Raed Arafat vrea o analiză „cu toate argumentele” pentru sistemul de urgenţă

Potrivit subsecretarului de stat, aceste condiţii sunt bine reglementate în legislaţia actuală şi au fost validate de Curtea de Apel şi Curtea Constituţională în urma unor sesizări care priveau lipsa sistemului concurenţial în sistemul de urgenţă.Raed Arafat a susţinut că mărul discordiei în ceea ce priveşte sistemul de urgenţă este eliminarea monopolului în domeniu.„Sistemul de urgenţă nu are monopol pentru că acesta ar însemna să nu permită nimănui altcineva să facă aceiaşi activitate. Legislaţia actuală permite să se facă activitate de urgenţă cu o mică diferenţă pe fonduri diferite, permiţând totuşi sistemului privat comercial să intre şi el în fonduri publice pentru anumite activităţi cum ar fi consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar”, a explicat dr. Arafat.Noua propunere legislativă anulează integral diferenţele între sectorul public şi privat în domeniul urgenţei şi le pune pe picior de egalitate pe bază de concurenţă comercială, a adăugat acesta.El a menţionat că se creează premisa dreptului de acces la fondurile publice al sectorului comercial în competiţie cu sectorul public în acordarea asistenţei medicale de urgenţă în cadrul urgenţelor grave şi nu numai la consultaţii şi transport.Dr. Arafat spune că se ridică foarte multe semne de întrebare în ceea ce priveşte împărţirea fondurilor, care nu vor creşte, şi a principiilor după care vor fi repartizate acestea.„Dacă luăm în considerare că numai în ultimii doi ani la nivelul serviciilor realizate în Bucureşti-Ilfov decontarea acestora la ambulanţă nu s-a făcut în totalitate şi totuşi serviciile au funcţionat, lucru care se întâmplă şi în ţară, ce se va întâmpla prin introducerea acestui nou proiect? Cum se vor confrunta serviciile comerciale cu situaţiile de a nu putea fi plătite din lipsă de fonduri, ce se va întâmpla cu serviciile publice care automat vor pierde finanţare. Pe ce parcurs de timp se vor diminua semnificativ serviciile publice aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări?”, a completat Raed Arafat.O altă problemă pe care responsabilul sanitar o adus-o în discuţie este aceea a rolului serviciilor publice de urgenţă în cadrul calamităţilor şi catastrofelor.În prezent, aceste servicii sunt foarte bine integrate şi consolidate şi includ unităţile de primire urgenţe, SMURD-ul, colaborarea cu structurile ISU şi serviciile judeţene şi municipiului Bucureşti pentru ambulanţă.„Ce se va întâmpla cu acest lucru în cazul introducerii concurenţei pe bază comercială? - s-a întrebat subsecretarul de stat.În prezent, cetăţeanul decide pe cine cheamă în cazul unei urgenţe: sectorul public sau ambulanţa privată.„Urgenţele majore când cetăţeanul este căzut în stradă şi altul sună pentru el şi trebuie să se intervină urgent, dreptul de a alege nu mai există şi atunci cum se va asigura dreptul la alegere dacă se doreşte o concurenţă reală?”, a continuat subsecretarul de stat.El a făcut referire la faptul că acestea sunt doar câteva aspecte care evidenţiază diferenţa între actualul sistem care este în consolidare şi noul proiect care vine cu o viziune total diferită.„Consider că dezbaterile sunt foarte importante pe toate palierele şi ele trebuie să fie extrem de tehnice şi nu politice. Să se prezinte argumente care să fie cântărite pentru o decizie corectă pentru omul de rând, beneficiarul, şi în cazul de urgenţă individuală, dar mai ales de calamitate”, a afirmat Arafat.În opinia sa, trebuie să se ia exemplul unor ţări mici cu sisteme private, cazul Slovaciei, de pildă. Pentru urgenţe se poate observa că aceste ţări mici din UE au posibilitatea de a fi sprijinite într-un timp extrem de scurt de ţări destul de importante din jurul lor şi care nu au riscul României, a detaliat dr.Arafat.„Slovacia are risc de cutremur major şi oricând poate chema Cehia, Germania, Austria, Ungaria permiţând echipelor terestre să ajungă într-un timp extrem de scurt pentru ajutor pentru că au infrastructura pusă la punct. În România e dificil”, a adăugat Raed Arafat.În cazul unui cutremur la Bucureşti, a spus el, „noi am putea acţiona rapid în prima fază, pleacă toate echipajele SMURD şi acestea sunt înlocuite cu ambulanţe pentru asistenţă şi în a doua fază se vine şi cu ambulanţele cu echipaje chemate de la domiciliu reducând turele de la patru la două. Când vor fi zeci de servicii de ambulanţe private care înlocuiesc serviciul public şi sistemul va fi fragmentat în bucăţi, se pune problema cine va coordona şi cum se va putea să ne asigurăm că aceste ambulanţe comerciale au capacitatea de reacţie în afara zonelor pe care le deservesc. Aceste probleme trebuie dezbătute, discutate de la momentul alertării 112 şi până la momentul ajungerii la unitatea de primiri urgenţă care face parte din sistemul de urgenţă şi care vor fi şi ele afectate de noul proiect”.„SMURD este total dependent de UPU, dacă ele se destabilizează, se destabilizează şi SMURD. Sistemul este ca o piesă de domino dacă destabilizăm o parte automat destabilizăm tot sistemul integrat”, a detaliat secretarul de stat.El s-a referit şi la problema resurselor umane, resurse care sunt la limită şi care nu se pot autoregla.„Nu ameninţ cu darea demisiei, am zis că dacă proiectul de lege trece în forma actuală vor trebui să vină cei care l-au iniţiat şi să-l implementeze. Este o constatare realistă ca aceia care au propus un astfel de proiect să vină şi să îl şi implementeze”, a accentuat secretarul de stat.