Comisia Europeană lansează o procedură de infringement împotriva României. Europarlamentarul Daniel Buda: “Această procedură nu trebuie să sperie pe nimeni”

CE a decis miercuri să trimită scrisori de somație României și Ungariei pe motiv că reglementările lor naționale privind comerțul cu amănuntul al produsele agricole și alimentare nu corespund legislației UE.

În România, se solicită marilor retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produsele agricole și alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulații a bunurilor. Aceeași lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine română, restricționând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Daniel Buda: “Sunt câteva sute de astfel de proceduri lansate de Comisia Europeană

Unul dintre susţinătorii Lanţului scurt este eurodeputatul clujean Daniel Buda, care consideră că procedura de infringement nu trebuie să sperie pe nimeni.

“Sunt câteva sute de proceduri de infringement lansate de Comisia Europeană, care nu întotdeauna probabil că înţelege anumite lucruri şi particularităţi din statele membre, dar sunt absolut convins că autoritîţile din România vor lămuri suficient de bine Comisia Europeană astfel încât această procedură să fie oprită. Deci procedura de infringement nu trebuie să sperie pe nimeni, dat fiind faptul că există câteva sute de proceduri de infringement pe care Comisia le lansează împotriva statelor membre. Vreau să cred că această procedură e generată de o insuficientă înţelegere din partea Comisiei a prevederilor legale, care de altfel  dacă se impun, pot să fie şi modificate.  Un lucru e cert şi anume că aşa cum se întâmplă în alte ţări precum Belgia Franţa, Germania producătorii locali trebuie să aibă posibilitatea de a-si valorifica produsele în cadrul Lanţului scurt de aprovizionare. Nu înţeleg de ce o lege poate să funcţioneze foarte bine în Belgia, Spania, Germania şi aceleaşi prevederi au un tratament diferit în Românoia. Cred că este vorba mai degrabă de o lipsă de clarificare a acestor probleme şi instituţiile abilitate vor face clarificări astfel încât să se înţeleagă că nu e vorba decât de a fi actori pe aceeaşoi piaţă, în aceleaşi condiţii”, spune europarlamentarul clujean. 

Controversele din jurul legii şi “Lanţul scurt”

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie de Camera Deputaților, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Proiectul prevede ca marile magazine să aibă pe rafturi carne, fructe şi legume din producţie românească în proporţie de cel puţin 51%, alimente care trebuie să provină dintr-un "lanţ scurt" de aprovizionare. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Deși retailerii au avertizat de nenumărate ori că acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalți actori din piață, inclusiv autoritățile, au lăudat beneficiile aduse producătorilor, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an.

Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, anunța în luna noiembrie 2016 că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporția de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt.

Federația Pro Agro a exprimat, de asemenea, îngrijorare față de poziția Comisiei Europene cu privire la modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul în care factorii de decizie din România au ales să trateze acest subiect extrem de important.

De asemenea, Federația Pro Agro susținea că au existat presiuni și s-a făcut lobby pentru modificarea Legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, iar ultimele ipoteze lansate au fost de "de natură a ne îngrijora", având în vedere că există sincope mari de comunicare atât la nivel intern, cât și în raport cu forul european în tratarea acestui subiect.

Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos și au susținut revizuirea cât mai rapidă a legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece "nu a adus nimic bun nimănui" și, pe lângă riscul de infringement și apariția altor vulnerabilități legale, a produs și "masive bulversări în piață".