Politică
“Minciunile propagandistice” de la suspendarea preşedintelui Băsescu
Sociologul Sebastian Lăzăroiu a trecut în revistă “minciunile propagandistice” care încă mai circulă în spaţiul public, deşi astăzi s-au împlinit doi ani de la suspendarea preşedintelui în Parlament.
Prima miniciună este aceea că a fost un demers legitim şi constituţional.
“Aici voi cita din concluziile Comisiei de la Veneţia care a studiat în profunzime succesiunea deciziilor şi evenimentelor: Comisia de la Veneţia este de părere că aceste măsuri, luate atât individual cât şi în ansamblu sunt problematice din punct de vedere al constituţionalităţii şi al statului de drept", arată Lăzăroiu, pe Facebook.
A doua minciună este aceea că presedintele a fost demis în urma referendumului, dar o comisie (CCR) formată din 9 membri a decis arbitrar revenirea acestuia la Cotroceni.
“În realitate, deşi mai mult de jumătate din numărul celor prezenţi la vot au votat pentru demiterea Preşedintelui, referendumul nu a fost validat, deoarece, conform Constituţiei, ar fi trebuit să se pronunţe 50%+1 din români. Rata participării anunţată oficial de BEC a fost de 46%. CCR nu a făcut decât să constate o realitate matematică şi să aplice prevederile constituţionale”, mai arată sociologul.
A treia minciună: Rata participării a fost calculată incorect. De fapt sunt mai puţin de 18,3 milioane de alegători în România, iar jumatăte plus unu ar însemna în jur de 8 milioane, deci, pe cifrele corecte, referendumul trebuia validat şi Preşedintele considerat demis.
“Rata participării a fost calculată pe baza datelor furnizate chiar de iniţiatorii referendumului. Ei au constatat existenţa a 18,3 milioane de români cu drept de vot cu o lună înaintea referendumului. Aceasta mărime a corpului electoral a fost comunicată chiar de Ministerul Internelor. Ulterior, după consumarea referendumului, Guvernul Ponta a încercat să modifice datele oficiale, susţinând că trebuie luaţi în calcul doar românii care sunt rezidenţi în România, ceea ce ar fi fost o încălcare a legii. Au mai fost voci care au contestat cifrele oficiale pe baza unui raţionament greşit, de genul: cum e posibil ca populaţia Romaniei să fi scăzut în ultimii 10 ani (conform Recensamântului) şi populaţia cu drept de vot (18+) să fi rămas la fel? În realitate, populaţia cu drept de vot chiar a crescut după 1990, pentru că au intrat, an de an, în corpul electoral cohortele aşa -zişilor „decreţei” din vremea comunistă (adică au implinit 18 ani cei născuţi după 1972). Abia după 2009 ne aşteptam la o inversare a tendinţelor, dar asta încă nu se vede în 2012”, mai scrie Lăzăroiu pe facebook.