Ambasadorul SUA îşi exprimă îngrijorarea privind hotărârea CCR privind modificarea Constituţiei

„Dorinţa autorităţilor române de a consolida administrarea justiţiei în România ca parte a luptei împotriva corupţiei este lăudabilă. Amendamentele la Constituţie care ar face posibilă punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute în mod ilegal şi ar limita imunitatea extinsă de care se bucură în prezent parlamentarii şi miniştri, menite să asigure alinierea la normele occidentale, joacă un rol esenţial în aceste eforturi. Decizia Curţii constituie un obstacol în calea acestor eforturi şi, în numele “drepturilor fundamentale”, răpeşte poporului posibilitatea de a decide. Poporul român ar trebui să poată analiza liber aceste schimbări prin intermediul reprezentanţilor aleşi”, afirmă ambasadorul SUA în poziţia menţionată. Potrivit lui Mark Gitenstein, „Într-o republică democratică, modificarea Constituţiei nu ar trebui să depindă de capriciile celor care deţin temporar majoritatea; poporul ar trebui să aibă puterea de a corecta erorile ”. „De pildă, în SUA, pentru a schimba Constituţia şi a îndrepta o greşeală a Curţii Supreme, este nevoie de o majoritate calificată a Congresului şi a legislaturilor statelor. Fără această procedură, nu ar fi fost posibilă anularea cunoscutei decizii din cazul Dred Scott, din 1857, care legaliza sclavia în numele protejării 'drepturilor' proprietarilor albi de sclavi şi care a avut un rol în declanşarea Războiului Civil. În SUA, nimeni, nici măcar însăşi Curtea Supremă, care a luat decizia, nu a pus la îndoială dreptul constituţional al Congresului de a adopta Amendamentele 13 şi 14 la Constituţia SUA, care au anulat respectiva hotărâre judecătorească ”, argumentează oficialul american. El continuă adăugând că Ambasadorul SUA îşi exprimă îngrijorarea privind hotărârea CCR referitoare la constituţionalitatea propunerilor de modificare a Constituţiei

Ambasada SUA la Bucureşti este îngrijorată de hotărârea Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la constituţionalitatea propunerilor de modificare a Constituţiei României,  a afirmat ieri, ambasadorul Mark Gitenstein într-o declaraţie de presă.

„Dorinţa autorităţilor române de a consolida administrarea justiţiei în România ca parte a luptei împotriva corupţiei este lăudabilă. Amendamentele la Constituţie care ar face posibilă punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute în mod ilegal şi ar limita imunitatea extinsă de care se bucură în prezent parlamentarii şi miniştri, menite să asigure alinierea la normele occidentale, joacă un rol esenţial în aceste eforturi. Decizia Curţii constituie un obstacol în calea acestor eforturi şi, în numele “drepturilor fundamentale”, răpeşte poporului posibilitatea de a decide. Poporul român ar trebui să poată analiza liber aceste schimbări prin intermediul reprezentanţilor aleşi”, afirmă ambasadorul SUA în poziţia menţionată. Potrivit lui Mark Gitenstein, „Într-o republică democratică, modificarea Constituţiei nu ar trebui să depindă de capriciile celor care deţin temporar majoritatea; poporul ar trebui să aibă puterea de a corecta erorile ”. „De pildă, în SUA, pentru a schimba Constituţia şi a îndrepta o greşeală a Curţii Supreme, este nevoie de o majoritate calificată a Congresului şi a legislaturilor statelor. Fără această procedură, nu ar fi fost posibilă anularea cunoscutei decizii din cazul Dred Scott, din 1857, care legaliza sclavia în numele protejării 'drepturilor' proprietarilor albi de sclavi şi care a avut un rol în declanşarea Războiului Civil. În SUA, nimeni, nici măcar însăşi Curtea Supremă, care a luat decizia, nu a pus la îndoială dreptul constituţional al Congresului de a adopta Amendamentele 13 şi 14 la Constituţia SUA, care au anulat respectiva hotărâre judecătorească ”, argumentează oficialul american. El continuă adăugând că 'înţelege că în România, Constituţia acordă Curţii Constituţionale autoritatea excepţională de a bloca procesul de reformare a Constituţiei', adăugând însă exemplu SUA, unde „există o tradiţie îndelungată a reţinerii judecătoreşti ”, prin care judecătorii Curţii Supreme aleg să nu îşi exercite întreaga autoritate'. Potrivit ambasadorului SUA, unul dintre cei mai importanţi judecători ai Curţii Supreme, Felix Frankfurter, a spus la un moment dat că nu este datoria acestei curţi să emită politici. „Ea trebuie să arate o extrem de atentă consideraţie faţă de limitările propriilor sale puteri, ceea ce împiedică această instanţă să-şi urmeze propriile idei cu privire la ceea ce este înţelept şi chibzuit. Această reţinere autoimpusă este esenţa jurământului judecătoresc.. ”, citează ambasadorul Gitenstein din principiul exprimat de Felix Franfurter. 'Poate că o astfel de „reţinere autoimpusă' ar fi fost potrivită şi în acest caz”, concluzionează oficialul american, făcând referire la hotărârea CCR. Judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că există elemente de neconstituţionalitate în proiectul de revizuire a Constituţiei iniţiat de către preşedintele Traian Băsescu. Plenul Curţii Constituţionale, reunit în şedinţă pe 16 şi 17 iunie, a dezbătut proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, transmis de şeful statului.Curtea a constatat că 'eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constituţie, potrivit căreia 'Caracterul licit al dobândirii se prezumă' este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie'. Curtea Constituţională a mai constatat 'că modificarea alin.(2) şi abrogarea alin.(3) ale art.72 din Constituţie sunt neconstituţionale deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie'. De asemenea, Curtea a constatat că 'abrogarea alin.(2) şi modificarea alin.(3) ale art.109 din Constituţie sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie' Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se comunică şefului statului.

înţelege că în România, Constituţia acordă Curţii Constituţionale autoritatea excepţională de a bloca procesul de reformare a Constituţiei', adăugând însă exemplu SUA, unde „există o tradiţie îndelungată a reţinerii judecătoreşti ”, prin care judecătorii Curţii Supreme aleg să nu îşi exercite întreaga autoritate'. Potrivit ambasadorului SUA, unul dintre cei mai importanţi judecători ai Curţii Supreme, Felix Frankfurter, a spus la un moment dat că nu este datoria acestei curţi să emită politici. „Ea trebuie să arate o extrem de atentă consideraţie faţă de limitările propriilor sale puteri, ceea ce împiedică această instanţă să-şi urmeze propriile idei cu privire la ceea ce este înţelept şi chibzuit. Această reţinere autoimpusă este esenţa jurământului judecătoresc.. ”, citează ambasadorul Gitenstein din principiul exprimat de Felix Franfurter. „Poate că o astfel de „reţinere autoimpusă' ar fi fost potrivită şi în acest caz”, concluzionează oficialul american, făcând referire la hotărârea CCR. Judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că există elemente de neconstituţionalitate în proiectul de revizuire a Constituţiei iniţiat de către preşedintele Traian Băsescu. Plenul Curţii Constituţionale, reunit în şedinţă pe 16 şi 17 iunie, a dezbătut proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, transmis de şeful statului.Curtea a constatat că 'eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constituţie, potrivit căreia 'Caracterul licit al dobândirii se prezumă' este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie'. Curtea Constituţională a mai constatat 'că modificarea alin.(2) şi abrogarea alin.(3) ale art.72 din Constituţie sunt neconstituţionale deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie'. De asemenea, Curtea a constatat că 'abrogarea alin.(2) şi modificarea alin.(3) ale art.109 din Constituţie sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie' Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se comunică şefului statului.