Economie
La Cluj „a plouat” cu produse agricole
Agricultorii clujeni se laudă cu cele mai mari recolte din ultimii 10 ani la grâu şi orz, semnele fiind foarte bune şi în ceea ce priveşte culturile de toamnă – recoltă dublă la porumb, soia şi sfeclă de zahăr. Abundenţa cantitativă nu înseamnă însă şi bani mai mulţi.
„La orzoaică am obţinut 5000 de kilograme la ha, iar la grâu, la cele 180 de ha recoltate din totalul de 250 pe care le-am cultivat, în jur de 4100-5000 de kg la hectar. E cea mai bună producţie din ultimii 10 ani. Sperăm să fie bună şi din punct de vedere calitativ, deoarece din cauza ploilor se poate ca glutenul să fie în cantităţi mai mici. Nemulţumeşte însă preţul. Vindem cu 0,60-0,65 de lei/kg, din cauza producţiilor ridicate înregistrate în toată Europa, în timp ce anul trecut vindeam cu 1-1,1 lei/kg. Chiar dacă producţia a fost mai scăzută atunci, rezultatul e cam acelaşi”, explică unul dintre membrii Societăţii Agricole Arieşul.
Plata arendei la preţ mai mare decât cel de piaţă
Pe lângă concurenţa ridicată, care le scade preţurile, agricultorii clujeni se confruntă cu încă o problemă – Consiliul Judeţean a stabilit preţul minim care trebuie plătit de arendaşi per kilogram obţinut la o valoare mai mare decât cea de piaţă. „Nu suntem mulţumiţi de preţul stabilit pentru plata arendei. Preţul e de 1 leu pe kilogram în timp ce, pe piaţă putem obţine sub 0,7 lei/kg”, declară reprezentantul Arieşul.
Direcţia Agricolă a Judeţului Cluj, instituţia care propune preţul adoptat de CJ pune nepotrivirea pe seama datei la care s-au estimat preţurile. „Noi facem un sondaj în rândul agricultorilor din judeţ pentru a stabili la ce preţ au şanse să-şi vândă producţia. Am recomandat preţul însă în decembrie, când era altfel situaţia”, explică Mariana Man, inginer DAJ Cluj. Potrivit acesteia Consiliul a cerut, în urma presiunilor agricultorilor, o restimare a preţului, urmând să fie dată o nouă hotărâre.
Ploaia a avut nevoie de ajutor pentru a creşte culturile
Abundenţa produselor agricole nu a depins doar de ploaia din acest an. Până şi seceta din 2012 a avut influenţe benefice asupra recoltelor, potrivit prorectorului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.
„Întotdeauna când se seamănă toamna în condiţii de uscăciune, anul următor este un an bun. Totodată, anul trecut s-au folosit îngrăşăminte, care, din cauza secetei nu au fost «absorbite» de sol, iar anul acesta au fost antrenate şi cele de anul trecut şi cele de anul acesta aşa că recolta s-a potenţat”, explică Rotar productivitatea ridicată.
Seceta poate încă strica planurile agricultorilor
Anul agricol nu e încheiat aşa că socotelile fermierilor pot fi încă date peste cap. „Pe solurile din Transilvania, dacă nu mai plouă, producţia ar scădea faţă de cea potenţială cu 15%”, declară prorectorul USAMV. Directorul Staţiunii de Cercetare Agricolă Turda, Ioan Haş, nici nu vrea să audă de un astfel de scenariu. „Să nu cobim, nu ar fi bine deloc”, spune Haş.
PIB-ul se mişcă în sensul culturilor
Impactul agriculturii asupra produsului intern brut este subevaluat de către statisticieni, potrivit specialiştilor în agricultură.
„De fiecare dată când plouă este influenţat PIB-ul, deşi se spune că agricultura contribuie foarte puţin la produsul intern. Finanţiştii nu iau în calcul când fac estimările circuitele care nu se înregistrează. Foarte multă lume cumpără direct de la ţărani, aceştia ne plătind impozit la stat” Ioan Rotar, Agricultura.