Mai multă transparenţă sau mai multă birocraţie la alegerile locale?

Dacă până acum partidele şi candidaţii independenţi  trebuiau să depună liste de sustinători doar la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, de acum această regulă s-ar putea aplica şi la alegerile locale, pentru consiliile locale şi judeţene. 

Mai exact, este vorba despre o propunere discutată deja la nivelul Comisiei de Cod Electoral şi care urmează să ajungă şi în plenul Parlamentului. Iniţiativa aduce în discuţie şi tema înfiinţării partidelor cu un număr redus de membri, după cum arată unii politicieni clujeni.

O iniţiativă inutilă

Politicienii din forul local şi judeţean au păreri împărţite când vine vorba de utilitatea acestei eventuale noi reguli.

În timp ce pentru consilierii locali iniţiativa înseamnă mai multă birocraţie, pentru cei din forul judeţean aceasta înseamnă mai degrabă un „filtru“ în plus.

„Până acum se cerea lista de semnături doar la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare. Nu cred că este o iniţiativă care să aduca un plus. Poate fi, în schimb, o procedură birocratică în plus. În general, au fost scandaluri sau discuţii legate de aceste liste pentru că apăreau semnături în plus“, a precizat consilierul local PNL Ioan Bîldea.

Sau „frână“ pentru oportunişti?

De o cu totul altă părere este consilierul judeţean Mihai Seplecan, liberal la rândul său. În contextul utilităţii acestei iniţiative, Seplecan aminteşte de o altă iniţiativă, cea a înfiinţării partidelor cu doar câţiva membri.

„Mi se pare normal ca nu orice candidat independent sau orice partid mic apărute peste noapte să poată apărea pe ultima sută de metri să candideze şi să intre în consiliul local sau judeţean.

Şi aici precizez că nu susţin înfiinţarea partidelor cu doar câţiva membri pentru că aşa pot apărea o mulţime de partide mici, cum au fost cel al lui Dan Diaconescu sau Gigi Becali care au ajuns acum să schimbe majorităţi în Parlament.

Nu cred că în politică şi administraţie ar trebui să intre oricine şi oricând doar pentru interese, cum este încă la noi. Dimpotrivă, consider că trebuie să fie o onoare să fii ales“, a spus pe de altă parte consilierul judeţean Mihai Seplecan.

Controverse pe tema listelor de susţinători

Legea electorală menţionează că lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal.

Listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor.

La alegerile europarlamentare din aprilie 2014, BEC a respins înregistrarea candidaturilor depuse de mai multe partide - PER, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Dreptăţii Sociale, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Verde - după ce a constatat numeroase vicii de formă şi fond în listele cu semnături ale susţinătorilor.

Astfel, din unele dosare lipseau datele personale ale celor care întocmiseră listele sau ale celor care îşi declaraseră susţinerea pentru un candidat, în unele cazuri numele şi prenumele sau seria şi numărul de buletin. În alte cazuri s-a constatat că sute de persoane care nu împliniseră 18 ani semnaseră în listele de susţinători ai candidaţilor.