Parlamentarii recidivează şi fac scut în faţa legii

Potrivit unei modificări la Regulamentul Camerei Deputaţilor ce urmează să fie dezbătut miercuri, cererile venite de la DNA trebuie să conţină toate „motivele concrete şi temeinice”, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. Aleşii readuc astfel în discuţie superimunitatea, pe care au încercat să o voteze în ceea ce a rămas în istorie drept „marţea neagră“.

Nu este prentru prima oară când parlamentarii încearcă să modifice Regulamentul în acest sens. În 2013, judecătorii CCR au respins o prevedere similară, argumentând că astfel se ajunge la „concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se pot pronunţa asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia”.

Parlamentari sau oameni ai legii?

Mai exact, este vorba despre modificarea articolului 195 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit evz.ro: „Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină  indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei".

În plus, se specifică faptul că dacă Comisia Juridică decide acest lucru, ministrul Justiţiei va înainta forului „probele şi informaţiile suplimentare", urmând ca termenul pentru raport să fie prelungit cu 2 zile.

„Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiţiei va înainta Comisiei  juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe și informații suplimentare de la Ministrul Justiției, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, va solicita Biroului permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile“, se arată la punctul 2 al articolului modificat.

Explicaţii vagi

Este posibil astfel să asistăm la o „miercuri neagră“? Deocamdată, deputaţii clujeni ai Puterii şi Opoziţiei precizează la unison, că nu sunt de acord cu o superimunitate, ci doar cu o „imunitate decentă“, în cazul colegilor certaţi cu legea. Rămâne de văzut dacă acelaşi punct de vedere va fi susţinut şi în cadrul dezbaterilor.

„Nu ştiu dacă se dezbate mâine (n.red- miercuri), dar PNL nu va fi de acord cu modificările prin care se cere să se prezinte dovezi ale vinovăţiei. Grupul parlamentar PNL a decis să aprobe doar acele propuneri care întrunesc consensul. Pe această prevedere privind superimunitatea PNL nu şi-a manifestat acordul“, a spus Radu Zlati, deputat PNL.

„Consider că trebuie să existe o imunitate a demnitarilor, în cazul declaraţiilor politice sau în situaţiile în care eşti în opoziţie, de exemplu, şi dezvălui un caz mai deosebit. De asemenea, cred că imunitate trebuie să aibă şi miniştrii şi preşedintele.

Nu susţin în schimb, ceea ce este numit superimunitate, consider că imunitatea demnitarilor trebuie să fie decentă“, a spus Cornel Itu, deputat PSD.