Legiferează „pe muteşte“

Este vorba despre două proiecte care îi vizează pe incompatibili. Săptămâna trecută, a trecut tacit şi iniţiativa privind încătuşarea corupţilor. Astfel, proiecte importante care ar necesita dezbatere trec tacit, fără ca alegătorul de rând să ajungă să audă măcar de ele.

Se poate şi cu dezbatere

Proiectele trec fără dezbatere în camera care nu este for decizional, explică unii aleşi.  Cu alte cuvinte, dacă proiectul nu este depus la camera for decizional, parlamentarii nu îşi mai pierd vremea şi le lasă să treacă tacit.  

„Dacă nu sunt puse pe ordinea de zi, nu sunt dezbătute, iar acest lucru depinde de cei de la putere. Totodată, dacă nu este pus pe ordinea de zi, vigilenţa scade. Nu se vrea dezbatere. Noi, cei din opoziţie nu putem face nimic în acest sens, nu se poate contesta nici la CCR, nici Avocatul Poporului nu poate face ceva. Cei de la putere decid ce proiecte pun pe ordinea de zi“, a spus senatorul PNL de Cluj, Alin Tişe.

„Proiectele trec tacit în camera care nu este for decizional, este drept, unele merită a fi dezbătute, dar Biroul Permanent decide acest lucru. Cred că cele mai des întâlnite cazuri se întâmplă la Camera Deputaţilor, acolo trec mai multe proiecte tacit decât la Senat. De multe ori un proiect se dezbate mult la comisii şi nu mai este timp util pentru a ajunge în plen. Se întâmplă ca unele să treacă tacit, iar o problemă este când vorbim deja de o cutumă“, a spus senatorul UDMR de Cluj, Laszlo Attila.

Pedepse blânde pentru incompatibili

Astfel, ultimele proiecte care au trecut tacit îi vizează pe incompatibili.

Miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat tacit două proiecte de modificare a legii ANI care prevăd că persoanele aflate în incompatibilitate sau în conflict de interese nu vor mai putea ocupa trei ani funcţia în care au fost găsite în incompatiblilitate sau în conflict de interese, nu orice funcţie. Ulterior, parlamentarii au încercat să „o scalde“ şi au venit cu o explicaţie penibilă pentru acest vot, dând vina pe o greşeală de procedură.

Iniţiatorii au arătat, în expunerea de motive, că, în prezent, în legea ANI se prevede intrerdicţia persoanelor în conflict de interese sau incompatibile de a ocupa „aceeaşi funcţie“, iar Curtea Constituţională a precizat că această formulare este susceptibilă de două interpretări, fie "aceeaşi funcţie” însemană "orice funcţie", fie însemană "orice altă funcţie de natura celei care a generat starea de incompatibilitate".

Ca urmare, iniţiatorii au propus modificarea legii ANI, care să reglementeze situaţia.

Dacă persoana a ocupat funcţia de preşedinte, vicepreşedinte al Consiliului judeţean, consilier judeţean nu mai poate ocupa aceste funcţii pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, fiind incomatibilă cu aceste funcţii.

Cel de-al doilea proiect adoptat tacit şi care modifică legea ANI în aceeaşi problemă este iniţiat de senatorul PC Cristina Anghel.

Potrivit proiectului, persoana eliberată sau destituită din funcţie sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese sau starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poată ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incompatibilitate ori existenţa conflictului de interese, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Propunerile legislative au fost adoptate tacit, termenul de dezbatere de 8 mai, fiind depăşit.

Fără cătuşe pentru corupţi

Un alt proiect important care a fost „pasat“ la Camera Deputaţilor este cea privind încătuşarea. Senatul a aprobat tacit proiectul care este în favoarea suspecților acuzați de corupţie.

Proiectul de lege iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae, care prevede eliminarea încătuşării arestaţilor non-violenţi în spaţiul public şi posibilitatea acuzatului de a alege o altă locuinţă decât cea trecută în acte, a trecut săptămâna trecută tacit de Senat şi va ajunge la Camera Deputaţilor, for decizional.

Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.

Parlamentarii şi privilegiile lor

În ultima vreme, în ciuda faptului că nu s-au înghesuit să legifereze, senatorii şi deputaţii şi-au făcut totuşi timp să îşi acorde anumite privilegii.

După ce DNA a cerut o serie de arestări în Parlamentul României, politicienii s-au gândit să îşi facă o lege „anti-arest“. Astfel, a trecut proiectul privind încătuşarea şi arestul preventiv în cazul celor suspecţi de acte de corupţie.

De asemenea, pensiile speciale a fost una dintre ultimele pretenţii ale aleşilor, care a generat o serie de reacţii negative, la nivelul societăţii civile.

228 de parlamentari au semnat propunenea legislativă privind pensiile speciale ale parlamentarilor. Dintre aceştia, câţiva sunt clujeni.

Nu în ultimul rând, parlamentarii s-au plâns de internet.

Astfel, senatorii vor internet gratis. Nu doar în ţară, ci şi peste graniţe, pentru că, spun ei, navigarea pe internet în străinătate îi arde la buzunar.

Ca să îşi poată utiliza tabletele în linişte şi atunci când se află în deplasare, senatorii au cerut  renegocierea contractului cu furnizorii.  „A fost  foarte prost negociat (contractul –n.r.). Nici nu trebuia acceptată ideea să dai cu minute la senator şi fără internet”, s-a plâns social-democratul Cristian Dumitrescu. „Alte instituţii, de rang mai mic decât Senatul, au reuşit negocieri foarte bune”, a spus ulterior şi Verestoy Attila. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, i-a sfătuit  pe colegii săi să lase accesul la date şi să se lipească de o reţea Wi-Fi.