UPDATE: De ce a amânat CCR decizia privind Referendumul?

În adresele transmise Curţii Constituţionale, în urma solicitării care i-a fost adresată miercuri, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a comunicat că "în copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din data de 29 iulie 2012, întocmite potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul electoral, au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane". Ministerul Administraţiei şi Internelor precizează însă că "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control al datelor procesate de autorităţile publice locale". "Conform prevederilor legale în vigoare, competenţa de verificare a acestora aparţine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente. Astfel, datele de mai sus pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente", se arată în adresa semnată de chestor de poliţie dr. Constantin Manoloiu. Potrivit MAI, "actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor, care funcţionează în subordinea consiliilor locale". În precizările suplimentare ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date transmise Curţii se indică posibilitatea ca în listele electorale permanente să fie înscrise persoane decedate, care figurează în evidenţe cu domiciliul în România, inclusiv persoane care au părăsit ţara, dar nu şi-au reglementat statutul juridic faţă de statul român şi care ulterior au decedat. De asemenea, MAI susţine că pe listele electorale pot exista şi cetăţeni care au plecat din ţară şi şi-au stabilit domiciliul în străinătate unde au obţinut documente ale statului străin, dar care figurează în evidenţe cu domiciliul în România, neavând reglementat statutul juridic faţă de statul român. Pe de altă parte, Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat CCR că nu deţine date proprii din care să rezulte numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente, arătând că "nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din 29 iulie 2012". Potrivit AEP, copiile de pe listele electorale permanente privind cetăţenii cu drept de vot la referendum au fost întocmite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin prelucrarea şi selectarea datelor privind cetăţenii cu drept de vot din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor. AEP a arătat, la fel ca şi MAI, că actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primari, împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor, Autoritatea având competenţă în monitorizarea şi controlarea modului de întocmire şi actualizare a listelor. "Controlul modului de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente constă în verificarea la primărie a înscrierii menţiunilor de radiere sau adăugare în lista electorală permanentă. (...) AEP poate controla numai exemplarul din listele electorale permanente tipărit şi semnat, conform legii, şi aflat fizic la sediul primăriei, fără a avea acces la Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, evidenţă informatizată gestionată de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date", se precizează în adresa AEP, transmisă CCR. În 2011, AEP a realizat controale la 1.241 primării (inclusiv primăriile de sector din Bucureşti) din totalul de 3.187, în urma cărora s-au constatat deficienţe mergând de la păstrarea în condiţii necorespunzătoare a listelor electorale până la faptul că nu au fost actualizate aceste liste, nu au fost radiate persoane care şi-au pierdut drepturile electorale sau decedate (33.308 persoane), au renunţat la cetăţenie sau şi-au schimbat domiciliul. De asemenea, AEP a semnalat că în 649 de cazuri actualizarea listelor electorale permanente nu a fost comunicată către judecătorii, această deficienţă apărând în special la nivelul comunelor. În 159 de cazuri AEP a constatat că nu există persoane desemnate să opereze listele electorale. Institutul Naţional de Statistică a comunicat, de asemenea, că "în sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică". Totodată, în adresa transmisă CCR, preşedintele INS, Vergil Voineagu, afirmă că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 "nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei de 18 ani şi peste". "Aceste date statistice devin disponibile odată cu datele definitive, cu precizarea că ele nu corespund criteriilor de stabilire a populaţiei cu drept de vot", se arată în adresa transmisă Curţii. Potrivit acesteia, rezultatele definitive ale recensământului vor fi publicate în semestrul II - 2013, după care vor fi transmise la Comisia Europeană, în acord cu Regulamentul CE 763/ 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie. Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul hotărârii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. AGERPRES