Soluție pentru Cluj-Napoca? Berlinul îngheaţă preţurile chiriilor pentru următorii 5 ani

Măsura agresivă luată de către capitala Germaniei a trezit interesul autorităților din orașe mari precum Amsterdam sau New York. În timp ce chiriașii din Munchen au cerut o înghețare pentru șase ani, alte orașe mari din Germania nu au luat măsuri similare de teama că astfel vor afecta construcția de locuințe noi.

Ce prevede legea

Înțelegerea va fi implementată începând cu primul primul trimestru din 2020. Proprietarii vor putea să crească chiriile doar cu 1,3%, cât este inflația. De asemenea, chiriașii care plătesc foarte mult, vor putea să ceară o reducere în anumite condiții. Legislația este așteptată să fie votată în această săptămână.

Salarii și chirii Germania vs. România

Conform Ziarului Financiar, care citează Eurostat, în Germania, salariul minim brut este de peste 1.500 de euro, din care rămân – în funcţie de categoria de plătitor de taxe în care se încadrează angajatul – vreo 1.100 de euro. O chirie de bază pentru o persoană, adică 45 mp, studio mobilat într-o zonă normală este de 639 euro pe lună.

În România, salariul minim brut este de 2.080 de lei (440 euro), potrivit planului de majorare pe octombrie 2019, adică 1.286 lei net (270 euro). Orașul Cluj-Napoca are cele mai mari chirii din țară, urmat de capitală. O garsonieră pleacă de la 250 de euro/lună, iar un apartament de 2 camere (comparabil cu studioul nemțesc) poate fi închiriat cu sume cuprinse între 400 și 500 de euro/lună.

Asociaţia Chiriaşilor Cluj vs. politicile de locuire ale Primăriei Cluj-Napoca

În urmă cu doi ani, la Cluj-Napoca, a luat ființă Asociaţia Chiriaşilor Cluj, un grup informal care luptă pentru drepturile celor care locuiesc în chirie. ONG-ul cere, în primul rând, reluarea rolului statului în piaţa imobiliară ca să tempereze inegalităţile inerente funcţionării nereglementate a  pieţei.

“În ceea ce priveşte situaţia de la Cluj-Napoca, noi credem că soluţia este, în linii mari, elaborarea unei strategii locale de locuire în care toţi actorii care doresc să contribuie să aibă posibilitatea să se implice. Ar trebui ca Primăria să-şi asume că va investi fonduri publice pentru construirea de noi locuinţe, pentru sporirea fondului de locuinţe sociale şi ANL, iar în această strategie ar trebui să existe un memorandum şi din partea universităţilor care se fie obligate să sporească fondul de cămine în măsura în care doar 30% dintre studenţi beneficiază acum de cămin. O modalitate facilă de creştere a fondului locativ al Primăriei este parteneriatul public-privat şi ştiu că au existat proiecte de genul acesta, care nu au ajuns să fie finalizate. De asemenea, pentru categoriile defavorizate ar fi importantă subvenţionarea chiriilor, pentru ca aceştia să nu trebuiască să plătească preţurile vehiculate în Cluj”, au spus reprezentanții ONG-ului.

Între timp, municipalitatea clujeană a implementat două dintre aceste cerințe. Oferă, încă din 2018, subvenții la plata chiriei pentru persoanele defavorizate și pentru femeile abuzate, iar în această toamnă a demarat procedura achiziției de locuințe sociale de pe piața liberă. Primul apartament cumpărat are 4 camere, se află în Mănăștur, și a costat 94.000 de euro. De asemenea, primarul Emil Boc cere Guvernului să reia construcția de locuințe ANL. Executivul nu a trimis încă niciun răspuns pe acest subiect.

Locuințele pentru investiții, afaceri profitabile la Cluj

Deși Clujul este împânzit de șantiere rezidențiale, doar 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, pe când aproape 29% vin din alte judeţe ale ţării, iar puţin peste 2% provin de peste granite, arată „Ghidului tranzacțiilor imobiliare din Cluj-Napoca”.

„Clujenii în general nu prea cumpără pentru locuire apartamente la 1.700 euro/mp. Aceste apartamente sunt cumpărate de investitori, care ştiu că piaţa chiriilor din Cluj este stabilă. La un apartament de 70.000 de euro în Cluj-Napoca în zone bune, poţi închiria la 500 euro/lună“, a declarat Anamaria Burcă, din cadrul unei companii de consultanţă, pentru Ziarul Financiar.

În acest context, “Clujul ar trebui oare să ia exemplul Berlinului”, se întreabă analiștii financiari.