"Pact de neagresiune" între partidele maghiare

Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania au semnat, luni, o luare de poziţie comună în vederea alinierii conceptelor de autonomie ale celor trei formaţiuni politice.

Politologul clujean George Jiglău consideră însă că este doar un gest electoral care nu ar trebui să surprindă pe nimeni.

“Nu e neapărat o chestiune nouă. din 1990 încoace, periodic, minoritatea maghiară pune pe tapet subiectul acesta.

Este mai degrabă o acţiune care să pună bazele unei posibile alianţe electorale pentru următorii ani. În statut toate partidele au asta ca obiectiv principal. Deci şi dacă nu exista acest pact, ştiam că orice partid maghiar ar susţine lucrurile acestea.

Cele trei partide încearcă să găsească un limbaj comun. Adică, eu văd bazele unei alianţe electorale care să se se formeze pentru europarlamentarele de anul viitor. Acolo aceste partide s-ar putea să aibă un interes comun să meargă “la pachet” şi să obţină un scor cât mai mare", spune Jiglău. 

Dialog al surzilor, fără discuţii

Pe de altă parte, Jiglău atrage atenţia că pentru politicienii maghiari trebuie să fie foarte clar că nu se va putea face niciun pas înainte pe subiectul acesta, câtă vreme nu există un dialog acceptat de ambele părţi cu partidele româneşti.

“Câtă vreme vorbesc doar ei despre subiectul acesta, iar de cealaltă parte vedem rezistenţa pe care am văzut-o până acum (şi care va mai  exista pentru că suntem în anul Centenarului) o să fie un dialog al surzilor.

E un semnal de mobilizare a electoratului propriu şi un soi de colac de salvare pentru partiele mici şi pentru liderii lor. Un fel de pact de neagresiune cu o listă comună la europarlamentare”, consideră Jiglău.

UDMR, PCM şi PPMT - declaraţie comună privind conceptul de autonomie

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celorlalte două formaţiuni, Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT), că există trei feluri de autonomie pe care o revendică - teritorială, locală şi culturală, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate.

"Cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România, pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (...), autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat, noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ", a afirmat Kelemen Hunor.