultura populara, a facut cercetari pe teren in Padureni si in Tara Hategului. A descoperit cu acest prilej impletitul cu bete, o tehnica foarte veche de tesut briie", relateaza Tosa. 1.230 de obiecte si 60 de fotografii etnografice au reprezentat, in 1923, obiectul primei expozitii etnografice din Romania. Dupa sfirsitul primului razboi mondial, Vuia este angajat la Universitatea „Regele Ferdinand" din Cluj-Napoca, unde in 1924 isi da doctoratul avind ca teza tocmai studiile din cele doua zone etnografice. „Atunci, in Transilvania functionau 14 muzee, dintre care doua erau etnografice, la Sibiu si la Cluj", adauga cercetatorul. In acel moment, se incuraja imbogatirea patrimoniului muzeal nu atit prin achizitia de colectii particulare, cit prin efectuarea unor cercetari de teren. Tot in 1923 are loc o campanie de cercetari in Banat, apoi, in 1925, in Maramures, prilej cu care a fost imbogatita considerabil si colectia de fotografii, denumita, generic, fototeca. Colectie de „martori"„Vuia a stabilit un sistem in cadrul caruia pentru fiecare fotografie erau notate toate datele explicative, localitatea, titlul, denumirea obiectului sau obiceiului fotografiat. Pentru inscriere, s-a realizat un registru-inventar, un depozit de filme si o cartoteca", explica Tosa. A rezultat astfel plasarea fiecarei imagini intr-un cadru de carton, unde se trec respectivele explicatii, denumit „martor". La Cluj a functionat si  prima si, multa vreme, singura catedra de etnografie din tara, in cadrul actualei Universitati „Babes-Bolyai" (UBB). In anii care au urmat a fost cercetat si fotografiat aproape intreg Ardealul, insa la facultate se predau si notiuni de etnografie ale unor zone de pe alte continente. „Romulus Vuia avea nevoie de material ilustrativ pentru cursuri, asa ca a luat legatura cu directorii altor muzee din Europa pentru a face schimb de publicatii si material foto", relateaza cercetatorul clujean. Pe baza acestor intelegeri, fototeca muzeului a fost imbogatita cu imagini etnografice de al muzee din Serbia, Cehoslovacia, Austria sau Polonia. De asemenea, un mare numar de fotografii au fost realizate cu prilejul cercetarilor pentru alcatuirea sectiei in aer liber din Hoia.Apogeul, dupa colectivizareReactia oamenilor din comunitatile traditionale in fata aparatului de fotografiat nu era una de respingere. „Din a doua jumatate a secolului XIX incoace tinerii faceau armata, aparusera institutii unde se mai civilizau. La oaste puteau chiar sa isi faca poze pe care le trimiteau acasa, asa ca erau de acord sa apara si in imaginile etnografilor", relateaza Tosa. Cea mai fructuoasa activitate in cadrul realizarii fototecii Muzeului Etnografic al Transilvaniei a fost, paradoxal, cea imediata colectivizarii. „La inceputul fiecarui an se faceau planuri, cit se cerea atit se si dadea, iar leul avea aceeasi valoare si peste un an", precizeaza cercetatorul. „In perioada de dupa colectivizare mai existau inca batrini care au creat bunurile traditionale. Primul lucru pe care il faceau tinerii era sa isi modernizeze casele...", povesteste acesta, precizind ca in era interbelica, oamenii acordau mai multa importanta casei si grajdului, acestea reflectind vizibil bunastarea familiei. Constructia caselor trebuia facuta, dupa indicatiile comunistilor, dupa aceleasi tipare. Lucrurile vechi erau depozitate in poduri, vindute „daca aveau cui" sau arse, fapt ce a dus la o mai mare deschidere spre darea acestora in folosinta muzeelor. Dupa '89, odata cu deschiderea granitelor, mare parte din aceste valori au fost duse in strainatate, vindute strainilor ce au venit special dupa ele, astfel ca, „in ultimii 15 ani au disparut mai multe obiecte si fapte etnografice decit in cei 40 de ani de comunism". Fotografia etnografica, o ultima solutieAflindu-ne in „ceasul al 12-lea al etnografiei", dupa cum se exprima Tosa, cind „lucrurile aruncate nu se mai pot recupera", singura solutie de salvare din aceasta situatie ar mai fi, in opinia acestora, fotografia. „Daca tot nu sint bani pentru muzee, ar trebui macar sa se gaseasca fonduri pentru fotografierea valorilor care au mai ramas", propune acesta. „De pilda, acum nu mai este voie sa se cultive cinepa, asa ca instrumentele cu care se prelucra aceasta au inceput sa dispara fara sa fi fost clasate sau macar fotografiate in totalitate", afirma acesta. Un alt fenomen ingrijorator, pe linga renuntarea la traditii in mediul rural, este migratia tineretului din satele romanesti. „Noi mai avem inca valori si nu le pretuim, in vreme ce alte tari le-au pierdut de mult...", conchide Ioan Tosa cu amaraciune.Fotografii cu traditii in devenirePe linga zecile de mii de imagini cu obiecte, costume, case sau obiceiuri din fototeca Muzeului Etnografic al Transilvaniei, specialistii de aici au adaugat in ultimii ani si altele, de la evenimente care au inceput a se organiza de curind si se doresc a deveni traditii in urmatorii ani. Astfel, cele mai noi fotografii au fost imortalizate la Festivalul Cartofului de la Risca, desfasurat cu mare fast si aflux de personalitati locale si judetene in urma cu doua saptamini.

¤ Badia a plecat la ceruriActorul Ernest Maftei a incetat din viata ieri dimineata. Cunoscut de toata lumea ca „Badia Maftei", actorul a murit din cauza unui cancer pulmonar, inoperabil, dus pe picioare in secret. Avea 86 de ani si a jucat in peste 200 de filme, dar a facut si inchisoare pe motive politice in tinerete. Badia a jucat si teatru, dar a si scris piese pentru scena romaneasca. Inmormintarea sa va avea loc miine, la Bucuresti. (C. J.)¤ Eroi necunoscutiDoi romani au ajuns eroi in Italia. Cotidianul „Il Giornale" a scris despre acestia ca au ajutat ranitii din accidentul de metrou de la Roma, dar, dupa sosirea ambulantelor, ei au disparut. Nimeni nu ii cunoaste, dar pasagerii scosi de ei dintre fiarele metrourilor spun ca romanii au ajutat multa lume sa iasa ori au facut masaj cardiac si respiratie gura la gura celor care aveau nevoie. Italienii ii cauta pe cei doi pentru a le multumi. (C. J.)¤ Consilier nou la CotroceniPresedintele Traian Basescu a semnat decizia de numire in functia de consilier de stat, la Departamentul Constitutional Legislativ, a lui Silviu Barbu. In paralel, seful statului a semnat decretul de eliberare din functia de consilier prezidential, de la 1 noiembrie, a lui Theodor Stolojan. Administratia prezidentiala precizeaza faptul ca Stolojan a demisionat din motive personale. (C. J.)

Doi europarlamentari sositi de citeva zile in Romania, Claire Gibaul si Jean Marie Cavada, sustin ca adoptiile internationale trebuie reluate cit mai repede de statul roman. Cei doi sustin adoptarea unui proiect de lege in acest sens chiar la Parlamentul European. Totodata, europarlamentarii au propus infiintarea unei comisii care sa solutioneze cazurile copiilor romani pentru care existau solicitari de adoptie dinainte de moratoriul din 2001, care a interzis adoptiile internationale. Pentru a-si sustine initiativa legislativa, europarlamentarii au initiat si o campanie de stringere de semnaturi in rindul colegilor de la Parlamentul European. Insa presedintele Oficiului Roman pentru Adoptii, Teodora Bertzi, a declarat ca institutia parlamentara europeana nu poate emite o lege care sa faca referire la copii din alta tara, fie ea chiar membra a Uniunii Europene. „Parlamentul European nu are autoritatea sa faca asta. Fiecare stat in parte este suveran in a lua decizii in legatura cu proprii lui copii si cu obligatia de a-i proteja", a precizat Bertzi. In ceea ce priveste pozitia Guvernului Romaniei, aceasta este, deocamdata, una singura: Executivul nu intentioneaza sa ia in discutie reluarea adoptiilor internationale, deoarece actuala lege din Romania este in deplina conformitate cu legislatia internationala si standardele europene. Mai mult, adoptiile internationale au fost blocate de Romania in 2001 tocmai la presiunea forurilor Uniunii Europene. Din 2005 a intrat in vigoare si noua legislatie, extrem de restrictiva.

Romanii au tratat superficial activitatea americanilor „Avem in continuare dubii si nu se poate exclude faptul ca CIA a facut transferuri de prizonieri pe Aeroportul «Kogalniceanu» fara ca autoritatile romane sa o stie", a spus Fava. Se pare ca oficialii europeni au ajuns la aceasta concluzie dupa discutiile cu Ioan Talpes, care a confirmat ca, potrivit unui acord verbal incheiat intre Romania si SUA in 2002-2003, autoritatile romane nu puteau sa intre in anumite parti ale bazei de la „Kogalniceanu". Ca atare, sustine Talpes, autoritatile statului nu aveau de unde sa stie in totalitate ce anume se intimpla pe acel aeroport. Discutiile europenilor nu au ajuns, inca, la angajati ai aeroportului din perioada respectiva. Totusi, spune Fava, faptul ca autoritatile romane nu au controlat in profunzime zboru-rile incriminate ramine valabil. Razboiul din Irak, motiv suficient pentru transportul de prizonieri „Referitor la baza de la «Kogalniceanu», nu am obtinut elemente noi care sa confirme sau sa infirme posibilitatea ca aceasta baza sa fi gazduit detinuti sub autoritatea SUA", a mai afirmat Claudio Fava. Oficialul european sustine ca exista, in continuare, dubii in privinta posibilitatii transportului de detinuti prin spatiul aerian al Romaniei. „In timpul razboiului din Irak nu poate fi exclusa posibilitatea ca CIA sa fi organizat trecerea sau retinerea unor detinuti in aeroportul de la «Kogalniceanu», fara ca autoritatile romane sa-si fi putut da seama de acest lucru", crede Fava. El a atentionat, ieri, autoritatile romane, ca ar fi trebuit sa investigheze mai atent zborurile americane. Recomandarea europeana: mai multa seriozitate Spre a-si exemplifica spusele, Claudio Fava a prezentat cazul cursei Bagram-Bucuresti din data de 6 decembrie 2004, operata de o companie angajata de CIA. „Cei sapte pasageri de la bord erau toti americani si calatoreau cu pasaport de serviciu. Nimeni nu a incercat sa afle scopul zborului, iar cei sapte au plecat dupa doua zile fara nici o problema. Nu exista nici un dubiu ca acest zbor a fost gestionat de CIA. Venea de la Bagram, baza americana unde sint concentrati toti inamicii capturati in Afganistan", a subliniat raportorul european. Recomandarea facuta de comisia de ancheta a zborurilor CIA din Parlamentul European a fost ca autoritatile romane sa faca mai multe cercetari pentru a se evita, pe viitor, repetarea unor cazuri de zboruri ilegale, care ar periclita relatiile Romaniei cu Uniunea Europeana. „Toate institutiile trebuie sa faca eforturi pentru aflarea adevarului si pentru a nu lasa nici o urma de indoiala", a declarat si Carlos Coelho, presedintele comisiei de ancheta din Parlamentul European.

Dupa ce ne-au invadat televizoanele, radiourile, ziarele, strazile si cutiile postale, reclamele se pregatesc acum sa dea atacul si asupra lifturilor din blocurile, hotelurile, cladirile de birouri si universitatile clujene.Campania a inceput in luna iunie, cu un parteneriat intre firma bucuresteana Elevate si firma Spotlite, cu birouri in Oradea si Cluj-Napoca. Bucurestenii au venit cu experienta, ei detinind 85% din piata publicitatii in lift din Capitala, iar ardelenii au venit cu o piata virgina din acest punct de vedere. „Am inceput lupta cu asociatiile de locatari clujene inca din luna iunie si am reusit sa convingem 350 de asociatii sa ne inchirieze spatiul din lifturi", a declarat Marius Hentea, director zonal Spotlite. „Reticentele au fost legate de posibilitatile de vandalizare ale afiselor lipite. Nu am putut sa le montam in rame cu suruburi, pentru ca foarte multe dintre lifturi sint vechi si au planseele uzate, asa ca a trebuit sa le lipim. Insa le monitorizam atent, ne ajuta si locatarii si am invatat sa evitam zonele cu probleme, cum sint capatul cartierului Manastur, inspre Clabucet", adauga acesta. Asociatia primeste o chirie lunara de 10 euro/ afis, in perioadele de campanie. Deocamdata, exista contracte cu firmele Provalcon si Napolact, asa ca primele afise au si aparut in unele blocuri clujene.Atuurile acestui tip de reclama sint legate de lipsa altor stimuli vizuali din lift si de expunerea potentialului cumparator de cel putin doua ori pe zi la mesajul publicitar.  

Ardelenii, mari amatori de francizaCu toate ca cifrele estimate in privinta valorii pietei francizei ridica multe semne de intrebare, totusi, Constantin Anton, presedintele Asociatiei Romane de Franciza (ARF) declara ca, in 2006, valoarea acesteia ajunge la 1,6 miliarde de euro. In circa 3-4 ani, reprezentantii companiilor de profil considera ca suma se va dubla, ajungind la 3 miliarde de euro.Potrivit specialistilor Euromonitor, anul 2005 a fost unul foarte bun din punctul de vedere al dezvoltarii pietei, aproximativ 50 de investitii noi fiind lansate in sistem de franciza. Zonele cele mai dezvoltate in privinta numarului de unitati deschise sint Bucurestiul si Ardealul.Sistemul bancar si media, cenusaresele dupa integrareAfacerile in sistem de franciza s-au dezvoltat, pina in acest moment, cam pe aceleasi directii. Mai precis, fast-food-urile, cafenelele sau moda sint cele mai cautate si mai profitabile afaceri la cheie. Interdependenta creata intre dezvoltarea supermarket-urilor sau magazinelor de tip Mall si francize este mai mult decit evidenta.Eliberarea de sintagma de „stat in curs de integrare", dupa 2007, atrage dupa sine si multe oportunitati pentru intrarea mai multor francizori pe piata romaneasca. Domeniile vor fi mai variate. Constantin Anton a declarat in cadrul seminarului „Franciza in UE" ca anul 2007 „va aduce inca o banca in tara noastra, care se va dezvolta in sistem de franciza, si doua francize din domeniul media". Fara a dori sa precizeze care va fi banca respectiva ce se va alatura tandemului ING Bank si Volksbank, Anton a subliniat doar ca investitiile vor veni din America. Pe linga acestea, pe partea de management, hoteluri de lux si-au exprimat deja intentia de a veni in Romania dupa 2007 si chiar companii din domeniul industriei metalurgice. Legislatia trebuie simplificataLaura Ion, manager al uneia dintre cele mai de succes afaceri dezvoltate in sistem de franciza, Ticket Com, ne-a declarat ca franciza „are nevoie de o simplificare a legislatiei, relatia contractuala dintre firme trebuie mult mai bine reglementata". Intrarea noilor firme pe piata ar trebui, de asemenea, sa fie mult mai atent monitorizata de asociatiile din domeniu, considera Laura Ion.Ideile de afaceri nu au fost excluse din „meniul" seminarului, una dintre acestea fiind in domeniul resurselor umane. Pentru a va deschide o astfel de firma, aveti nevoie de o suma cuprinsa intre 6.000 si 8.000 de euro, acest lucru exceptind calificarea in domeniu, care este una dintre obligatiile legislative. Prima franciza: McDonald'sPrima franciza clasica recunoscuta intrata pe piata romaneasca a fost McDonald's, in anul 1995. Azi, nume precum Zara, Intersport, Fornetti, Germanos, Rompetrol, Kenvelo sau KFC sint numai citeva dintre brandurile arhicunoscute care functioneaza sau au functionat pe piata autohtona gratie sistemului de franciza.Potrivit unui studiu efectuat de compania de consultanta in francize CHR Consulting, in anul 2006, cifra de afaceri a firmelor care lucreaza in franciza in Romania va fi de 1,2 miliarde de milioane de euro. Pe piata sint active peste 200 de branduri in franciza. Domeniile preferate de francizori sint magazinele de imbracaminte, cosmetice, bijuterii, supermarketuri, cafenele, fast-food-uri sau servicii hoteliere. (A. C. P.)

Dupa „Proletari din toate tarile, uniti-va!", imperiul rus incearca o noua legitimtizare internationala (sau o noua internationalizare, luati-o cum doriti): „Ortodocsi din toate tarile, uniti-va!". Intre 21 si 22 septembrie a.c., la Moscova, printr-o „intilnire internationala a partidelor politice pe tema «Popoarele ortodoxe in sistemul ordinii mondiale»", s-au pus bazele unei adevarate „Internationale ortodoxe" - o creatie tipica a laboratoarelor specializate rusesti de sorginte KGB-ista.Rusia are gaz, Europa are iarna frig (un fel de „Ana are mere") - si Rusia a dovedit ca stie sa umble la conducta cu gaz cind interesele i-o cer (alt santaj decit cel cu „iarna nucleara", unul mai ecologic), doar ca, pentru a nu-si ridica opinia publica in cap, atunci cind va da frig pe conducta de gaz, are nevoie de o revigorare a spatiului de influenta slav ex-sovietic, de o reorientare a „luptei pentru pace" intr-o contralovitura la miscarile politice conservatoare pro-catolice din Europa occidentala. Cu bani rusesti, „Internationala ortodoxa" are toate sansele de a face prozeliti si printre fomistii politici din Romania si Bulgaria - si, cu ajutorul acestora, Moscova si-ar putea rostui niste reprezentanti in Parlamentul European.Daca v-ati fi asteptat ca in Ion Iliescu sa se redestepte „bucuria de-a fi studiat la Moscova", v-ati inselat. Trepadusul politic care s-a trezit in Romania sa ne fredoneze: „Hai la credinta cea mare, ortodox cu ortodox sa ne unim, Internationala, prin noi s-o faurim", este Cozmin Gusa. Disperatul asta politic ar face orice pentru a nu trebui sa munceasca altfel decit cu gura, inclusiv sa-si lase barba si sa ne cadelniteze, cintindu-ne pe nas, despre faptul ca „sintem (noi, ortodocsii, care sintem mai buni decit catolicii) peste 300 de milioane, ca ocupam peste o sesime din suprafata de uscat mondiala si ca pe teritoriul acestor tari ortodoxe se afla aproape jumatate din resursele energetice ale lumii".Acum, ca s-a cam terminat cu cataratul pe tricolor (unde, oricum, concurenta este mare, exista campioni de necontestat ai romanismului), vine Gusa cu cataratul pe cruce, fara sa tina cont ca nu sintem un popor ortodox in totalitate, mai sint catolici, protestanti, greco-catolici, musulmani, neoprotestanti s.a.m.d. - asa ca, inhamarea tuturor la caruta ortodoxiei este expresia unui nou tip de fundamentalism. Ori, fundamentalismul numai democratic nu e.Sa facem afaceri cu rusii este mai mult decit destul. Cum destul este sa-l avem pe Dostoievski in biblioteca si pe Ceaikovski in CD-player, dar sa cautam spiritualitate comuna cu Rusia, cind nici pe cea din spatiul mioritic nu am valorificat-o deloc, mi se pare mult prea mult. Cum prea mult mi se pare sa fim „tovarasi" cu Serghei Baburin, liderul Partidului Renasterii Nationale. Acesta este un sovin ce a lucrat din greu la crearea regimului lui Smirnov. Cu cine mai vrea sa fim „tovarasi" Gusa? Cu Partidul Radical Sirb - al carui lider, Vojislav Seseli, este detinut al Tribunalului pentru crime de razboi de la Haga.

„Ma, imi spunea acum vreo 20 de ani o fata, cind eram fata mare si-mi zicea cineva ca nu-s, nu-mi pasa, dar acum, de cind sint si mai fericita si cineva imi pune la indoiala fecioria, ma fac foc si para impotriva lui". Asa si domnul Traian Basescu. Pina a avut dosar de colaborator la contrainformatiile militare (adica la Secu pe stil militar), nu i-a pasat, acum, de cind nu-l mai are, fiindca a fost ars cu proces-verbal, se face vilvataie impotriva celor care cuteaza sa spuna altfel decit Domnia Sa. Fata avea un scop, voia sa se marite, si s-a si maritat, asa mai fericita si frumoasa cum era. Si domnul Basescu are unul, acela de a fi pe mai departe si inca o data presedintele tarii. Ambele cazuri intra cit de bine si cit de firesc in statistic, numai ca daca primul nu interesa decit pe viitorul sot, cel de-al doilea intereseaza intreaga lume politica, pe fostii colaboratori si pe securisti si, de buna seama, si un procent destul de mare dintre votatori. Problema are tepi pe ambele parti: intii ca domnul Basescu a avut dosar de colaborator, apoi, si aici este mult mai grav, daca nu chiar catastrofal, ca acelasi domn Basescu ar putea fi santajat tocmai pe baza si cu acel dosar care, ars fiind, ar mai putea fi, clonat, in viata. Iar la dosarul clonat se mai adauga si oamenii cu care a colaborat si care pot vorbi si dovedi ceea ce cenusa mai poate inca spune. ADN-ul acelui dosar s-a pastrat prin cei care l-au intocmit. Asa ca, la o adica, nimic nu este pierdut. Ca domnul Basescu poate fi victima santajului, deci ca este obligat sa colaboreze, sigur altfel, cu cine a mai colaborat, n-ar fi mare bai, baiul mare e ca Domnia Sa este presedintele Romaniei. Si daca nu-i alba, asa cum spune, ci neagra, asa cum sta scris, domnul Basescu este obligat, pina va dezlega caii de la caruta, sa fie patriotul unui anumit grup de interese. Patriotul numirii la sefia SRI a unui PSD-ist, patriotul eliminarii de pe scena politica a partidelor istorice, patriotul intrigilor si a lipsei cvasitotale a unui program pozitiv pentru Rominia. Domnul Basescu, asa alb sau cu pete cum e, a fost ales si este platit sa fie seful statului, a fost ales nu pentru ca nu era altcineva mai bun, ci pentru ca dintre doi comunisti s-a crezut ca e mai bun raul cel mai mic. Dar in fisa postului nu-i sta scris sa fuga de la intilniri oficiale (Serbia) sau de la aceea cu ziaristii. Asa insa i s-a mai pus o pata la dosar. Putea macar spune: „Scuzati-ma, va rog, ma duc pina la Cotroceni sa ma pis!". 

Saptamina viitoare, miercuri, la Curtea de Apel Cluj se va organiza „Ziua Portilor Deschise", cu prilejul „Zilei Europene a Justitiei Civile", sarbatorita in 25 octombrie. Un grup de judecatori si grefieri vor asigura oricarui doritor accesul in incaperile care prezinta importanta pentru activitatea judiciara. Angajatii Palatului de Justitie adreseaza o invitatie speciala elevilor si studentilor dornici sa afle mai multe informatii despre modul de desfasurare a proceselor, in general despre modul in care se infaptuieste justitia in instantele clujene. Programul de vizita este cuprins in intervalul de ore 9-14, la Palatul de Justitie din Piata Stefan cel Mare nr. 1.

Reporter: - Cu ce ocazie va aflati la Cluj domnule Schneider?Boris Johannes Schneider:  Ne aflam in mijlocul unui proces de restructurare care a inceput acum 3 ani. Una din componenetele acestei restructurari este un nou stil al managementului. Elementele prin care se caracterizeaza piramida ierarhica sint inaltimea si baza piramidei, intre care e necesar sa existe un raport optim care aduce dupa sine un feed-back mai rapid. Aici la Cluj managementul modern implementat a permis optimizarea activitatii de asigurare. Clujul este un centru regional puternic. Pentru a avea o imagine reala despre schimbarile pe care le traversam nu pot sa ma rezum la a studia cifrele. Trebuie sa fiu la fata locului.- Ce mai cuprinde acest proces de restructurare?- ASIROM se schimba dintr-un sistem vechi intr-unul competitiv, adaptat la tendintele europene. Nu e foarte simplu sa schimbi un mecanism in care unele piese trebuie reparate, iar altele schimbate, insa semnalele pozitive au inceput sa apara.Schimbarea comportamentului managerial are in vedere o transformare a potentialului de resurse umane din societate. Vrem sa lucram cu oameni tineri, care vor gasi in ASIROM o institutie solida in care pot face cariera. Pentru clienti vom adopta tarifele la necesitatile populatiei. Din pacate in domeniul asigurarilor un capitol sensibil este reprezentat de frauda, preponderenta in asigurarile auto, capitol pe care dorim sa il controlam si sa asiguram un instructaj mai bun. Acest fapt va duce la servicii mai rapide pentru clienti. - Cum au fost primele noua luni ale anului pentru ASIROM? Dar pentru ASIROM Cluj stiut fiind ca aici exista o concurenta destul de puternica din partea unei societati cu sediul in Cluj?- ASIROM este in proces de restructurare a portofoliului de participatii la unele societati comerciale. Tot in acest an am lansat produse noi (cum e asigurarea medicala „MEDICAL SELECT") ca rezultat al noii politici a companiei de adaptare la cerintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Directorul de sucursala numit la Cluj (domnul Decebal Manole Bogdan - nota red) este o persoana dinamica, capabila sa implementeze procesul de restructurare. La Cluj lucreaza peste 85 specialisti in industria asigurarilor, care deservesc cei peste 30.000 de asigurati. Se cuvine precizat ca in cazul asigurarilor de autovehicule si a asigurarii obligatorii de RCA, ASIROM Cluj este singura societate de asigurare care achita contravaloarea pagubelor prin virament bancar direct in contul atelierului de reparatii preferat de asigurat, clientul putind opta pentru atelierul dorit. S-a optimizat, de asemenea, transferul informatiilor, asigurat - ASIROM - ateliere de reparatii, prin mediul electronic oferit de reteaua Internet. Toate acestea au dus la cresterea numarului de clienti cu 10%  fata de perioada similara a anului trecut si a primelor brute subscrise.- In presa au aparut unele referiri la faptul ca ASIRIOM ar fi avut probleme cu fiscul. Cum comentati?- Articolul aparut a facut referiri tendentioase la un control fiscal obisnuit, de rutina, incheiat in octombrie anul trecut, prin care s-au verificat taxele si impozitele datorate de societate pe o perioada mai veche. ASIROM a achitat, integral, sumele mentionate in actul de control ca fiind datorate bugetului de stat, desi a considerat ca majoritatea constatarilor organelor de control nu sint fondate si a atacat, in instanta, decizia de impunere emisa, fiind foarte posibil sa recuperam banii.  Acest episod nu reprezinta nici un scandal. Este o afacere profesionala care nu are nici o legatura cu entitatea economica. Subliniez ca ASIROM este o societate solida financiar, aflata in profit, cu o reputatie serioasa si recunoscuta pe piata asigurarilor.- Unde se situeaza ASIROM acum pe piata asigurarilor din Romania?- ASIROM este lider national la nivel de clienti. Oamenii au mare incredere in brandul ASIROM, notorietatea fiindu-i confirmata in studii si sondaje. Avem o retea extinsa de sucursale, agentii, reprezentante in peste 200 de orase ale tarii, un portofoliu extins de forme de asigurari, specialisti. Vreau sa aduc ASIROM la nivel european si sa reprezinte un promotor in relatia dintre Austria si Romania.Boris Johannes SCHNEIDER - director general ASIROM¤ austriac¤ este Consulul Onorific al Austriei in Romania¤ peste 17 ani de activitate in domeniul economico-financiar si al asigurarilor ¤ fost Director de Dezvoltare pentru Europa de Est in cadrul grupului Wiener Staedtische¤ are doi copii care locuiesc la Wiena

Se certau de 3-4 aniIncidentul s-a petrecut miercuri seara, in jurul orei 19, pe terenul cunoscut sub numele de „Hotarul Turzii". Intre Alexandru Nagyasi (38 de ani) si Danila Tejnady (79 de ani) a pornit o cearta, cei doi acuzindu-se reciproc de tulburare de posesie a unei parcele de pamint. Apropiatii acestora spun ca divergentele dintre cei doi turdeni dureaza de 3-4 ani. Miercuri seara, vecinii s-au intilnit pe un drum de tara din apropierea terenului. Potrivit politistilor clujeni, Alexandru Nagyasi i-a blocat drumul vecinului sau, s-a dat jos din caruta si, dupa un scurt schimb de replici, tinarul i-a aplicat victimei Danila Tejnady mai multe lovituri cu o furca in zona capului. Nepoata batrinului, care se afla in apropiere in acel moment, a incercat sa-l salveze pe acesta, transportindu-l acasa cu caruta. Nu a reusit, deoarece la locuinta acestuia nu exista un post telefonic, astfel incit tinara s-a deplasat pina la fosta Fabrica de caramida pentru a solicita Ambulanta. Pina la sosirea medicilor, insa, batrinul a decedat.Ciobanul pastea oile pe pamintul batrinuluiAgresorul se afla intr-o avansata stare de ebrietate, iar echipajul de politie l-a gasit pe acesta dormind la doar citiva metri de locul incidentului. Alexandru Nagyasi este, de altfel, cioban si avea obiceiul sa mearga cu oile la pascut pe terenul vecinului lui.Nagyasi a fost retinut initial pentru 24 de ore pentru cercetari. Victima a suferit, in urma loviturilor, hemoragie interna si externa, consecutiva unui traumatism cranio-cerebral, fractura craniana si fractura de clavicula.Ieri, instanta Tribunalului Cluj a emis pe numele ciobanului un mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile, Nagyasi fiind cercetat pentru savirsirea infractiunii de omor calificat. Daca va fi gasit vinovat, acesta risca o pedeapsa cu inchisoare de la 15 la 25 de ani.

Studentii clujeni din campusul universitar Hasdeu, impreuna cu deputatul Mircia Giurgiu si Tineretul Crestin Democrat PNTCD, au gasit solutia problemei locurilor de cazare din caminele studentesti. In urma discutiilor avute in aceasta saptamina cu studentii, deputatul clujean va inainta spre aprobare Parlamentului un proiect de lege in care se va cere ca unitatile militare din centrele universitare care urmeaza sa fie desfiintate sa fie transferate de la Ministerul Apararii in subordinea Ministerului Educatiei, dupa care sa poata fi transformate in camine studentesti.

Presedintele comisiei de licitatie, directorul Directiei Tehnice din Primarie, Sorin Apostu, a declarat ca la adjudecare s-a tinut cont la departajare de suprafata de teren pe care firmele calificate in finale s-au angajat sa le predea municipalitatii. „Ambele oferte au fost bune, ambele au prezentat proiecte fezabile si simulari de planuri urbanistice. Criteriul care a facut departajarea a fost suprafata construibila de teren care va fi atribuita Consiliului Local Cluj-Napoca. SC Impact a oferit, 33% iar consortiul Iberest 27%", a afirmat Apostu.Adrian Rus, director comercial al consortiului portughezo-roman Iberest, a declarat ca societatea pe care o reprezinta se va gindi daca va depune contestatie, termenul fiind de 7 zile de la comunicarea oficiala a rezultatului licitatiei.Sorin Apostu sustine ca pe cele 55,4 hectare de teren viabilizat care vor reveni Primariei se va construi un cartier de locuinte cu caracter social. Consiliul Local Cluj-Napoca urmeaza sa incheie contractul de asociere cu SC Impact dupa expirarea perioadei de contestatii si va intra in aceasta asociere cu terenul in suprafata de 204,94 hectare.Cistigatorul licitatiei s-a angajat sa ofere 75 de locuinte colective Consiliului Local, care vor avea caracter social. De asemenea, va realiza infrastructura necesara (drumuri, apa, canalizare, electricitate, gaz, telefonie). „Impact" la bursaPresedintele Impact, Dan Popp, a profitat de licitatie pentru a face speculatii pe bursa. El anuntase la sfirsitul lunii trecute ca firma sa a cistigat licitatia, desi comisia nu daduse inca un verdict. Anuntul pe bursa a dus la cresterea substantiala a actiunilor Impact. Un element suspect al deciziei de ieri este faptul ca sedinta de adjudecare a fost programata la ora 16, la o ora dupa inchiderea bursei. Se pare ca diverse persoane au aflat, totusi, rezultatul inainte de inchiderea bursei si de comunicarea oficiala si au cumparat actiuni en-gros, mizind pe cresterea pretului.

Pentru al doilea an consecutiv, trofeul Internetics, un fel de Oscar pentru Internetul romanesc, ajunge la Cluj-Napoca, fapt care confirma suprematia Ardealului in ceea ce priveste sectorul IT. Festivalul Internetics promoveaza cele mai bune practici de folosire a Internetului ca spatiu de prezentare si promovare, ca mediu de afaceri si tranzactii online, loc de cunoastere, informare sau libera exprimare. Cu toate ca anul acesta competitia a fost mai acerba ca oricind, 475 de candidati fiind inscrisi in concurs, firma clujeana Netlogiq a reusit sa-si surclaseze adversarii si sa aduca pentru a doua oara consecutiv marele premiu la Cluj. Site-ul creat de clujeni, cistigator la categoria Webspace, segmentul cea mai buna pagina virtuala de servicii si tranzactii online, este www.salesjobs.ro.Clujenii de la Netlogiq, cu toate ca au doar 4 ani de experienta in domeniu, se pot mindri cu detinerea a doua Oscar-uri ale Internetului romanesc.

Prin campania „Impreuna pentru Copii", FRCCF doreste sa ii sprijine pe copiii vulnerabili si marginalizati sa faca fata scolii si sa nu abandoneze studiile. Si la actiunea care va avea loc duminica in Club Zink fundatia va vinde bratari albastre din silicon, inscriptionate cu mesajul „Impreuna pentru copii". O astfel de bratara costa 4 RON. „Banii adunati in aceasta campanie vor fi folositi pentru meditatii, sprijin la teme, consiliere medicala, juridica si psihologica si pentru activitati de timp liber oferite copiilor care vin la centrele comunitare din Cluj, Cimpia Turzii, Oradea, Popesti si Satu Mare", a declarat Paula Beudean, coordonator PR in cadrul FRCCF.FRCCF lupta pentru prevenirea abandonului scolar prin intermediul serviciilor oferite in cadrul centrelor sale comunitare. La fiecare centru vin zilnic 40-50 de copii care au intre 3 si 18 ani. Acestia sint copii care provin din familii numeroase sau au un singur parinte, iar veniturile familiale sint reduse, copii ai caror parinti au un nivel educational scazut, copii care traiesc in case neincapatoare, cu un grad de confort scazut si copii care lipsesc nejustificat de la scoala si au rezultate slabe la invatatura. Acesti copii sint ajutati la lectii si invatati cum sa invete pentru scoala.

Miting si pichetareMembrii Federatiei Nationale a Sindicatelor din Administratia Publica Locala (FNSAPL) vor opri astazi lucrul in toata tara in semn de protest fata de salarizarea necorespunzatoare, chiar sfidatoare, dupa cum subliniaza liderii de sindicat, a personalului din administratia publica locala.Potrivit presedintelui FNSAPL, lider al sindicatul Civitas din cadrul Primariei Cluj-Napoca, Valer Suciu, la aceasta ora, angajatii din administratia locala primesc salarii cuprinse intre 340 si 1.200 RON. Salarizarea necorespunzatoare este principalul motiv pentru care sindicalistii din administratie vor organiza astazi un miting de protest care se va incheia cu pichetarea Prefecturii Cluj. Valer Suciu a precizat ca mitingul va incepe la ora 10 si se va desfasura pe ruta Piata Unirii-Bulevardul Eroilor-Piata Avram Iancu, dupa care protestatarii se vor opri pentru o ora in fata Prefecturii.1.400 RON, salariul mediu in administratieSindicalistii cer ca Legea salarizarii functionarilor publici sa fie o lege echitabila, care sa nu faca discriminari intre diferite categorii de functionari si care sa respecte principiul „plata egala pentru munca egala". De asemenea, sindicalistii cer ca salariul mediu pentru functionarii din administratia publica locala sa fie de 1.400 RON si sa se acorde spor de confidentialitate de 15%, spor de fidelitate cuprins intre 5 si 20%, in functie de vechime, o indemnizatie de dispozitiv de 25%, precum si alocatie de hrana.  

Plafonul a crescut cu 2 milioane de leiPeste 50.000 de clujeni ar putea primi ajutoare pentru incalzire in iarna acestui an, arata estimarile Serviciului de Protectie Sociala din cadrul Primariei Cluj-Napoca. „Acest fapt se datoreaza maririi plafonului la 5 milioane de lei in acest an. E un plafon destul de generos, care permite acordarea acestor ajutoare mai multor clujeni, avind in vedere ca anul trecut acesta se situa undeva pina spre 3 milioane de lei", explica seful Serviciului de Protectie Sociala din cadrul Primariei, Valer Morar. Astfel, clujenii care nu au un venit net mediu lunar de pina la 500 de RON, adica 5 milioane de lei vechi,  pe membru de familie pot beneficia de ajutoare lunare, acordate pentru incalzirea locuintelor. Persoanele interesate de obtinerea acestui ajutor trebuie sa ridice si sa completeze formularele cerere si declaratia pe proprie raspundere, ambele formulate de reprezentantul familiei si sa le depuna pina in 25 octombrie fie la sediul RAT Cluj-Napoca, de pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79, fie la caseriile E. On Gaz Romania de pe str. Decebal nr. 93-95 si pe str. M-sal I. Antonescu nr. 11A.Ajutoare stabilite in functie de sistemul de incalzire utilizatPentru clujenii care isi incalzesc locuintele prin intermediul energiei termice din sistemul centralizat, statul ofera o compensare procentuala a valorii efective a facturii, care se situeaza intre 10 si 90 %. Pentru familiile si persoanele singure cu venituri reduse care utilizeaza pentru incalzirea locuintei gaze naturale, valoarea ajutorului lunar se acorda in lei, doar titularilor contractelor cu furnizorii. Astfel, cei mai multi bani ii primesc clujenii care nu au un venit net mediu de 125 de RON, valoarea ajutorului depasind 2 milioane de lei. Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu gaze naturale se acorda in cuantumurile stabilite, dar nu mai mult decit valoarea facturii individuale. Verificarea declaratiilor se va face aleatoriuFormularul cerere cuprinde informatii cu privire la componenta familiei si trebuie sa fie insotit de o declaratie pe propria raspundere, in care reprezentantul familiei sa mentioneze veniturile nete realizate de membrii acesteia in luna anterioara depunerii cererii. Nu este nevoie de prezentarea cuponului de pensie sau a unei adeverinte de salariu la depunerea cererii.„Verificarea declaratiilor se va face prin sondaj", sustine seful Serviciului Protectie Sociala din cadrul Primariei clujene. In cazul in care intervin schimbari in situatia familiala si a veniturilor acesteia, titularii ajutoarelor pentru incalzire au obligatia de a comunica modificarile survenite primarului in termen de 5 zile, prin depunerea unei noi declaratii pe propria raspundere. Potrivit Ordonantei Guvernului, nerespectarea acestei prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 RON (10 milioane de lei vechi) la 10.000 RON (100 de milioane de lei vechi).

Majestatea Sa Regele Mihai I al României a conferit companiei Transavia calitatea de “Furnizor al Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I”, în cadrul unei ceremonii oficiale desfasurate miercuri, 18 octombrie 2006, la Palatul Elisabeta.De secole, Casele Regale sint recunoscute peste tot în lume drept etalon al bunului gust, calitatii si finetii, iar standardele monarhice sint greu de atins si mentinut. În România, traditia acordarii titlului de “furnizor al Casei Regale” a fost reluata dupa aproape o jumatate de secol. La eveniment, alaturi de Majestatea Sa Regele Mihai I, s-au aflat si Majestatea Sa Regina Ana, împreuna cu Altetele lor Regale Principesa Margareta a României si Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, distinctia fiind primita, din partea companiei Transavia România, de catre Directorul General Ioan Popa. “Conferirea calitatii de furnizor al Casei Regale este o onoare deosebita pentru noi, care ne obliga o data în plus sa fim în continuare o companie de înalta tinuta, care satisface cele mai înalte standarde si reprezinta în mod demn sectorul privat românesc în Europa si în restul lumii”, a aratat Ioan Popa, directorul general Transavia, unul dintre liderii productiei de carne de pasare din România. “Transavia produce carne de pasare de o calitate deosebita. Am investit mult si vom continua; anul viitor vom lansa produse semi-preparate si preparate unice pe piata româneasca, deosebit de fine, produse premium- pentru ca “noblesse oblige””, spune Ioan Popa

Pentru data de 23 octombrie, adica peste nici o saptamina, peste 1.000 de actionari ai societatii Incov sint convocati pentru Adunarea Generala a Actionarilor. Fabrica de covoare din Alba Iulia era renumita pina nu demult pentru produsele sale, si foarte curtata cu ani in urma pentru obtinerea unui persan cu modelul si culorile preferate de clienti, produse ce nu erau la indemina oricui, deoarece fabrica nu facea fata cererii. Acum, aceasta se zbate intre o viata chinuita si falimentul sub o forma sau alta, care ii da tircoale de mai mult timp.Fabrica a fost privatizata prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de catre asociatia salariatilor PAS. Se credea, atunci, ca daca proprietarii sint cei din interiorul fabricii, adica cei care realizau productia, asigurau vinzarea produsului si incasarea banilor, inseamna succes garantat. Lucrurile nu au mers deloc asa, situatia actuala fiind cea mai sus prezentata, cu actionari care au incetat sa mai spere ca fabrica lor va mai putea fi salvata si cu altii care, luni de zile, au mers la lucru fara sa fie platiti. Belgienii - colacul de  salvare sau mobilul unei mari escrocheriiPrincipalul punct al ordinii de zi al Adunarii Generale a Actionarilor, convocata pentru data de 23, respectiv 24 octombrie - pentru situatia in care cvorumul nu va fi asigurat in prima zi - este aprobarea unui proiect de contract de parteneriat pentru formarea unei firma mixte. Managerul societatii, Nicolae Vinereanu, ne-a dezvaluit in cadrul unei conversatii ce am avut-o joi, 19 octombrie, ca partenerul cu care se doreste asocierea este o firma belgiana. Cu aceasta, Incov se afla in relatii de afaceri de mai mult timp, pe latura de comercializare. Propunerea cu care se merge in fata AGA este crearea unei firme cu capital mixt, in proportii egale, la care Incov sa participe cu spatiile de productie, utilajele existente, din care vreo patru razboaie de tesut pot face fata tehnologiei, si forta de munca bine calificata. Specificul societatii ar urma sa fie de productie si vinzare covoare si carpete. Din cite am inteles, aportul partii belgiene ar urma sa constea in o piata de desfacere ce o are asigurata in SUA si Anglia, cu o experienta manageriala si, treptat, sa transfere la Alba Iulia dotarile pentru productie ce le are in prezent in Belgia. Evident, la toate acestea ar putea sa se adauge un plus de credibilitate la banci pentru contractarea de credite care sa constituie capitalul de lucru. Acesta din urma a lipsit actualei structuri manageriale. Directorul Vinereanu ne declara ca, in intentia noii formule de mamagement al fabricii este introducerea in fabricatie, ca segment specializat, a productiei de mochete, care au mai mare cautare pe piata externa.In noile conditii, daca va reusi sa fie suficient de convingator in fata actionarilor, Vinereanu spune ca, in decurs de doua luni, proiectul ar putea deveni functional, iar in sase luni ar atinge parametrii de rentabilitate. Calculele hirtiei, spunea Nicolae Vinereanu, arata ca, in 2 ani de zile, ar putea fi dublata productia. Speranta, risc sau jocuri ascunseVorbele sint frumoase, hirtia suporta diverse calcule si scenarii. Noi nu dorim acum sa invocam si unele mai putin optimiste, despre care se spune ca ar exista. Actualul Consiliu de Administratie va prezenta actionarilor datele cu care incearca sa fie convingator. Actionarii vor avea de ales intre a gestiona in continuare situatia critica existenta de mult timp, sau a risca. Din acest risc poate sa rasara succesul si, de ce nu, profitul, sau risipirea si a valorii ce o mai reprezinta actuala situatie a fabricii. Deloc de neglijat este “amanuntul” ca, in perioada dificila, o buna parte din active a fost deja vinduta pentru acoperirea unor datorii care nu mai puteau fi aminate. Directorul Vinereanu spunea ca, spre deosebire de alte fabrici similare din tara, peste care au dat si mai mari rele, Incov inca are viata. Data de 23 (24) octombrie, cu hotarirea AGA si felul (loialitatea) in care CA al Incov va negocia cu partenerul belgian, va insemna resuscitarea sau sufocarea totala a firmei.

Munca in administratia publica locala din judetul Alba este paralizata partial, astazi, intre orele 10.00 si 12.00. Circa 300 de salariati din sistem participa la un miting de protest, cerind respectarea intelegerilor semnate in comisiile de dialog social, si care, spun sindicalistii, nu sunt cuprinse in noua lege a functionarilor publici, lege ce urmeaza sa ajunga pe masa Guvernului. Cel mai bine reprezentati la aceasta miscare sunt angajatii din Consiliul Judetean si cei din cadrul Primariei Alba Iulia, care participa la protest in proportie de 70 %. Nici administratiile din mediul rural nu scapa de miting, insa aici, pentru ca functionarii nu pot forma sindicate, miscarea se va face simtita intr-o mai mica masura. Singura administratie locala care nu participa la protest este cea din Cimpeni, unde functionarii nu sunt afiliati la Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratia Publica Locala. SolicitariConform celor negociate si prevazute in lista cu solicitari comune, sindicalistii din Alba vor demonstra pentru salarii mai mari, respectiv un cistig mediu de 1.400 de RON, alocatii de hrana, sporuri specifice pentru functiile de raspundere publica de confidentialitate si fidelitate, precum si pentru indemnizatiile de dispozitiv. Vicepresedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Administratia Publica Locala, Vasile Zaharie, spune ca aceste solicitari sunt mai vechi, si au fost adoptate initial, de comun acord, in comisiile de dialog social. Zaharie mai spune ca unele dintre aceste cerinte sunt cu atit mai normale cu cit alti functionari publici, angajati ai prefecturilor sau altor organe ale statului, le primesc deja de ceva timp. Sindicalistii considera ca solicitarile nu sunt deloc exagerate, si ar aduce normalitate in sistemul public si alinierea la standardele europene in acest domeniu. ProgramMitingul este programat sa se desfasoare pe durata a 2 ore, intre 10.00 si 12.00, si va acoperi distanta dintre primaria municipiului resedinta de judet si Prefectura Alba. Sindicalistii au tinut insa sa precizeze ca nu este vorba despre o greva care sa paralizeze complet activitatea, ci despre un simplu miting de protest, pentru a sustine unele doleante. Din numarul total al functionarilor din judet, la actiune participa aproximativ 30 %, restul urmind sa lucreze fara intreruperi de program. Vasile Zaharie spune ca totul a fost gindit astfel incit in fiecare birou sa fie asigurat numarul minim de angajati necesari pentru ca activitatea din administratii sa nu aiba de suferit. Dupa terminarea mitingului, functionarii se vor intoarce la munca, urmind sa astepte rezultatul negocierilor pe care reprezentantii sindicali spera sa le poarte cu ministerul de resort si cu reprezentantii guvernului. In caz contrar...In cazul in care cerintele sindicalistilor nu vor fi ascultate si indeplinite, functionarii sustin ca vor organiza un alt miting, de doua zile, de data aceasta la Bucuresti, la care sa participe reprezentanti ai protestatarilor din intreaga tara. Sindicalistii au programat deja data acestei actiuni, urmind sa picheteze Parlamentul in zilele de 8 si 9 noiembrie, iar in cazul in care protestele lor nu vor fi luate in seama, functionarii sustin ca vor trece la masuri radicale. Astfel, in ultima instanta, angajatii din sistem vor bloca intreaga activitate din administratia publica locala, pina cind responsabilii din minister si guvern le vor satisface solicitarile. Vicepresedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Administratia Publica Locala, Vasile Zaharie, declara: “speram ca populatia din judet sa nu fie afectata in cele doua ore ale protestului de miine. Speram, de asemenea, sa inteleaga miscarea noastra si sa nu ne condamne”.Dreptatea de partea lorViceprimarul municipiului Alba Iulia, Ioan Bogatan, spune “Eu le dau dreptate. Veniturile sunt sub orice limita. Sper sa nu fie afectata activitatea primariei. Cred insa ca functionarii vor lasa minimul necesar de personal, astfel incit toate birourile sa functioneze. Nu stiam de acest protest, dar sunt de acord cu ei…”. Oamenii din judet au pareri impartite cind vine vorba despre protestul functionarilor din administratia publica locala. Maria M., din Alba Iulia, spune ca “este dreptul lor sa protesteze, sa isi ceara drepturile. Si eu as fi facut la fel. Toata lumea cere sa fie corecti si sa respecte pe toata lumea, dar trebuie sa aiba si ei un venit decent, o demnitate a lor. Nu cred ca se va intimpla nimic rau in cele doua oare ale protestului. Ramine insa ca cerintele lor sa fie indeplinite. Altfel... nu stiu ce va fi”. In schimb, Andrei C. spune: “Sincer, eu m-am saturat. Toata lumea protesteaza. Profesorii cer bani, astia cer bani, parlamentarii si polticienii aia fura cit pot. Dar la noi, astialalti, se gindeste cineva ? Noi cum traim cu 3 milioane pe luna. Murim de foame, dar ne uitam la televizor si ii vedem pe cei care cistiga zeci de milioane ca nu le ajunge...”. Cristian A. din Zlatna are o pozitie mai transanta. “Eu am o parere buna. Dar cu o conditie. Sa se duca la Prefectura, sau la Bucuresti, sa ceara salarii si toate cele, dar sa spuna asa: <<Vrem bani mai multi, conditii de munca si avantaje pentru noi si pentru cei pentru care lucram, si pe seama carora ne luam banii. Dati-ne si noua si romanilor de rind>>. Asa sa spuna, si sa dea guvernul din ce au furat aia de dinainte si din ce fura ei acum...”.StatisticaConform datelor statistice din judetul Alba, in administratia publica, la nivelul anului 2004, cistigul mediu era de 7.638.210 de lei vechi. Daca solicitarile sindicalistilor vor fi indeplinite, ei ar urma sa primeasca un salar mediu de 14.000.000, la care sa se adauge toate celelalte facilitati cerute de catre protestatari. Asta, in conditiile in care salariul mediu al unui european, indiferent de domeniul de activitate, reprezinta echivalentul sumei de 80.000.000 de lei vechi. Ramine insa un semn de intrebare, referitor la momentul in care Romania isi va putea permite sa ridice media veniturile la o asemenea valoare.

 In perioada 25 octombrie - 10 decembrie a.c., 13 scoli din judet vor primi cite un microbuz marca Fiat, de 16 A 1 locuri, din partea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Fiecare din cele 13 unitati de invatamint va folosi autovehicolul pentru transportul elevilor, nu doar cei aflati in cadrul scolii, ci si cei aflati la scolile din iimprejurimi, dupa cum urmeaza: un microbuz la Scoala cu clasele I -VIII Cimpeni, care va transporta pe cei 23 de elevi ai Scolii cu clasele I -IV Certej, pe distanta de 7 km,  pe cei 38 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV Mihoiesti, pe distanta a 3 km, precum si pe cei 52 elevi ai Scolii cu clasele I - IV Varsi, pe drumul de 2 km pina la scoala. Cel de al doilea microbuz va fi administrat de Grupul Scolar Industrial din Jidvei si va transporta un numar de 33 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Fiesa pe distanta a 4 km, precum si pe cei 30 de alevi ai Scolii cu clasele I - IV din din Capilna, pe aceeasi distanta. O alta masina va fi administrata de Scoala cu clasele I - VIII “Horea” din Zlatna, si ii va transporta la scoala pe cei 34 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Izvorul Ampoiului, pe distanta a 7 km. Scoala cu clasele I - VIII din Lopadea Noua va administra microbuzul ce va transporta, pe distanta a 5 km, pe cei 15 elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Beta. O alta masina se va afla in administrarea Scolii cu clasele I - VIII din Ciuruleasa si ii va transporta pe cei 19 elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Buninginea, pe distanta a 7 km. Scoala cu clasele I - VIII “Ovidiu Hulea” din Aiud va administra microbusul care ii va transporta pe cei 21 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Girbova de Jos, in timp ce Scoala cu clasele I - VIII din Cricau va administra masina ce va asigura transportul elevilor de la Scoala cu clasele I - IV din Tibru si Craiva. Microbusul ce va fi administrat de Scoala cu clasele I - VIII din Hoparta ii va transporta pe distanta a 11 km pe cei 25 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Heria, Spalnaca si Vama seaca, in timp ce microbusul administrat de Scoala cu clasele I - VIII din Intregalde ii va transporta pe cei 23 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Necrilesti, Ivanis, Ghioncani si Dealu Geoagiului, pe distanta a 9 km. Colegiul National “I. M. Clain” din Blaj va administra microbusul ce ii va transporta pe cei 30 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din din Tiur, Petrisat, Manarade, Panade, Sincel si Sona. Scoala cu clasele I - VIII din Girbova de Sebes va administra masina ce ii va transporta pe cei 20 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din din Carpinis si Reciu, in timp ce Scoala cu clasele I - VIII “Avram Iancu” din Unirea va administra microbuzul ce ii va transporta pe cei 30 de elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Dumbrava, Mahaceni, Ciugudul de Jos, Inoc si Decea. In fine, Scoala cu clasele I - VIII din Ciugud va avea in administrare microbusul ce ii va transporta la scoala pe distanta a 15 km, pe cei 15 elevi ai Scolii cu clasele I - IV din Teleac, Seusa, Limba si Drimbar.

 Pe adresa Inspectoratului Scolar Judetean au fost trimise modificarile care au aparut si se aplica la acordarea alocatiei de stat pentru copii. Actele normative care au aparut si reglementeaza acordarea alocatiei de stat pentru copii sunt O.U.G. nr. 44/14 iunie 2006, pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii si H.G. nr. 1026/9 august 2006 pentru modificarea si completarea HG 591/1993 privind masurile pentru aplicarea dispozitiilor Legii 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii. MEC administreaza creditele bugetare pentru alocatii Primul articol al HG 1026/2006 se aplica si se refera la “creditele bugetare pentru plata alocatiei de stat pentru copiii  care urmeaza invatamintul general obligatoriu, pentru cei care sunt inscrisi la unitatile scolare si intrerup temporar scolarizarea din motive de sanatate, dovedite cu certificat medical, precum si pentru copiii in virsta de pina la 18 ani si tinerii de peste 18 ani, care urmeaza una din formele de invatamint organizate in conditiile legii, se administreaza de Mnisterul Educatiei si Cercetarii”. Actele necesare obtinerii alocatiei Articolul 2 al aceleiasi legi prevede ca “alocatia de stat pentru copii se acorda pe baza de cerere intocmita de reprezentantul legal al copilului, insotita originalul si copia certificatului de nastere al copilului, copia dupa actul de identitate al reprezentantului legal, documentele din care sa reiasa situatia juridica a copilului fata de reprezentantul legal, precum si, dupa caz, alte documente justificative stabilite prin instructiunile emise potrivit art. 10”. Actele necesare obtinerii alocatiei vor fi depuse fie la unitatile de invatamint unde copiii sunt inscrisi, fie, dupa caz, la unitatile prevazute de articolul 2 al legii mai sus amintite, caz in care, “institutiile care primesc documentele pentru stabilirea dreptului la alocatia de stat pentru copii au obligatia sa aplice stampila proprie pe versoul originalului cetrificatului de nastere. Iesirea din sistemul de plata al Ministerului Muncii pentru copiii care urmeaza o forma de invatamint organizata conform legii se face incepind cu luna septembrie, pe baza centralizatoarelor intocmite de Inspectoratul Scolar Judetean.

 In replica, directorul adjunct al intitutiei spune ca premiile sint acordate in functie de meritele fiecaruia. O alta situatie tensionata se inregistreaza in Muntii Apuseni, la Baia de Aries, unde parintii se pling, ca elevilor le sint ceruti bani pentru lemnele folosite la incalzirea scolii. Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Alba considera ca nu este o situatie normala, insa cunosc greutatile cu care se confrunta invatamintul din mediul rural. Tensiuni Un grup de profesori ai Liceului cu Program Sportiv din municipiul Sebes, ne sesiza la sfirsitul saptaminii trecute in legatura cu o situatie pe care o considera anormala. Cadrele didactice, care au dorit sa ramina anonime, au aratat ca membrii conducerii unitatii, alaturi de citiva apropiati, angajati ai aceleiasi scoli, isi impart intre ei premiile in bani, fara a tine cont de pozitia sau meritele celorlalti dascali. Este vorba despre un procent de 2%, acordat de la buget in cazul tuturor institutiilor finantate in sistem, din care cei mai merituosi angajati primesc, in fiecare luna, mici premii financiare. In cazul scolilor, cei care hotarasc cui i se cuvin aceste recompense sint membrii unui Consiliu de Administratie, format dintr-un numar impar de persoane, 7, 9 sau 11, in functie de dimensiunea aparatului propriu. Criteriile care stau la baza deciziei sint, de obicei, stabilite de comun acord cu sindicatele. Revenind insa la problema dascalilor, acestia sustin ca in ultimele luni au fost premiati doar directorii si apropiatii acestora, care au ajuns sa cistige sume de pina la 4 milioane de lei vechi, pe linga salar. Profesorii care s-au plins, spun ca ar considera normal ca macar sa fie anuntati cine sint cei premiati si care au fost motivele, pentru ca, spun ei, nici unul dintre colegi nu a facut nimic mai mult decit celalalt. Replica Am incercat sa aflam si pozitia celor incriminati. Am reusit pina la urma, desi, trebuie sa precizam ca ne-am lovit de o incapatinare ciudata. In primul rind, a secretarei, “nou angajate”, care nu stia nici numarul de telefon al directoarei si care ne-a transmis initial ca “domnul director adjunct este aici, dar nu stie ce sa va spuna ... reveniti”. Am reusit, in final, sa stam de vorba si cu cel in cauza, directorul adjunct, Gheorghe Dumitriu. Am aflat ca si dinsul ocupa aceasta functie de putin timp, dar am primit si un raspuns. “Din cite stiu eu, nu e obligatoriu ca toata lumea sa primeasca un premiu. Si, oricum, nu au prea fost motive, deoarece a fost vacanta, cadrele didactice au fost in concediu. Deci, nu au avut activitati deosebite in acest an scolar. Oricum, s-a tinut cont de tot ceea ce trebuia, si premiile nu au fost acordate preferential. Nu stiu eu sa va spun prea multe...”. Am omis sa intrebam ce anume au realizat, in aceste conditii, cei rasplatiti cu milioane bune. Bani de lemne In celalalt colt al judetului, oamenii au o alta problema legata de sistemul educational. La Baia de Aries, saracia a impartit parintii in doua tabere, iar conflictul este greu de tinut in friu. Pentru ca la scoala din localitate nu exista gaz, iar salile sint incalzite cu sobe de teracota, unii dintre localnici s-au oferit sa stringa bani pentru lemne de foc. Alti parinti se pling acum ca profesorii au inceput sa ceara de la toata lumea, o anumita suma, pentru incalzirea scolii. Situatia este cu atit mai tensionata cu cit conducerea unitatii spune ca, in cazul in care nu se apleaza la aceasta solutie, cursurile vor fi tinute in frig. Daniel Burz, directorul scolii, ne-a declarat “Saracia este mare. Nu avem bani pentru alte lucruri mai importante din procesul de invatamint. Pentru lemne nici atit, pentru ca vine iarna si preturile sint tot mai mari. Nu avem ce face si vom ramine fara caldura ...”. In impas Administratia locala, care ar trebui sa se ocupe de aceasta problema, a ramas cu visteria goala. Edilul sef, Silviu Mirzan spune ca “situatia este cunoscuta, dar nu prea avem ce face. Am vrea sa ii ajutam cumva, dar nu sint bani. Ar fi fost bine daca se puteau stringe niste bani pentru lemne, dar... Pe de alta parte, nu este normal ca parintii si copii sa vina cu bani de acasa pentru a face scoala, dar asta este situatia, ce putem face“ ? Saracia i-a invrajbit insa pe parinti. Pe de o parte, sint unii dintre ei care, intelegind situatia, incearca sa rezolve cumva problema. Silviu R. spune ca “am propus si am fost de acord sa adunam bani. Ce sa fi facut, sa-l trimit pe copil in frig? Vine iarna... se imbolnavesc acolo si dam dupa aia o gramada de bani pe medicamente. Atunci o sa fie bine ? Stiu ca nu e normal, dar asta este situatia, trebuie gasite solutii”. Dascalii sustin si ei initiativa parintilor dar spun ca ideea a venit din partea acestora, si ca niciunul dintre profesori nu a cerut bani. Pentru ce ? De cealalta parte, sint unii parinti care spun ca li s-a cerut suma de 200.000 de lei vechi, bani din care sa fie achizitionate lemne cu care sa fie rezolvata problema incalzirii la scoala. Mai mult decit ideea de a da acesti bani pentru copii, oamenii se declara nemultumiti de faptul ca “nu este normal sa-mi ceara bani profesorii... Eu trimit copilul la scoala sa invete, sa poata apoi sa munceasca pentru bani. Pai de ce mai platesc la stat...? Trebuie ca lucrurile astea sa fie asigurate. Cine a mai pomenit asa ceva?“. Adriana M., alt parinte nemultumit, spune ca “pe de o parte, nu putem da bani cind sint examenele, ca ii mituim pe cei din comisie, dar pe cealalta parte, trebuie sa dam bani pentru lemne, sa se poata incalzi copiii la iarna... Pai e ori asa, ori asa... Ma gindesc sa-l trimit la scoala in alta parte, ca asa nu se poate. Mai bine dau banii pe naveta, decit sa ii arunc asa, si sa nu faca nici scoala ca lumea”. Sentinta sau reviriment ? Toate se intimpla la doar o luna de la debutul noului an scolar, insa este greu de crezut ca este pentru prima data, sau ca lucrurile se vor opri aici. De cealalta parte, se pune insa o intrebare, al carui raspuns ar putea lamuri lucrurile in invatamintul judetean. Pentru prima data in ultimii ani, ministerul de resort a alocat sume importante de bani pentru reabilitarea sistemului, pentru prima data au fost cerute proiecte serioase pe baza carora sa fie acordate fondurile, si tot pentru prima data se vorbeste despre eficientizarea invatamintului. In paralel insa, profesorii vor mai multi bani, iar guvernul nu ii baga in seama, statisticile vorbesc despre scoli din secolul 17, care abia mai rezista sa nu se prabuseasca peste copii, iar parintii se revolta impotriva managementului din sistem. In tot acest amalgam, se gasesc si cei care sa fenteze legile si bunul simt, lucru care defineste o situatie care pune semnul intrebarii in dreptul invatamintului romanesc... Este sentinta, sau revirimentul ?

Noul director al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Alba va fi, foarte probabil, Matei Drimbarean. Acesta a reusit sa cistige concursul pentru ocuparea postului organizat in 17 si 18 octombrie, la Bucuresti, unde a avut-o drept contracandidata pe Beatrice Ciuta. Rezultatele concursului vor fi definitive dupa expirarea celor trei zile in care se pot depune contestatii insa, potrivit unor surse neoficiale, este putin probabil sa se mai poata schimba ceva, in conditiile in care diferenta intre cei doi candidati a fost de 20 de puncte. Noul director isi va prelua postul incepind cu data de 1 noiembrie, punind astfel capat interimatului la conducerea directiei, care a fost asigurat timp de 7 luni de Alexandra Mircea. In tot acest timp, concursurile pentru ocuparea functiei de director - ca, dealtfel, si cele pentru consilieri - au fost aminate de mai multe ori, fara ca explicatiile oferite sa fie prea credibile. Abia cind situatia a fost pe punctul sa explodeze, concursul a ajuns sa fie organizat. La prima “strigare”, in urma cu mai bine de o luna, nici unul dintre cei doi concurenti nu a reusit sa treaca ambele probe, ministerul fiind nevoit sa scoata din nou postul la concurs in aceasta luna.

In cadrul unei vizite profesionale la Cluj, directorul general al ASIROM, austriacul Boris Johannes Schneider, a avut amabilitatea sa ne vorbeasca despre momentul in care se afla compania pe care o conduce, despre planurile de viitor, precum si despre pseudo-scandalul legat de ASIROM aparut in presa. - Cu ce ocazie va aflati la Cluj domnule Schneider?Boris Johannes Schneider: - Ne aflam in mijlocul unui proces de restructurare care a inceput acum 3 ani. Una din componenetele acestei restructurari este un nou stil al managementului. Elementele prin care se caracterizeaza piramida ierarhica sint inaltimea si baza piramidei, intre care e necesar sa existe un raport optim care aduce dupa sine un feed back mai rapid. Aici la Cluj managementul modern implementat a permis optimizarea activitatii de asigurare. Clujul este un centru regional puternic. Pentru a avea o imagine reala despre schimbarile pe care le traversam nu pot sa ma rezum la a studia cifrele. Trebuie sa fiu la fata locului.- Ce mai cuprinde acest proces de restructurare?ASIROM se schimba dintr-un sistem vechi intr-unul competitiv, adaptat la tendintele europene. Nu e foarte simplu sa schimbi un mecanism in care unele piese trebuie reparate, iar altele schimbate, insa semnalele pozitive au inceput sa apara.Schimbarea comportamentului managerial are in vedere o transformare a potentialului de resurse umane din societate. Vrem sa lucram cu oameni tineri, care vor gasi in ASIROM o institutie solida in care pot face cariera. Pentru clienti vom adopta tarifele la necesitatile populatiei. Din pacate in domeniul asigurarilor un capitol sensibil este reprezentat de frauda, preponderenta in asigurarile auto, capitol pe care dorim sa il controlam si sa asiguram un instructaj mai bun. Acest fapt va duce la servicii mai rapide pentru clienti. - Cum au fost primele noua luni ale anului pentru ASIROM? Dar pentru ASIROM Cluj, stiut fiind ca aici exista o concurenta destul de puternica din partea unei societati cu sediul in Cluj?ASIROM este in proces de restructurare a portofoliului de participatii la unele societati comerciale. Tot in acest an am lansat produse noi (cum e asigurarea medicala “MEDICAL SELECT”) ca rezultat al noii politici a companiei de adaptare la cerintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Directorul de sucursala numit la Cluj (domnul Decebal Manole Bogdan - nota red) este o persoana dinamica, capabila sa implementeze procesul de restructurare. La Cluj lucreaza peste 85 specialisti in industria asigurarilor, care deservesc cei peste 30.000 de asigurati. Se cuvine precizat ca in cazul asigurarilor de autovehicule si a asigurarii obligatorii de RCA, ASIROM Cluj este singura societate de asigurare care achita contravaloarea pagubelor prin virament bancar direct in contul atelierului de reparatii preferat de asigurat, clientul putind opta pentru atelierul dorit. S-a optimizat, de semenea, transferul informatiilor, asigurat - ASIROM - ateliere de reparatii, prin mediul electronic oferit de reteaua Internet. Toate acestea au dus la cresterea numarului de clienti cu 10%  fata de perioada similara a anului trecut si a primelor brute subscrise.- In presa au aparut unele referiri la faptul ca ASIRIOM ar fi avut probleme cu fiscul. Cum comentati?Articolul aparut a facut referiri tendentioase la un control fiscal obisnuit, de rutina, incheiat in octombrie anul trecut, prin care s-au verificat taxele si impozitele datorate de societate pe o perioada mai veche. ASIROM a achitat, integral, sumele mentionate in actul de control ca fiind datorate bugetului de stat, desi a considerat ca majoritatea constatarilor organelor de control nu sint fondate si a atacat, in instanta, decizia de impunere emisa, fiind foarte posibil sa recuperam banii. Acest episod nu reprezinta nici un scandal. Este o afacere profesionala care nu are nici o legatura cu entitatea economica. Subliniez ca ASIROM este o societate solida financiar, aflata in profit, cu o reputatie serioasa si recunoscuta pe piata asigurarilor.- Unde se situeaza ASIROM acum pe piata asigurarilor din Romania?ASIROM este lider national la nivel de clienti. Oamenii au mare incredere in brandul ASIROM, notorietatea fiindu-i confirmata in studii si sondaje. Avem o retea extinsa de sucursale, agentii, reprezentante in peste 200 de orase ale tarii, un portofoliu extins de forme de asigurari, specialisti. Vreau sa aduc ASIROM la nivel european si sa reprezinte un promotor in relatia dintre Austria si Romania. Boris Johannes SCHNEIDER- director general ASIROM- origine austriaca- este Consulul Onorific al Austriei in Romania- are peste 17 ani de activitate in domeniul economico-finaciar si al asigurarilor - a fost Director de Dezvoltare pentru Europa de Est in cadrul grupului Wiener Staedtische- are doi copii care locuiesc la Wiena

 Liberalul spune ca ex-seful SMG a depus impotriva sa documente care il fac sa creada ca “ori avea acasa o arhiva intreaga cu acte ale MApN, ori premedita un eventual atac impotriva mea”. Teodor Atanasiu - ministrul suspendat al apararii - a fost audiat, ieri, aproape o ora, de procurori in dosarul privind plingerea penala formulata impotriva sa de fostul sef al Marelui Stat Major General (SMG) al Armatei, Eugen Badalan. La iesirea din Parchet, liberalul a declarat ca procurorii i-au adus la cunostinta acuzatiile continute in plingerea formulata de Bidilan si a mentionat ca totul “pare a fi o hartuiala”. Extrem de linistit, Atanasiu a declarat ca nu se teme ca ar putea fi suspendat din nou, intrucit plingerea lui Badalan “nu e justificata”. Chestionat cu privire la continutul dosarului, Atanasiu a sustinut ca acesta contine, pe linga plingerea semnata de fostul sef al SMG, documente ce apartin MApN, fapt care l-a facut sa afirme ca “Badalan ori avea acasa o arhiva intreaga cu acte ale MApN, ori premedita un eventual atac impotriva mea”. Cit priveste acuzatia adusa de Badalan, de abuz in serviciu, Atanasiu a explicat ca e vorba de “documente si rezolutii obisnuite, cum semneaza un ministru mereu”. In acest context, liberalul a tinut sa-l ironizeze pe Badalan, despre care a spus ca “n-a inteles niciodata rolul unui ministru”. In replica, generalul a declarat ci “Atanasiu e obisnuit cu vorbele mari” si a precizat ca documentele depuse la Parchet “sunt concludente pentru acuzatia de abuz in seviciu”.

 Un vicepremier din Guvernul Romaniei, Marko Bela, cere autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc pe criterii etnice. Partidele politice - PC, PRM, PSD - cer demiterea celui pe care il considera “extremist” si pregatesc o motiune simpla in acest sens. Prim-ministrul respinge enclavizarea secuimii, dar fara nici un fel de avertisment concret pentru vicepremierul care sustine aceasta idee. In loc sa tempereze UDMR, premierul Tariceanu trimite un comunicat sec, in care califica drept “neadecvate” declaratiile colegului sau din guvern. Cu toate ca un membru al executivului i-a provocat pe maghiarii din Romania sa faca tot ce le sta in putere pentru a-si duce la indeplinire visul autonomiei teritoriale, tot ce face premierul tarii este sa fie cit se poate de diplomat. Toate acestea, in conditiile in care astazi, la Tg. Mures, UDMR impreuna cu organizatiile maghiarilor din Romania string rindurile pentru a gasi o solutie de atingere a scopului: autonomia teritoriala. Demiterea ministrului de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile culturii, invatamintului si integrarii europene, presedintele UDMR, Marko Bela, a fost reactia intregii clase politice la puseurile autonomiste ale conducatorului maghiar. Pe rind, politicieni din coalitie si reprezentantii opozitiei l-au “crucificat” declarativ pe Marko Bela dupa declaratiile acestuia de la Tirgu-Mures, acolo unde Consiliul Reprezentantilor Uniunii (CRU) si Consiliul de Coordonare al UDMR au votat declaratia de autonomie teritoriala a Tinutului Secuiesc. In timp ce din stanga si din dreapta spectrului politic zburau torpile catre Marko Bela, liberalii au preferat sa nu intervina. Tocmai dupa patru zile, in care PD, PSD, PC  si PRM s-au intrecut in amenintari la adresa presedintelui UDMR, premierul Calin Popescu Tariceanu a binevoit sa isi exprime si el punctul de vedere, potrivit caruia declaratiile separatiste ale lui Marko Bela nu sint tocmai potrivite. Desi prin functia de ministru de stat, presedintele UDMR tine si el in palma destinele Romaniei, premierul Tariceanu nu a considerat necesar sa aiba o reactie publica mult mai dura la adresa pozitiei colegului sau de guvern. I-a adus doar aminte ministrului de stat ca Romania are o Constitutie care nu permite autonomia teritoriala si ca “definirea si promovarea altor forme de autonomie bazate pe criterii etnice sint initiative depasite in raport cu realitatea europeana”. Presedintele, dezinteres total Presedintele Traian Basescu a manifestat si el aceeasi “preocupare” fata de afirmatiile ministrului de stat UDMR. Desi este garantul Constitutiei si trebuie sa vegheze la buna functionare a autoritatilor publice, seful statului nu a tinut nici un discurs public in care sa lamureasca problema autonomiei teritoriale si sa isi exprime opinia fata de actiunile ministrului de stat Marko Bela. O semireactie a presedintelui Basescu a aparut la Tirgu-Mures in urma cu citeva zile, cind seful statului a declarat ca nu se poate face abstractie de Constitutia Romaniei, iar toate discutiile pe subiectul autonomiei sint doar abordari electorale. Strachinaru (PD): motiunea PC, justificata Deputatul democrat Petre Strachinaru, vicepresedinte PD Covasna, este de acord cu motiunea simpla pe care o pregateste PC pentru demiterea lui Marko Bela din guvern. “Reactia PC mi se pare justificata din punctul de vedere al multor declaratii ale lui Marko Bela, in special cea de la Tirgu Secuiesc din 15 martie, cind pe noi, romanii din aceasta zona a tarii, ne-a jignit foarte tare”, a declarat Strachinaru, care a adaugat insa ca democratii nu vor sprijini motiunea conservatorilor. Frunda imbraca autonomia in haina descentralizarii UDMR continua sa imbrace autonomia teritoriala in haina descentralizarii. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda le-a vorbit colegilor din Camera superioara a parlamentului despre conceptul de autonomie teritoriala, insistind asupra principiilor Uniunii cu privire la descentralizarea administratiei publice. Frunda a tinut chiar o pledoarie pentru  “infiintarea unor judete mai mari, cam 15-18”, considerind ca acest sistem ar fi “benefic Romaniei”. Mai mult, senatorul UDMR le-a explicat colegilor ca autonomia teritoriala este o notiune permisa de lege, care face referire la acordarea de competente sporite unitatilor administrativ-teritoriale. “Parlamentul ar trebui, pe baza principiilor delegarii si subsidiaritatii, sa derobeze de anumite lucruri comunitatile locale, sa le incredinteze organelor de decizie ale acestor judete mai mari sau regiuni si sa existe organe de implementare a deciziilor luate”, a mai apreciat Frunda.   Geoana ameninta cu sesizarea Curtii Constitutionale Tentativele concertate ale UDMR, CNS si UCM de organizare a unor referendumuri locale privind autonomia Tinutului Secuiesc au primit o palma serioasa din partea PSD. Liderul social-democratilor, Mircea Geoana, le-a trimis scrisori deschise presedintelui Traian Basescu si premierului Tariceanu, in care le cere sa isi exercite atributiile constitutionale pentru a bloca referendumul. In caz contrar, PSD ameninta ca va sesiza Curtea Constitutionala. In scrisoarea adresata lui Basescu, Geoana se declara surprins de “atitudinea pasiva” a Administratiei Prezidentiale in legatura cu discursul separatist promovat de UDMR. In scrisoarea catre Tariceanu, liderul precizeaza ca UDMR a promovat, in ultima perioada, o politica de “incurajare a dezintegrarii teritoriului national” si ii cere premierului sa impiedice organizarea unui referendum local in care este pusa in discutie integritatea teritoriala a Romaniei. El considera ca manifestarile UDMR sint cu atit mai periculoase cu cit indeamna la o actiune coordonata si unitara cu organizatiile radicale CNS si UCM.

Asta, dupa ce presedintele de sedinta, Teodor Melescanu, a incercat sa-si stimuleze colegii sa vina in sala, sa stea in banci, sa voteze. Fara sanse de reusita. La ora 12.00 a fost nevoit sa suspende sedinta din lipsa de cvorum. “Nu avem cvorum. O sa rideti, sintem 67 in sala. Domnu’ senator Aron, nu mergeti incoace, mergeti incolo sa vedeti daca mai sint colegi pe hol”. “Nu dati vina pe aparate. Trebuie sa lucrati si dumneavoastra cu degetelul. Apasati pe buton, ca nu-i mare filosofie”. Cam asa s-a “luptat” Melescanu cu propriii colegi pe tot parcursul sedintei de plen de ieri. In schimb, ca sa salveze situatia, Tomoioaga si-a luat inima in dinti si a votat si pentru doi dintre colegii sai care iesisera, dar isi lasasera cartelele in aparate - Ion Toma si Traian Novolan. Intrebata de ziaristi de ce a votat in locul altor colegi, doamna senator a avut o justificare. “M-am inteles cu colegii... Am acordul scris al acestora...”, a explicat ea ziaristilor. Cind i s-a cerut sa arate acordurile sau sa spuna macar numele celor pentru care a votat, Tomoioaga a inceput sa se ratoiasca la ziaristi: “Ce, sintem la judecata?!?!”. Mai mult, senatorul a adaugat ca era o lege foarte importanta pentru agricultura, iar ea, ca inginer viticultor, a intimpinat dificultati din cauza inexistentei unei astfel de legi. Incoltita de ziaristi si neobisnuita cu cladirea Palatului Parlamentului, Tomoioaga a grabit pasul, indreptindu-se catre un hol pe care s-a ratacit. De fapt, propunerea legislativa prevedea interventiile active in atmosfera, inclusiv lansarea de rachete antigrindina pentru salvarea culturilor. La primul vot, initiativa, apartinind unor parlamentari liberali, a picat cu 59 de voturi pentru, unul impotriva si o abtinere. Si aceasta deoarece era o lege organica ce avea de nevoie de 69 de voturi pentru ca sa fie adoptata. Dupa resupunerea la vot, aceasta a avut 70 de voturi pentru, unul impotriva si o abtinere. Ceea ce inseamna ca, daca senatorul Tomoioaga nu ar fi votat pentru trei, propunerea ar fi picat. Ilegalitatea de a vota la mai multe miini Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a explicat insa ziaristilor ca o astfel de prevedere care sa spuna ca un senator poate vota in locul unui coleg, daca acesta ii da acordul scris, nu exista. “Eu cred ca trebuie sa-i dam circumstante atenuante doamnei senator, pentru ca a venit numai de o saptamina. Probabil ca nu stie. Va trebui sa o instruim in primul rind sa citeasca regulamentul, sa citeasca legea privind statutul senatorilor si deputatilor. O sa am o discutie personal cu domnia sa... sa o instruim si sa intre in normalitate”, a aratat Vacaroiu. Acesta a subliniat ca votul la mai multe miini este ilegal. “Este interzis ca un senator sa voteze pentru altul. In primul rind nu permit nici prevederile Constitutiei, nici prevederile statului si nici cele ale regulamentului. Votul este nominal”, a punctat acesta. Tinind cont de faptul ca Tomoioaga ii e colega la grupul parlamentar al PSD, Vacaroiu a adaugat linistitor: “Eu voi avea o discutie cu colegii, pentru ca este posibil sa fie o gluma din partea lor... sa o fi pus sa faca asa ceva. Voi avea o discutie cu ei”. Ingaduitor, Vacaroiu a incercat sa minimalizeze faptele: “Se practica pe timpul parintelui Tatu, acum 7-8 ani de zile, care avea un baston si avea o dexteritate nemaipomenita...”. In Senat a zburat     cucuveaua Acesta nu a fost insa singurul incident petrecut ieri in Senat, pentru ca o cucuvea a intrat si a zburat timp de minute bune in foaierul institutiei. Haituita de camere si de ziaristi, aceasta a incercat de mai multe ori sa iasa pe unul dintre geamurile institutiei, care era inchis. Nereusind sa iasa, si-a gasit adapost intr-un cotlon al Senatului. Abia atunci au inceput dezbaterile. “E bufnita”. “Ba nu, e cucuvea”. “Eu as fi preferat sa fie bufnita, ca bufnitele aduc noroc”, a aratat presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. Potrivit enciclopediei wikipedia.org, versiunea in engleza (limba in care nu se face diferenta intre cele doua tipuri de pasari, denumite generic owl), exista nu mai putin de 222 de specii cunoscute care traiesc pe toata intinderea globului, mai putin in Antartica. Sansele ca o bufnita sa fi intrat in Senat sint destul de mici, pentru ca acestea traiesc in locuri izolate, extrem de rar in oras, spre deosebire de cucuvele, care sint mult mai “sociabile”. Batrinii spun insa ca, in timp ce bufnitele poarta noroc, cintecul cucuvelei este aducator de moarte. Unii si-au formulat si o parere clara despre acest lucru. “Ar putea sa fie o camera de luat vederi, ar putea sa fie o pasare. Lasati-ma cu cuveaua... Eu nu cred in asa ceva. Este o pasare care, probabil, a gasit si ea un geam deschis noaptea, a intrat de curiozitate ca sa vada ce se intimpla in Parlamentul Romaniei si, probabil, la noapte pleaca”, a concluzionat senatorul pesedist Vasile Ungureanu, care nu crede nici in superstitiile privitoare la aceste pasari. “Daca este cucuvea, de obicei isi face locasul in casele parasite, in cele care nu exista viata si, ca atare, in gindirea populara aduce moartea. Dar, nu este adevarat. Este o simpla pasare. Daca e bufnita... in gindirea noastra populara, bufnita este o pasare rapitoare, ar reprezenta rapacitatea celui pe casa caruia s-a pus. Adica, i-ar defini personalitatea”, a continuat Ungureanu, precizind ca pasarea a luat la cunostinta ce se intimpla la Senat si se va duce la salasul ei sa raporteze. Nici democrata Maria Petre n-a fost prea impresionata. “E o pasare care s-a adapostit de frig aici. In casele noastre nu intra niciodata? In casa fiecaruia dintre noi intra. La Slobozia, la bloc, sint lilieci. Care-i problema?”, s-a mirat Petre

Unde se intimpla asta? In Ucraina. Acolo unde, pentru ca veni vorba, un deputat in consiliul regional Odessa a propus, nici mai mult, nici mai putin, decit ca pe Insula Serpilor sa fie construita o catedrala ortodoxa ! Revenind insa la lucruri serioase, cinci ministri “portocalii” si-au dat oficial demisia din guvernul premierului “albastru”, Viktor Ianukovici.Gestul a incheiat alt capitol al neobositei lupte pentru suprematie dintre cele doua principale tabere: cea a presedintelui Viktor Iuscenko si cea a premierului Ianukovici. A treia forta, “printesa gazelor naturale”, Iulia Timosenko, a iesit, pentru moment, din joc. Intrata in opozitie oficiala fata de toti, inclusiv fata de fostii ei parteneri din perioada “revolutiei portocalii” , Timosenko se antreneaza, cum scrie presa de la Kiev, pe margini, asteptind un moment prielnic pentru a ataca. Problema e ca, acum, va trebui sa imparta terenul cu a doua opozitie creata in Ucraina de presedintele Iuscenko, trecut, tot oficial, cu toata echipa de partea cealalta a baricadei. Despre relatiile dintre cei doi lideri de opozitii, nimeni nu stie cum sa le catalogheze: bune, rele, calde, reci. In orice caz, opozitia lui Iuscenko si-a propus sa formeze si un guvern. O organizatie intitulata “Ucraina europeana”, la care sint invitati sa adere toti politicienii care au ceva de spus impotriva actualei coalitii de guvernamint. “Europa europeana” are si un plan de lucru: 350 de proiecte de legi care sa fie supuse examinarii atit in Ucraina, cit si in afara tarii.

Cu doua zile inainte de prezentarea la urne, electoratul bulgar pare a-l prefera tot pe Gheorghi Pirvanov la sefia statului. Totusi, sondajele arata ca actualul lider a mai scazut in popularitate. Chiar si asa, Pirvanov nu are contracandidat real in alegerile de duminica. Fost lider al socialistilor, el are meritul ca a reformat partidul dupa criza economica din 1995, transformindu-l intr-o formatiune europeana. La 49 de ani, Pirvanov a primit primul mandat in 2001 si a fost cel care a reusit sa puna bazele unui guvern de coalitie care a adus Bulgaria in pragul integrarii europene. Pe de alta parte, Pirvanov a recunoscut, in luna iunie a acestui an, ca a facut politie politica, dar a precizat ca nu a fost niciodata agent al serviciilor comuniste. Printre dezavantajele presedintelui in functie se mai numara lipsa de eficienta a executivului de la Sofia, care nu a reusit sa creasca veniturile medii ale bulgarilor, acestea devenind la 1 ianuarie 2007 cele mai mici din UE. Din acest motiv, administratia nu se bucura de prea multa incredere, iar sondajele arata ca electoratul nu se grabeste sa iasa la urne. Astfel, desi Pirvanov este creditat cu 44% din sufragii, iar principalul sau contracandidat, Volen Siderov, cu doar 24%, prezenta la vot se estimeaza undeva intre 39 si 44%. Prin urmare, exista posibilitatea unui al doilea tur de scrutin, programat pentru 29 octombrie. Parvanov se arata increzator in sansele sale si crede ca electoratul sau nu il va dezamagi. “Ma astept ca avansul nostru sa fie suficient pentru a ne permite, mie si electoratului meu, sa cistigam din primul tur”, a precizat seful de stat pentru un cotidian bulgar. Cu toate acestea, Pirvanov nu a avut parte de o campanie fara emotii. Dupa ce a recunoscut ca a facut recenzia unei carti scrise de un agent comunist, presa din intreaga tara a relatat pe larg dezvaluirile unui jurnalist care a demonstrat ca presedintele in exercitiu detine un apartament care nu a fost declarat. Scandalul a luat amploare cind jurnalistul a fost demis si l-a acuzat pe Pirvanov ca ar fi determinat concedierea sa. Seful statului s-a aparat, sustinind ca oricit de mare ar fi influenta sa, nu poate cere concedierea nimanui atit timp cit persoana respectiva lucreaza la o societate privata.

In Statele Unite, masurile de securitate au fost sporite in jurul a sapte stadioane, dupa amenintarile cu atentate difuzate, pe Internet, de reteaua Al-Qaida. Peste Ocean, surse ale serviciilor de securitate au anuntat ca Marea Britanie ramine principala tinta a gruparii lui Bin Laden. In SUA, alarma a fost trasa dupa ce Biroul de securitate interna a fost instiintat, in termenii unui mesaj transmis prin e-mail, ca bombe radiologice vor fi amplasate, in acest week-end, pe sapte arene sportive americane. Potrivit CBS, stadioanele vizate sint cele din New York, Miami, Atlanta, Seattle, Houston, Oakland si Cleveland. Avertismentul a fost luat foarte in serios de responsabilii americani. Spirit de responsabilitate afisata inclusiv de responsabilii britanici, potrivit carora “niciodata situatia nu a fost mai grava ca acum”. Dupa model IRAServiciile de spionaj dispun de informatii conform carora Al-Qaida a creat in Marea Britanie o complicata si extrem de vasta retea de celule, similara celei folosite cindva de Armata republicana irlandeza (IRA). Fiecare din aceste celule are propriul ei lider, care raspunde de “inarmare”, precum si un numar oarecare de voluntari. Corespondentul BBC relateaza ca fiecare celula are repartizat un perimetru separat de actiune, luptatorii fiind pregatiti pe teritoriul Regatului si in Pakistan. Incercind sa explice de ce in Marea Britanie este mai usor de organizat operatiuni de diversiune decit in alte tari, cotidianul “The Guardian” evoca strinsele relatii existente intre Marea Britanie si Pakistan. Interesele americaneInteresant este contextul in care au survenit cele doua avertismente. Este vorba de doua momente distincte, dar care vizeaza lupta impotriva terorismului international, sub diferitele lui aspecte. Unu: posibilitatea unei schimbari de strategie in Irak, unde fortele SUA inregistreaza uriase pierderi de vieti omenesti. In conditiile in care, seful armatei britanice, Richard Dannat, cerea, recent, retragerea imediata a trupelor sale din Irak, iar premierul Tony Blair vorbea ieri de o evacuare in urmatoarele 10-18 luni, fostul secretar de stat american James Baker descrie situatia din cel mai fierbinte punct al lumii un “bazar sacru”. El a anuntat ca are de gind sa propuna o schimbare majora in strategia americana in Irak pina la inceputul anului viitor. “Nu exista solutii magice”, a atras atentia Baker. “Los Angeles Times” scrie despre doua optiuni radicale: o retragere pe etape a trupelor SUA si o implicare a Iranului si Siriei in eforturile de stopare a violentelor. Doi: este vorba de noua strategie spatiala adoptata de presedintele Bush si care proclama “libertatea de actiune” a SUA si dreptul lor de a interzice, daca este nevoie, spatiul oricarei “tari ostile intereselor americane”. Fara nici o legatura cu toate astea, tot Bush admitea ieri ca Irakul a devenit pentru Statele Unite un al doilea Vietnam. Casa Alba s-a grabit sa nuanteze vorbele prezidentiale, spunind ca a fost doar o comparatie nevinovata. 

 Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, va afecta si regulamentele Ligii I la fotbal. Cea mai importanta schimbare va fi faptul ca echipele din campionatul nostru nu vor putea avea mai mult de cinci jucatori extracomunitari in lot, iar in teren nu vor putea evolua mai mult de trei fotbalisti care nu provin din tarile Uniunii Europene. Regulamentul de Organizare a Activitatii Fotbalistice nu limiteaza numarul de jucatori straini din cadrul unui club. Echipele pot folosi intr-un joc oficial din Liga I un numar de maximum cinci jucatori de cetatenie straina in acelasi timp in teren si, respectiv, maximum trei jucatori de cetatenie straina, echipele din celelalte categorii competitionale. Cluburile care vor fi in cea mai mare dificultate dupa instituirea acestei reguli vor fi Politehnica Timisoara, FC Vaslui, Ceahlaul Piatra Neamt si Pandurii Tirgu Jiu. Politehnica Timisoara, de exemplu, are opt stranieri in lot, dintre care sapte fotbalisti sint din afara Uniunii Europene: Jonathan David McKain, John Wayne Srhoj (ambii din Australia), Agunbiade Abiodun, Ifeanyi Emeghara (Nigeria), Mansour Guaye (Senegal), Vladimir Gluscevici (Serbia), Ersin Mehmedovici (Bosnia-Hertegovina). Dinamo ar fi si ea intr-o situatie delicata, insa Mircea Rednic a anuntat deja ca va renunta la trei jucatori extracomunitari, astfel ca liderul Ligii I are, in prezent, sapte stranieri, dintre care trei extracomunitari: Vladimir Gaev (Belarus), Ze Kalanga, Nsimba Paulo Baptista (Angola). Directorul de relatii internationale din cadrul FRF, Florin Prunea, a declarat ca echipele nu vor putea transfera jucatori la echipele-satelit, deoarece regulamentul va fi deosebit de strict.

Este pentru prima data, in ultimii 25 de ani, cind reprezentantele noastre nu reusesc sa urce pe podium la festivitatea de premiere a unui Campionat Mondial, esecul inregistrindu-se in anul 1981, la competitia de la Moscova. Calificata in finala de la Aarchus de pe pozitia a cincea, România a terminat pe locul al patrulea, fiind devansata de reprezentativele Chinei, Statelor Unite ale Americii si Rusiei. Tinara si neexperimentata echipa a României a inceput foarte bine finalele, la aparatul la care se pricepe cel mai bine: birna. Astfel, dupa prima rotatie, “tricolorele” ocupau prima pozitie. Fetele de la nationalele Australiei, Spaniei, Braziliei si Ucrainei au dat dovada de nesiguranta, iar echipele care mai puteau pune probleme româncelor erau SUA, Rusia si China. A urmat insa evolutia la sol pentru România, iar fetele noastre, desi s-au descurcat destul de bine, au fost depasite in clasament de catre SUA si China. Ierarhia s-a mentinut si dupa a treia rotatie, cu un schimb intre asiatice si americance pe prima pozitie. Inaintea ultimului aparat, România acumulase 133,900 puncte si era clar ca nu mai putea spera decit la bronz. In spatele “tricolorelor” se aflau rusoaicele, la aproape doua puncte, iar presiunea de pe umerii reprezentantelor noastre devenea tot mai mare. Din pacate, Steliana Nistor a ratat ultimul exercitiu la paralele, iar cu un total de 175,450 de puncte România a pierdut si medalia de bronz. Chinezoaicele erau in culmea fericirii, dupa ce au obtinut primul titlu mondial din istorie, cu un total de 182,200 puncte, iar Statele Unite au cucerit argintul, cu 181,350 puncte. Ultima treapta a podiumului a fost ocupata de Rusia, care a acumulat 177,325 puncte. Una dintre cauzele pentru care echipa României a fost depasita ar putea fi si optiunea antrenorului Nicolae Forminte pentru executarea unor exercitii de un nivel tehnic mai slab, dar care sa evite eventualele ratari. Mai mult decit atit, nationala noastra s-a bazat doar pe trei gimnaste. Astfel, liderele Sandra Izbasa si Steliana Nistor, care au concurat la toate aparatele, au evoluat alaturi de tinara Dana Druncea, iar Elena Chiric s-a urcat doar pe birna. Multa lume se intreaba in acest moment ce se va intimpla cu gimnastica româneasca, pentru ca dupa plecarea antrenorilor Mariana Bitang si Octavian Belu performantele se lasa asteptate. Succesele obtinute de echipa feminina de gimnastica, in ultimii 25 de ani, se leaga de numele celor doi tehnicieni care au adus nenumarate medalii in palmaresul gimnasticii de pe aceste meleaguri. Din pacate, chiar in anul in care Federatia Româna de Gimnastica si-a aniversat centenarul, apar si primele semne de declin al acestui sport care a devenit un adevarat ambasador al României. Dupa revolutia din 1989, România a dominat gimnastica mondiala, cucerind cinci titluri (in anii 1994, 1995, 1997, 1999 si 2001), la care se adauga numeroase titluri europene si olimpice. Gimnastele care au adus medalii in vitrina României si si-au facut cunoscute numele peste tot in lume sint Lavinia Milosovici, Gina Gogean, Simona Aminar, Maria Olaru, Andreea Raducan, Catalina Ponor sau Monica Rosu. Toate aceste fete minunate au pus umarul la cladirea unei imagini impunatoare a gimnasticii din România.

 ANAF se dovedeste deosebit de productiva in a incasa amenzi, semn ca in Romania prevenirea este un deziderat doar pe hirtie, telul final fiind penalizarea. Controalele efectuate de inspectorii fiscali ai Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), in perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2006, au completat veniturile suplimentare ale bugetului de stat cu 1,67 milliarde de lei, respectiv 477 milioane de euro. Din cei peste un milion de contribuabili inregistrati ca platitori de taxe, impozite si alte obligatii bugetare, la peste 75.000 de mii s-au derulat inspectii. Cele mai multe dintre acestea au capital integral privat, circa 70.000. Numarul amenzilor care au fost aplicate este de 30.858. Inspectorii ANAF au intocmit si 1.300 de sesizari penale, aferente unor prejudicii  care insumeaza 650 de milioane lei.  Principalele deficiente constatate au fost sustragerea de la plata impozitelor si taxelor, nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului si a sursei impozabile, inregistrarea in evidente de cheltuieli fictive, fara a avea la baza documente justificative sau distrugerea acestor contabile. In ceea ce priveste numarul sesizarilor penale, domeniul cu cele mai multe plingeri au fost comert cu amanuntul (220 sesizari), comert en-gross (193 sesizari), deseuri reciclabile (122 sesizari), prestari servicii (124 sesizari). Suma incasata in urma diferentelor de impozite, taxe si contributii se ridica la 1.044.552 lei, dobinzi si penalitati aferente diferentelor insumeaza 528.706 lei, valoarea amenzilor contraventionale se ridica la 38.090 lei. Din totalul bunurilor confiscate si valorificare, valoarea estimativa a bunurilor este de 1.428 lei, iar incasarile in numerar lei sau marfa confiscata a fost de 64.654 lei.

 Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) a lansat o publicatie, disponibila pe pagina de Internet a institutiei, care cuprinde toate actele si procedurile privind debitorii aflati in stare de insolventa. “Unul din scopurile publicatiei, denumita Buletinul Procedurilor de Insolventa (BPI), este eliminarea cazurilor cind un debitor evita, invocind diverse motive, sa fie informat cu privire la actele de procedura referitoare la starea de insolventa in care se afla”, a declarat, joi, directorul Directiei Elaborarea BPI din ONRC, Valentina Burdescu. Ea a adaugat ca BPI degreveaza instantele judecatoresti de activitatile conexe actului de justitie si reduce costurile tribunalelor si curtilor de apel. In plus, publicatia determina reducerea activitatilor cu publicul si aglomeratia la consultarea dosarelor din arhiva. “De asemenea, prin BPI se asigura accesul persoanelor interesate la toate informatiile privind comerciantii supusi procedurii insolventei pentru prevenirea eventualelor prejudicii provocate de neluarea la cunostinta de catre partile interesate”, a afirmat directorul ONRC. Buletinul este structurat pe sase capitole, respectiv citatii, comunicari, hotariri judecatoresti, convocari, notificari si alte documente emise in cadrul procedurii de insolventa. BPI este editat de ONRC atit in format electronic, cit si tiparit. “Incepind cu 1 august si pina in prezent au fost publicate peste 170 de numere ale BPI. In format electronic, publicatia este disponibila gratuit pe Internet. Pentru cei interesati sa obtina o copie in format de hirtie, ONRC asigura contra cost un exemplar al buletinului. De la 20 ianuarie 2007, atit varianta electronica, cit si cea tiparita, va fi disponibila numai contra cost”, a spus Burdescu. Insolventa reprezinta o stare a patrimoniului debitorului caracterizata de insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor. Potrivit datelor ONRC, in Romania functioneaza aproape 700.000 de agenti economici activi, din care circa 1% sint in procedura de insolventa, majoritatea dintre acestia fiind in faliment.

Desi parerea unanima conchide catre pierderea din viteza a ritmului de creditare, totusi piata româneasca va ramine una extrem de atractiva. Eternul atu pe care l-am fluturat fara voie in fata Uniunii Europene, si anume o piata de mari dimensiuni, a doua din Europa de est, va atrage ca un magnet nume sonore din piata financiara care au declansat expansiunea catre rasarit. Nu-i mai putin adevarat, produsele se vor reorienta catre tendintele vestice. Romania are cea mai mare capacitate de dezvoltare a serviciilor financiare si bancare din Europa de sud-est, datorita dimensiunii pietei, de 21,7 milioane de locuitori, a declarat, ieri, presedintele Institutului Bancar Roman (IBR), Petru Rares. “Vom fi tinta unui val de fuziuni si achizitii, deoarece zonele din Europa de sud-est au o foarte mare capacitate de expansiune”, a spus Rares, la conferinta nationala a Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare, organizata, ieri, la Bucuresti. Presedintele IBR a apreciat ca “supermarketurile financiare” vor reprezenta tendinta de dezvoltare a urmatorilor ani. Romania si Bulgaria sint tintele favorite de dezvoltare a retailului, iar procesul de expansiune a grupurilor mari europene in Romania se va intensifica, incepind de anul viitor. Rares apreciaza ca Romania se apropie, treptat, de o plafonare a creditului de consum, in timp ce creditul si leasingul imobiliar vor constitui motorul de dezvoltare, in urmatorii ani. Fata leasingului se va schimba “Leasingul isi va schimba aspectul in urmatorii cinci ani, ajungindu-se la o saturare a pietei pe segmentul auto”, a spus reprezentantul IBR. La rindul sau, presedintele Comisiei buget-finante-banci a Senatului, Varujan Vosganian, a afirmat ca Romania trebuie sa incurajeze dezvoltarea consumului. “Consumul este doar aparent o ingurgitare de bunuri, in realitate este o forma de investire”, a spus Vosganian. Banca Nationala a Romaniei a modificat norma privind limitarea riscului de credit la imprumuturile acordate persoanelor fizice, noile norme urmind sa intre in vigoare saptamina viitoare. Bonitatea, mult mai greu de obtinut Principala modificare vizeaza includerea in calculul angajamentelor totale de plata lunare ale persoanelor fizice, pe linga principal si dobinda, a tuturor celorlalte costuri care decurg din contractul de credit. Cealalta noutate importanta introdusa de reglementarea BNR este legata de includerea leasingului financiar in categoria creditelor de consum, respectiv a celor imobiliare. Aceste modificari vor conduce la restrictionarea si mai puternica a accesului populatiei la credite. Calcule greoaie “Cel care solicita un credit, fie ca este o persoana, fie ca este o familie, va trebui sa faca, pentru a-si afla bonitatea, doua operatiuni de scadere. O prima operatiune - din salariul brut sau din venitul brut se scade impozitul si iti da netul unu. Din net unu se mai face o scadere. Se scad facturile la caldura, la lumina, alte impozite, cum sint la casa, pe pamint, datorii si toate astea constituie o suma care se scade din net unu si ne da net doi. Abia aceasta suma, net doi, este suma pe care o ia in calcul banca atunci cind soliciti un credit, si banca nu poate sa-ti dea un credit care sa exprime o rata lunara plus dobinzile, plus comisioanele, care sa reprezinte mai mult de 35 la suta la un credit ipotecar”, a explicat recent pentru Radio Romania Actualitati consilierul guvernatorului bancii centrale, Adrian Vasilescu. Acesta a subliniat ca va fi mai multa rigoare si probabil ca va fi o usoara restringere a creditului, adica o atenuare a cresterii. Dar cresterea va continua. Vor continua sa fie date credite pentru case, vor continua sa fie date credite de consum si creditul, in general, va continua sa se dezvolte. Noile norme prudentiale se vor aplica si in cazul institutiilor nebancare, acestea fiind obligate sa respecte aceleasi conditii de creditare pe care le aplica bancile comerciale.

• Mincare si bautura gratis! Dati navala, popor, ca se maninca si se bea pe gratis. Ce putin unii. Cum ar fi “o anumita parte a presei”. Mai exact, presa care e acreditata pe Institutia prefectului. Ca a fost ziua lui. A prefectului. Ieri. Si a convocat presa, la 12,00. Fix. Sampanie, vin de Jidvei, sucuri, pizza la tot cartieru’. Si s-au pupat. Si s-au imbratisat. Si si-au urat. Si reciproca. Si viceversa. Si s-au purtat discutii. Elevate. Cu elevatorul. Despre subiecte dintr-un singur cuvint. Cum ar fi “gaozar”. Si toate astea, pe banii prefectului. Care ziceai, mai, ca e zgircit? Aveti voi idee cit l-a costat, hai sa zicem, doar vinul de Jidvei? Ca noi avem. Dar asta-i nimic. Dupa cheful cu presa, a urmat cheful cu salariatii din Prefectura. Alta distractie. Ca doar nu degeaba i-au urat toti angajatii, in presa locala (evident, mai putin “Monitorul”, ca ar fi fost considerata injuratura, nu urare), “La multi ani”. Unii, mai hoti, cum ar fi unul dintre subprefecti (nu dam nume), a participat si la cheful cu presa, si la cel cu salariatii. Si asta-i nimic. A fost si la cheful de aseara, de la PUB 13, organizat tot in cinstea maretului conducator al judetului. A mincat si a baut de trei ori. Si darul, acelasi… Dar, despre petrecerea de la PUB, va mai spunem noi…    • Si pentru ca tot a fost distractie ieri in Prefectura, sa va spunem si ultima gluma din aceasta institutie. Miine, la Muzeul National al Unirii, are loc o sesiune de comunicari stiintifice pe tema “Autoritatea critica in istoriografie si in istoriografia literara”. Sesiune la care si-a anuntat participarea si subprefectul Arpad Ladany. Citiva dintre angajatii prefecturii au lansat deja ideea ca Arpy al nostru se duce la seminar pentru a spune tuturor ca nu romanii au fost primii in Ardeal… Evident, e doar o gluma. Nem igoz?   • Si pentru ca tot vorbim de institutia de mai sus, va informam ca salariatii acesteia nu iasa azi in strada, pentru a protesta, la fel ca alti salariati din sectorul bugetar. Pentru ca ei se declara multumiti. Pai, cum naiba sa nu fi? Mincare, bautura, glume pe seama sefilor… ce ar fi sa nu le convina? Huuuuooo, sabotorilor! Spargatori de greva ce sinteti voi… Acest text va fi considerat pamflet 

In perioada 23-29 octombrie, Sibiul va gazdui cea de-a opta editie a Festivalului de Film Documentar si Antropologie Vizuala “Astra Film Fest”, un eveniment la care vor participa 90 de filme, 50 fiind intrate in sectiunile competitionale. Printre invitatii de marca ai acestui festival se numara Robert Gardner (un documentarist legendar) si Kim Longinotto - o producatoare britanica ce reprezinta noul val al acestei zone cinematografice.Potrivit organizatorilor, seria celebritatilor ce vor participa la eveniment este completata de membrii juriului, din care fac parte universitari in antropologie sau stiinte politice, regizori sau critici de film. Zece priviri criticePentru aceasta editie, cistigatorii vor fi desemnati de un juriu format din zece persoane, nume grele ale cinematografiei. Printre ei se numara: Michael Steward, Frances Pine, Cristi Puiu, Michael Yorke, Michal Buchowski, Sandor Buglya, Giorgio Ficcarelli, Andrei Gorzo, David MacDougall si Liviu Popescu.“Michael Steward a acceptat neconditionat participarea in juriul festivalului, deoarece considera ca Astra Film Fest este unul dintre cele mai bune festivaluri de gen din Europa. Frances Pine are colaborari indelungate cu noi, iar Cristi Puiu participa cu mare drag, fiind un iubitor nu numai al festivalului, dar si al filmului documentar in general. Puiu si Corneliu Porumboiu sint cei mai buni documentaristi-regizori de fictiune din noul val romanesc. Nu intimplator au luat premii la Cannes”, a declarat Dumitru Budrala, directorul festivalului sibian. Odata cu prezenta acestor nume sonore in componenta juriului, regizorii inscrisi in competitii au garantia ca filmele lor vor fi judecate profesionist. Cum arata cartea de vizita a juratilor? Michal Buchowski - unul dintre cei mai mari antropologi din Europa Centrala, Sandor Buglya - producator Duna TV, Giorgio Ficcarelli - specialist in istoria cinematografiei si organizator de festivaluri in Cehia, Belgia si Italia, Frances Pine - antropolog britanic, Michael Yorke - profesor la Oxford, iar Michael Stewart este un producator important atit in zona independenta, cit si pentru televiziune, el realizind documentare pentru BBC.  Lista vedetelor prezente la festival este completata de Tudor Giurgiu (director TVR) si Laszlo Cseleny (presedinte Duna TV), care vor inmina premii la ceremonia de gala. Lor li se vor adauga Guy Dockendorf (Premier Conseiller de Gouvernment Du Grand Duche de Luxemburg) si celebra actrita Maia Morgenstern. Festivalul Astra se va desfasura la Sala de Cultura a Sindicatelor si Sala Thalia din Sibiu.

19 octombrie 2006! Romanii se pregatesc de integrarea in Uniunea Europeana, cu o carte de vizita chelita de repere, valori si personalitati autentice. In centrul Capitalei, stafful postului public de televiziune pregateste ultimele detalii ale show-ului “Mari Romani”. O dezbatere-maraton prin care cetatenii urmeaza sa afle cine este cel mai mare roman. Ceva mai incolo, la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central “Carol Davila”, cultura isi pregateste hainele de doliu. A mai cazut o stea. Una autentica, ce nu are nevoie de topuri sau dezbateri. Ernest Maftei sau “Badia”, asa cum il alintau apropiatii, s-a ridicat la cer, la virsta de 86 de ani, fiind rapus de un cumplit cancer pulmonar.Odata cu aceasta disparitie, cinematografia si teatrul au ramas fara culoare, fara pitoresc, fara o prezenta care a incintat generatii intregi de romani mai bine de 50 de ani. “A murit ca un pui in somn”Potrivit declaratiilor lui Ioan Sirbu, comandantul unitatii medicale a Spitalului Militar, citate de Mediafax, Badia “a murit ca un pui in somn, avind fiul alaturi de el, la 5.10”. El a adaugat ca actorul “era un om vesel si optimist, in pofida suferintelor pe care le masca extraordinar”.Ernest Maftei a fost diagnosticat cu cancer pulmonar in vara acestui an, la Spitalul Fundeni din Capitala. In ciuda terapiilor specifice, starea sa de sanatate nu s-a ameliorat. Pe linga cancerul pulmonar, Badia mai avea o suferinta respiratorie, asociata cu o suferinta cardio-vasculara si cu un diabet zaharat de care nu a stiut. Tinerete haituitaNascut la 6 martie 1920, in comuna Prajesti de linga Bacau, Ernest Maftei a debutat devreme in zona artistica, scriind versuri la revista “Liliacul”, editata la Scoala Normala din Bacau.La 17 ani, el intra in Fratia de Cruce a acestei scoli, devenind lider. In 1938, este inchis in lagarul de la Vaslui, pentru cinci luni, in timpul mandatului lui Armand Calinescu. Intre 1941 si 1945, studiaza la Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica din Iasi. Apoi, urmeaza perioade de detentie la Galati, Jilava si Vacaresti. In acest timp, este judecat de patru ori pentru apartenenta la Miscarea Legionara, fiind achitat de tot atitea ori. Dupa razboi, devine somer, fiind haituit pentru tineretea sa legionara. Apoi, joaca la Teatrul Poporului, sub numele de Erma Valahul si refuza Meritul Cultural clasa I pentru a nu fi deconspirat. 200 de roluri de film In 1954, Ernest Maftei patrunde in cinematografie, unde avea sa inregistreze un palmares extraordinar: 200 de roluri. La inceput, joaca in “Desfasurarea” (1954), “Valurile Dunarii” (1959), “Tudor” (1962), “Neamul soimarestilor” (1964) si “Reconstituirea” (1968).Urmeaza o serie de exceptie cu aparitii in: “Dincolo de nisipuri”, “Stefan cel Mare”, Osinda”, “Vald Tepes“, “Ciresarii”, Drumul ciinilor”, “Iarba verde de acasa”, “Prin cenusa imperiului”, “Ultima noapte de dragoste” sau “Dumbrava minunata”, lucrind cu regizori celebri, precum Lucian Pintilie, Dan Pita, Geo Saizescu, Sergiu Nicolaescu sau Mircea Dragan. In ultimii ani, el a jucat in “Modigliani” si “Pacala se intoarce”. Pe scenele de teatru, el a jucat la Bacau, Pitesti si in Capitala, la Teatrul de Comedie si Teatrul Giulesti. Ieri, o cariera de mai bine de 50 de ani s-a oprit. Din acel moment, “Badia” Maftei a intrat in istoria celor mai importante personalitati culturale romanesti. Indiferent de topuri, dezbateri sau clasamente, Ernest Maftei a fost un mare roman...