Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri de 82.655 mii lei, obţinând o creştere cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2014.
Pentru a-și extinde canalele de vânzare, managerii companiei Rocast au lansat un magazin online pentru care au ales platforma SeniorE-commerce. În doar trei luni de funcţionare, compania a reuşit să crească cu 10% vânzările către persoanele fizice.
După Henschel, Il Caffe, este ultimul sosit în Parcul Industrial Tetarom III. În data de 23 iulie s-a semnat contractul cu Il Caffe Servexim, pentru o suprafață de aproximativ 2230mp.
Adio terminal intermodal aerian-rutier-feroviar, adio pistă de 3500 de metri. Aeroportul Internaţional Cluj primeşte bani de la UE pentru investiţii mici, punctuale. Printre investiţii se numără şi construirea unui nou terminal cargo în condiţiile în care aeroportul a fost dat la o parte de la implementarea transportului intermodal. După ce CFR, o companie falimentară, spunea că pentru ea nu este rentabilă participarea la terminalul intermodal, acum Ministerul Transporturilor finanţează un terminal bimodal rutier-feroviar. În condiţiile în care nu avem autostrăzi, la ce să mai legi CFR de drumuri? De ce să faci un terminal cargo la aeroport dacă nu legi aeroportul de celelalte reţele de transport?
Comisia Europeană a avizat Masterul Planul General de Transport al României, document prin intermediul căruia Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj i s-au aprobat lucrări de investiţii în infrastructura aeroportuară – reabilitare suprafeţe de mişcare, terminal pasageri şi terminal cargo nou, în valoare totală de 131 de milioane euro, fără TVA, strategia de implementat urmând a se realiza până în anul 2020.
Tronsoanele Sebeş-Turda, Lugoj-Deva tronsoanele 1 şi 2 şi Câmpia Turzii – Târgu Mureş sunt principalele lucrări care au de suferit pentru că Transporturile nu au ştiut să folosească un miliard de lei pentru a atrage 3 miliarde de euro. Deşi starea drumurilor din România este cel puţin delicată, Ministerul Transporturilor a pierdut un miliard de lei la rectificarea bugetară, bani care erau destinaţi cofinanţării proiectelor făcute din fonduri externe nerambursabile şi care ar fi trebuit să aducă în ţară 3 miliarde de euro.
Transporturile pierd peste un miliard de lei la rectifcarea bugetară, sumă alocată iniţial proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă, iar bugetul Sănătăţii pierde 600 de milioane lei, bani redirecţionaţi către fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
În perioada analizată, moneda naţională a avut o evoluţie stabilă faţă de euro şi una apreciativă faţă de dolar şi francul elveţian.