Emil Boc anunţă continuarea proiectului parcului fotovoltaic

„Există o dispută juridică între acţionari şi acest demers e aşteptat de primărie pentru a vedea cu cine continuăm proiectul. Noi am respectat legile în vigoare şi deciziile Consiliului Local. Nu am temei legal să intervin în disputa dintre acţionari, hotărârile de consiliu local sunt în vigoare, nu au fost atacate sau suspendate, ele produc efecte juridce în fiecare zi. Repet, hotărârea care a schimbat ce se întâmplă în Cartierul Tineretului este în vigoare. Noi continuăm proiectul cu Green Energy, în momentul de față, conform hotărârii Consiliului Local Cluj-Napoca. Nu există o decizie de suspendare a proiectului, are autorizaţie de construcţie şi merge mai departe”, a declarat primarul Emil Boc.

Acţionarii majoritari ai Polus Real Estate au depus o plângere penală la DIICOT şi la Poliţia Cluj-Napoca împotriva omului de afaceri Arpad Paszkany, a unor consilieri locali şi a fostului primar Sorin Apostu, pentru fraudă, mită, înşelăciune, spălare de bani şi falsificarea de documente.

Directorul Polus Real Estate, Csiszer Lajos, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că plângerea penală a fost depusă împotriva persoanelor “care au luat ilegal şi fără voia acţionarilor majoritari decizia de reconversie a unui proiect de construire a unui cartier într-unul de construire a unui parc fotovoltaic, care a adus firmei un prejudiciu de 30 de milioane de euro”.

“Acţionarii majoritari ai Polus Real Estate au depus, în 14 mai 2012, o plângere penală la DIICOT şi la Poliţia municipiului Cluj-Napoca împotriva persoanelor care au luat, în 2010, ilegal şi fără voia acţionarilor majoritari, decizia de reconversie a proiectului de construire a Cartierului Tineretului în cel de parc fotovoltaic, împotriva conducerii Consiliului Local Cluj-Napoca, a lui Paszkany Arpad, a primarul de atunci (Sorin Apostu – n. r.), a fostului administrator al Polus Real Estate, Sebok Betty. S-a depus plângerea, dar nu ştim în ce stadiu este dosarul. Dacă au fost infracţiuni, acestea s-ar fi putut organiza de către un fel de grup. Plângerea vizează suspiciuni de fraudă, mită, spălare de bani, înşelăciune, falsificarea documentelor, abuz de putere. În urma reconversiei, prejudiciul Polus Real Estate este de 30 de milioane de euro”, a spus Csiszer.

El a explicat că, în 12 ianuarie 2007, Consiliul Local Cluj-Napoca a semnat un partneriat public-privat cu Polus Real Estate care prevedea construirea unui cartier rezidenţial, Cartierul Tineretului, prin înfiinţarea unei companii numite SC Cartierul Tineretului SRL, cu o perioadă de funcţionare limitată la cinci ani. “Asociaţii acestui SRL erau Consiliul Local Cluj-Napoca (51 la sută) şi Polus Real Estate (49 la sută). Aceasta din urmă este o companie deţinută de către Sándor Demján şi Sándor Nyúl, cu un pachet de acţiuni majoritar, de 87 la sută. Restul acţiunilor sunt deţinute de persoana privată Pászkány Árpád, cu o cotă de 13 la sută”, a spus directorul Polus Real Estate.

Csiszer a afirmat că, în urma crizei economice, proiectul de construire a Cartierului Tineretului a fost stopat, iar fostul administrator al Polus Real Estate Sebok Betty a decis, în 2010, începerea procedurilor privind reconversia proiectului imobiliar cu unul care prevederea construirea unui parc fotovoltaic, fără aprobarea acţionarilor majoritari ai firmei.  “Transformarea unui cartier rezidenţial într-un parc fotovoltaic s-a făcut fără acordul acţionarilor majoritari ai Polus Real Estate şi contrar voinţei acestora, de către persoane care nu aveau dreptul să reprezinte compania în faţa administraţiei locale. Fără a-i consulta pe acţionarii majoritari, atât administratorul, cât şi alte persoane împuternicite de către acestea, fără niciun mandat valabil legal, au hotărât reconversia proiectului şi cesiunea cotei-părţi de 49 la sută deţinută de Polus Real Estate în SC Cartierul Tineretului SRL către Green Energy Napoca SRL, companie controlată de Pászkány Árpád”, a spus Csiszer Lajos.

El a adăugat că, în urma deciziei de reconversie a proiectului imobiliar, compania controlată de Pászkány Árpád a vrut să creeze un proiect de energie verde pe un teren aflat în proprietatea firmei SC Cartierul Tineretului SRL, “împotriva acordului acţionarilor, fără o despăgubire proporţională şi fără nicio procedură de achiziţie publică”.

“Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat, în decembrie 2010, proiectul de hotărâre privind reconversia proiectului Cartierul Tineretului în parc fotovoltaic şi a încetat discuţiile cu Polus Real Estate privind execuţia proiectului imobiliar Cartierul Tineretului în noile condiţii de pe piaţă, intrând într-o procedură al cărei scop de bază era realizarea proiectului Green Energy Napoca SRL. La 1 iulie 2011, Consiliul a aprobat modificarea contractului de parteneriat şi a renunţat la dreptul său de preempţiune în favoarea companiei Green Energy SRL”, a afirmat directorul Polus Real Estate.

În octombrie 2011, acţionarii majoritari Polus Real Estate i-au cerut fostului viceprimar László Attila încetarea colaborării dintre Consiliul Local şi Green Energy Napoca SRL şi să acţioneze pentru recuperarea cotei-părţi de 49 la sută aparţinând adevăratului partener privat, Polus Real Estate.

Csiszer a subliniat că acţionarii Polus Real Estate vor să continue proiectul de construire a Cartierului Tineretului. “Avem pretenţia să construim, să investim în imobile. Fondurile au fost şi sunt suficiente şi pregătite”, a spus el.

Prim-procurorul DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, a declarat, marţi, că plângerea penală depusă de Polus Real Estate “este în curs de soluţionare”. “Este vorba de mai multe fapte”, a spus Hrudei.

Ceremonia de punere a pietrei de temelie a Cartierului Tineretului a avut loc în 30 mai 2008, în prezenţa primarului Emil Boc şi a omului de afaceri Paszkany Arpad.

Cartierul Tineretului era un proiect imobiliar prevăzut să se dezvolte pe un teren cu o suprafaţă totală de 203 hectare, situat pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii şi Fâneţele Someşeni din Cluj-Napoca. Pe lângă cele aproape 6.000 de unităţi locative preconizate, din care 384 erau locuinţe sociale care ar fi trebuit predate cu titlu gratuit către Primăria Cluj-Napoca, în cadrul proiectului ar fi urmat să fie făcute şi alte investiţii, precum creşă, grădiniţe, şcoală generală şi liceu, centre medicale, spital, patru lăcaşe de cult, servicii urbane şi administrative: primărie, poliţie, oficiu poştal, bancă, centru comunitar, pompieri, magazine, galerii, centre comerciale, dar şi un hypermarket. Valoarea estimată a investiţiei depăşea 510 milioane de euro.