Solicitările protestatarilor clujeni au ajuns la primul-ministru

Printre problemele semnalate de protestatarii clujeni se numără eliminarea plăţii serviciilor medicale nedecontate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru toţi asiguraţii din sistemul public de asigurări de sănătate şi anularea taxei auto, nu amânarea acesteia până în 1 ianuarie 2013.De asemenea, protestatarii clujeni îi cer primului-ministru anularea majorării preţului la energie electrică cu 5% de la 1 februarie 2012 şi stoparea majorării preţului la carburanţi. Protestatarii susţin că în ultimii doi ani scumpirea carburanţilor a fost de aproape 50%, în timp ce veniturile populaţiei au scăzut, astfel că s-a ajuns ca preţul carburanţilor din România să fie dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, în timp ce veniturile românilor se situează pe penultimul loc.Crearea de noi locuri de muncăPrintre solicitările transmise de Mircia Giurgiu se află şi crearea de noi locuri de muncă, „deoarece numai în judeţul Cluj au fost desfiinţate câteva mii, cum ar fi: 150 prin plecarea fabricii de bere Ursus, peste 2.000 prin plecarea Nokia, aproape 2.000 prin faptul că nu s-a construit niciun kilometru din Autostrada Transilvania. De asemenea, au fost foste multe locuri de muncă pierdute prin restrângerea activităţii sau închiderea unor agenţi economici”.Clujenii cer şi verificarea acţiunilor jandarmilor din Bucureşti pe baza materialelor filmate la protestele paşnice ale populaţiei. Anularea contribuţiei de 5,5% pentru pensionariSolicitările protestatarilor clujeni mai fac referire la modificarea Codului Muncii, în sensul de a veni şi în sprijinul salariaţilor care, în urma modificărilor legislaţiei din domeniu de anul trecut, au ajuns, o mare parte dintre ei, să fie ameninţaţi că în orice moment pot fi daţi afară din motive neimputabile lor.„Foarte mulţi angajaţi se plâng că sunt obligaţi să muncească ore suplimentare, să lucreze de noapte sau în sărbători legale fără a fi plătiţi. Astfel s-a ajuns ca mare parte din salariaţii din România să nu mai aibă drepturi, ci numai obligaţii fiind consideraţi un fel de sclavi”, spune Mircia Giurgiu.