Curtea Constituțională – povestea deciziei privind referendumul

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, ieri, la Parlament că ar exista în continuare presiuni publice asupra judecătorilor Curţii prin intermediul televiziunilor, însă a precizat că nu a fost sunat până acum de niciun lider politic. La rândul lor, cei trei judecători care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie au încercat să explice ieri de ce au votat astfel.Augustin Zegrean a fost întrebat de jurnalişti înainte de a intra la şedinţa plenului reunit al Parlamentului dacă judecătorii Curţii mai resimt presiuni în ultima perioadă.„Uitaţi-vă şi dumneavoastră la televizoare ce se spune despre noi şi atunci nu o să mă mai întrebaţi asta”, a replicat Zegrean.Preşedintele CC a fost chestionat dacă a primit vreun telefon din partea vreunui lider politic. „Nu, niciodată, pentru că eu nu răspund la niciun fel de telefoane din astea”, a afirmat Zegrean.El a mai precizat că hotărârea Curţii privind referendumul a fost luată în baza „probelor” şi a documentelor oficiale. Zegrean a precizat că inclusiv INS a informat că nu poate comunica oficial numărul persoanelor din România decât în 2013. „Mai mult, cei de la statistică spun că în România nu există mijloace tehnice pentru a stabili numărul cetăţenilor cu drept de vot”, a mai afirmat Zegrean.Opinia separată și „erata”Judecătorii CC Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie, şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza "eratei" la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.„Dezacordul exprimat în raport cu hotărâre de invalidare a rezultatelor referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 2 august 2012 , «erată» la adoptarea căreia nu am fost consultaţi, procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională”, se arată în opinia separată la hotărârea Curţii Constituţionale (CC) din 21 august, dată publicităţii luni.Cum au socotit cei trei listele cu alegătoriPredescu, Gaspar şi Toader precizează, în acelaşi context, că listele electorale permanente sunt definite prin prevederile art. 7 alin. 1) din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, în care se statuează că acestea „se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite”.„În sensul legii, starea de fapt (domiciliază) se suprapune peste starea de drept (au domiciliul), motiv pentru care cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate nu pot fi incluşi în listele electorale permanente, însă îşi pot exercita dreptul de vot fiind cuprinşi în listele electorale suplimentare. Prin urmare, includerea în listele electorale permanente a celor 1.101.809 cetăţeni români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate, la care se adaugă o parte dintre ceilalţi 1.468.369 cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie, dintre care unii sunt minori este de natură să afecteze rezultatul referendumului”, susţin cei trei judecători.Hotărârea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului a fost citită ieri în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, încetează interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CC.