Politică
Interceptările şi definiţia abuzului în serviciu, la mâna noului Parlament
Noul Parlament trebuie să modifice mai multe articole din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, după deciziile de neconstituţionalitate date de CCR, cele mai importante fiind cele cu privire la interceptările realizate de SRI în dosarele penale şi la abuzul în serviciu.
Mai multe articole din noul Cod Penal şi noul Cod de Procedură Penală ar trebui să fie puse în acord cu deciziile privind excepţii de neconstituţionalitate date de Curtea Constituţională a României (CCR). Cele mai importante decizii date de CCR în 2016 au fost cu privire la interceptările din dosarele penale efectuate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi la prevederile referitoare la abuzul în serviciu, pentru care CCR a admis excepţiile de neconstituţionalitate. Parlamentul României este instituţia abilitată să găsească soluţii de aplicare a noilor decizii.
CCR a decis în data de 16 februarie 2016 că sintagma "ori de alte organe abilitate ale statului" din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de Procedură Penală, cu privire la interceptările din dosarele penale, este neconstituţională, însemnând că interceptările efectuate de SRI la cererea procurorilor sunt ilegale. Articolul respectiv arata că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului."
În motivarea dată de CCR se arată că SRI nu are atribuţii de cercetare penală şi că în cuprinsul art. 142 alin. (1) organele specializate ale statului în sarcina cărora revin interceptările nu sunt definite nici în mod expres, nici indirect.
"Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii", a explicat CCR în motivarea deciziei.
Guvernul a adoptat, pe 11 martie 2016, o Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică în procesele penale. OUG prevedea că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI. Ordonanţa nu a mai fost pusă în dezbatere publică, fostul premier Dacian Cioloş motivând că nu ar fi fost timp suficient.
"În cazul OUG privind interceptările, nu mai era timp fizic, pentru că rămâneam descoperiţi în unele cazuri dacă nu adoptam OUG în acelaşi timp cu publicarea hotărârii CC în Monitorul oficial'', a explicat fostul premier.
La data de 15 martie, ziua în care au intrat în vigoare dispoziţiile deciziei CCR privind realizarea interceptărilor, în intervalul 07.00-14.00, SRI a stopat toate activităţile pe care le desfăşura în sprijinul unităţilor de parchet, fiind întrerupte toate comunicaţiile pentru ca acestea să fie preluate de organele de anchetă care desfăşurau activităţi în dosare penale. În acest interval, până când fiecare structură şi-a marcat prezenţa şi supravegherea mandatului care era în desfăşurare, nu s-au făcut interceptări.
Acum, Parlamentul trebuie să decidă dacă aprobă sau respinge ordonanţa respectivă.
Cea de-a doua decizie importantă luată de CCR în 2016 a fost în data de 15 iunie, privind neconstituţionalitatea prevederilor din art. 246 alin (1) din Codul Penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din noul Cod Penal referitoare la abuzul în serviciu, judecătorii recomandând ca sintagma ''în mod defectuos'' să fie înlocuită cu ''prin încălcarea legii''.