România are 9 pensionari la 10 angajaţi. În cât timp vom dispărea ca naţie? “Ultimul român va fi nevoit să-şi tragă singur capacul la sicriu”

Raportul dintre numărul de pensionari şi cel de salariaţi a fost de 9 la 10, ceea ce înseamnă că 10 angajaţi activi susţin 9 pensionari. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică numărul pensionarilor din România a ajuns la 5,26 milioane în al doilea trimestru din acest an.

Decalajul între cei care lucrează şi numărul mare de pensionari poate avea două efecte: pensile nu vor mai fi plătite, iar în câţiva ani vom dispărea ca naţie.

„Raportul merge într-o direcţie dezastruosă pentru România. (...) Statul român nu este preocupat nici de natalitate şi nici de a opri migraţia sau de a-i aduce acasă pe românii de peste hotare. Acest lucru poate în timp foarte scurt să producă două efecte. Pe de-o parte fondul alocat asigurărilor sociale sau pensiilor să nu mai poată fi acoperit, iar în ultimii doi sau trei ani statul se împrumută prin bănci pentru a acoperi acest deficit. Al doilea efect este scăderea natalităţii concomitent cu creşterea mortalităţii să ne ducă în situaţia pe care şi-o anticipau nemţii în urmă cu vreo 10 ani ca în 2060 ultimul care trăieşte în Germania să fie nevoit să-şi tragă singur capacul la sicriu. Altfel spus o dispariţie a naţiei pe un fenomen de slabă sau iresponsabilă guvernare. Situaţia este de o gravitate specială. În loc să stimuleze munca şi natalitatea guvernanţii merg într-o direcţie inversă”, susţine economistul Iosif Pop. 

1 pensionar la 3 angajaţi vs. 9 pensionari la 10 angajaţi

Economistul Eusebiu Burcaş a explicat de ce situaţia este foarte dramatică. Dacă acum sunt 10 angajaţi la 9 pensionari, când a fost iniţial conceput sistemul de pensii erau 3 angajaţi la 1 pensionar.

„Realitatea este din păcate cu totul alta. Mie mi se pare că raportul statistic este şi mai defavorabil. Piramida vârstelor în România nu mai este sub forma unei piramide, ci sub forma unui romb în momentul de faţă. Marea criză o să apară peste aproximativ 20 de ani în momentul în care vor ieşi la pensie decreţeii. Ei sunt un segment de populaţie care muncesc şi-şi vor cere drepturile. Când a fost gândit sistemul de pensii raportul era de un pensionar la trei angajaţi, iar în momentul de faţă este de aproape 1,5 pensionari la un angajat. Tendinţa nu-i deloc îmbucurătoare. A fost un singur semnal în ultimii 10 ani, un fost ministru al muncii spunea că cei care vor ieşi la pensie după 2030 vor beneficia de maxim ca şi pensie de 15% din media salariilor pe care le-au câştigat”, a ţinut să sublinieze economistul Eusebiu Burcaş. Economistul îi sfătuieşte pe oameni să încerce să obţină venituri şi din alte surse, cum ar fi un spaţiu dat în chirie sau o afacere proprie. 

Tinerii nu vor să fie tractorişti

De asemenea, economistul Radu Georgescu o consideră o reală problemă şi lipsa de motivaţie a tinerilor.

„Citeam un sondaj făcut printre tineri care nu sunt interesaţi să se angajeze sau să meargă la şcoli vocal profesionale (n.red: fostele şcoli profesionale). Ei preferă asistenţă socială în loc să înveţe o meserie. Se plângeau că în agricultură au salarii până în 1000 de euro şi nu vor să înveţe să devină tractorişti. Situaţia se va înrăutăţi în cazul în cazul vor fi tot mai mulţi oameni care beneficiează de bani de la buget, iar statul nu va putea face faţă. Probabil o soluţie ar putea fi încurajarea românilor plecaţi peste graiţă să vină în ţară”, a precizat Radu Georgescu.

Muhammad, un nume tot mai des întâlnit

Un efect direct al refuzului tinerilor români şi europeni de a munci este încurajarea imigranţilor, care sunt din ce în ce mai mulţi pe continentul european.

„Cel mai folosit nume în Europa este Muhammad pentru că nu mai există forţă de muncă şi atunci sunt acceptaţi tot mai mulţi din afară. Sunt companii din România care aduc forţă de muncă din Ucraina, China sau Vietnam în industria textilă. Românii nu mai vor să muncească pentru 1000 de lei pe lună ci pentru 1500”, a concluzionat Radu Georgescu.