Norica Nicolai: „A ignora situaţia femeilor migrante fără acte de identitate înseamnă a tolera o formă de sclavie modernă“

Statele membre vor trebui să le acorde acestora sprijin în respectarea drepturilor fundamentale ale omului acordate fiecărei ființe umane, indiferent de statutul juridic al acesteia, se arată în Raportul referitor la femeile migrante fără acte de identitate, coordonat de eurodeputata Norica Nicolai (ALDE, PNL) din calitatea de raportor principal și votat astăzi la Strasbourg de plenul Parlamentului European.

“Fără îndoială, sărăcia, lipsa securităţii, a democraţiei, situația în zonele de conflict, criza economică, au determinat un val migratoriu, în care cetățeni din state terțe consideră că Europa este singura soluție pentru binele lor și al familiilor lor. Migrația constituie prin ea însăși o vulnerabilitate care din păcate se accentuează în ceea ce priveşte femeile migrante fără acte de identitate. Suntem confruntaţi cu această realitate, o realitate care devine din ce în ce mai pregnantă în condiţiile crizei şi a o ignora înseamnă a tolera o formă de sclavie modernă, inacceptabil pentru un spaţiu al drepturilor şi libertăților cum este Uniunea Europeană. Raportul meu îşi propune să atragă atenţia asupra riscurilor cu care sunt confruntate, din punct de vedere al drepturilor fundamentale, femeile care au condiţia de migrant fără acte de identitate în ţările membre ale Uniunii Europene”, a susținut Norica Nicolai în prezentarea făcută în fața colegilor eurodeputați.

Ea a mai arătat că femeile aflate în această situație sunt supuse unei forme de excluziune socială evidentă, iar statele membre sunt obligate să pună în aplicare legislația deja existentă pentru a ameliora această situație: “În raport, solicităm statelor membre să aplice aceste documente. În special, Directivele privind permisul de şedere, Directivele privind resortizanții, Directiva privind facilitarea intrării în tranzit şi a şederii, dar nu în ultimul rând Directiva cu privire la drepturile victimelor, care constituie un progres din punct de vedere juridic pentru că nu condiţionează drepturile victimelor de statul lor reglementat”.

Un prim pas ar fi evaluarea numărului persoanelor aflate în Europa fără forme legale și implicarea organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor de stat pentru asigurarea accesului la educație, sănătate, la un proces penal corect pentru acest grup vulnerabil: “Riscurile sunt multiple şi pornesc în primul rând de la lipsa unei situaţii juridice reglementate. Riscurile se cantonează de asemenea în ceea ce priveşte existenţa, dreptul la educaţie, dreptul la sănătate: adesea aceste femei nu pot primi îngrijirile minime de sănătate sau nu pot avea acces la un minim standard de educaţie. Riscurile în piaţa muncii sunt majore, (…) pentru că aceasta este o formă de muncă forţată. Riscurile de a nu le fi respectate drepturile salariale sunt pregnante şi suntem confruntaţi în multe din statele membre cu astfel de realităţi. Nu putem ignora că aceste femei sunt supuse prostituției forțate, traficate de către rețele europene și internaționale de trafic de persoane, obligate să muncească în condiții de muncă forțată, și adesea supuse abuzurilor autorităților prin măsuri de detenție ilegală. Lipsa celor mai elementare drepturi și teama de a nu fi deportate fac din această categorie victime sigure ale abuzului”. 

Este pentru prima oară când Parlamentul European discută acest subiect într-un raport și această solicitare către statele membre de a respecta documentele juridice relevante se înscrie în contextul numeroaselor solicitări ale societății civile care lucrează în acest domeniu.