Proiectul centralei pe bază de biomasă de la Jucu ar putea fi compromis

Comisia de mediu a Parlamentului European pregăteşte restricţii pentru agricultorii români. Raportorul Comisiei pentru mediu al Parlamentului European, Corinne Lepage, va încerca joi să obţină mandat din partea PE pentru a negocia cu statele membre UE impunerea folosirii terenurilor agricole exclusiv în scop alimentar şi excluderea culturilor energetice.

Practic nu vor mai exista investiţii în achiziţia, depozitarea şi prelucrarea marilor recolte pentru producerea de biocombustibili.

Ce însemană asta pentru agricultura clujeană?

Măsura ar avea efecte asupra dezvoltării de culturi energetice în perspectivă, pentru că în prezent acestea pot fi numărate pe degete, potrivit Direcţiei Agricole a Judeţului (DAJ) Cluj.

„Aproape tot terenul din judeţ este cultivat cu plante destinate fie consumului uman, fie animal. În Cluj sunt foarte puţine culturi energetice. Spre exemplu sunt 300 de ha de rapiţă, din totalul de 180.000 de ha suprafaţă arabilă, însă rapiţa este folosită şi în industria alimentară prin extragerea uleiului din seminţe”, a explicat Iuliu Suătean, directorul DAJ Cluj.

„Sunt foarte puţine culturi care ar fi afectate în acest moment în judeţ. Sunt câteva culturi de rapiţă şi una de Paulownia la Cămăraşu. Ar putea însă pune piedici proiectului de la Răscruci. Ştiu că investitorul intenţiona să cultive aproximativ 1.500 de ha de teren în Transilvania cu plante energetice”, explică  Ioan Rotar, prorector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.

„Nu cred totuşi că iniţiativa se va concretiza. Am văzut foarte multe culturi energetice în străinătate. Parlamentul European ar putea interzice, spre exemplu, cultivarea de astfel de plante pe pământuri foarte fertile. Este o prostie să cultivi salcie pe un teren foarte bun. Astfel de reglementări cred că ar fi oportune”, adaugă Rotar.

Investiţia de la Jucu, compromisă

Vă reamintim că o companie italiană are în plan construirea la Răscruci, în imediata apropiere a Parcului Industrial Tetarom III, a unei microcentrale de producere a energiei electrice si termice pe baza de biomasă, investiţia ridicându-se la aproximativ 41 de milioane de euro.

Puterea nominală a microcentralei ar urma să fie de 10MW/h, cea mai mare putere a unei microcentrale pe baza de biomasă din România şi printre cele mai mari din sud-estul Europei. Microcentrala ar folosi anual aproximativ 100.000 de tone de biomasă de tip lemn şi derivate - resturi de lemn pentru încălzire, rumeguş, ramuri de pomi, arbuşti, paie.

Industria de biocombustibili din Europa:

• Biodieselul este produs în aproximativ 214 uzine situate în 23 de state membre UE. Producţia totală din 2011 a atins 8,6 milioane de tone de biocombustibil, faţă de capacitatea de producţie instalată de 23,5 milioane de tone. În urma adoptării Directivei Europene pentru Energie Regenabilă în 2009, s-a investit masiv în acest domeniu, unul dintre efectele directe fiind că 60% din biocombustibilul din plante oleaginoase consumat în UE în 2010 a fost produs în statele membre.

• Consumul de biocombustibili la nivelul UE a condus la crearea de 220.000 de locuri de muncă în UE în companii care au avut în 2011 o cifră de afaceri agregată de 12,4 miliarde euro – din care taxele şi impozitele încasate de guverne au reprezentat sume considerabile. De exemplu, numai în Franţa, de unde este dna Corrine Lepage, industria biocombustibililor a generat în 2011 statului încasări la buget de peste 300 de milioane de euro din taxe şi impozite.

• În 12 state membre UE cota de biocombustibili în total combustibili folosiţi în transporturi a depăşit deja nivelul de 5%, recordurile fiind în Germania şi Franţa, cu 7%. România a stabilit recent o ţintă de 10%. Aproximativ 65% din flota auto a Europei foloseşte diesel, astfel încât regresul producţiei de biocombustibili va afecta în mod direct aprovizionarea cu biodiesel în Europa. Restul de 35% din flota auto europeană foloseşte benzină sau, într-o proporţie foarte mică, alte tehnologii (GPL, electricitate).

• Biocombustibilul a condus la dezvoltarea producţiei de furaje animaliere din oleaginoase, un produs colateral al producţiei de biodiesel. O tonă de biodiesel generează 1,5 tone de furaje animaliere bogate în proteine, ajungând ca, în ultimii zece ani, să asigure 45% din necesarul de furaje animaliere pentru zootehnia europeană – adică 16,5 milioane de tone.