Vedeta ProTv Nicoleta Luciu (foto medalion) acorda o atentie deosebita fizicului sau, mai ales ca acum se pregateste pentru rolul pe care il va interpreta in noua telenovela „Iubire ca in filme". Frumoasa bruneta a trecut la masuri mai drastice pentru a fi in forma: merge zilnic la sala si maninca doar pepene. „Vreau sa mai dau jos trei kilograme, pentru ca asa ma simt bine", afirma una dintre cele mai frumoase femei din Romania. Nicoleta spune ca, in primele doua saptamini de dieta cu pepene, a slabit sase kilograme. „Nu imi impune rolul sa fiu silfida, dar asta imi doresc. Asa ca maninc in continuare pepene, un baton fitness pe zi si patru pliculete de L-carnitidina pe care le prepar cu apa si care ard grasimile foarte rapid", explica Nicoleta. Dansatoare in barIn noua telenovela pe care postul Acasa TV o va lansa la mijlocul lunii septembrie, Luciu va „lucra" ca dansatoare intr-un bar, fara sa faca striptease sau sa intretina relatii cu clientii. Pentru a-si juca rolul ca la carte, actrita s-a antrenat serios incepind pregatirea cu mai mult de doua luni inaintea filmarilor. Pentru aceasta, Luciu, dar si actritele Adela Popescu, Diana Dumitrescu, Adriana Nicolae si Steliana Balacianu, care, de asemenea, vor „presta" in barul respectiv, au lucrat mai intii foarte mult la conditia fizica, la sala, intrind apoi pe miinile unui coregraf. Fetele s-au pregatit ore bune in sala de dans, incheind ziua epuizate. Celor cinci dansatoare li s-au recomandat suplimente cu vitamine, pentru a face fata unor eventuale caderi de calciu, posibile din cauza epuizarii.

Cintareata si realizatoarea tv Loredana a inceput filmarile la telenovela „Daria, iubirea mea", unde joaca rolul Vandei, o femeie frumoasa, cintareata, care lucreaza in clubul condus de Nicky Novac (interpretat de Bebe Cotimanis). Aceasta este cea de-a doua productie pe care postul tv Acasa o lanseaza in aceasta toamna. Dupa ce, inainte de a pleca la Ibiza, Loredana a filmat o secventa scurta intr-un casino din Bucuresti, joi, ea s-a aflat mai mult timp pe platourile din Buftea. Un personaj cheie, care la un moment dat poate schimba destinele altora, Vanda este o femeie rafinata care stie sa isi puna in valoare calitatile. Va cinta liveLoredana va cinta de fiecare data live la filmari, clubul si instalatia de sunet fiind special amenajate astfel incit sa existe toate conditiile necesare unor astfel de concerte. „Rolul pe care il interpretez este usor dramatic, dar personajul are umor si urme fine de ironie in replici", spune Loredana. „Este o femeie trecuta prin viata si avind in vedere ca acum petrece cea mai mare parte a timpului in bar si in casino, ea a ajuns sa cunoasca foarte bine oamenii. Este o persoana foarte descurcareata si o artista care aduna foarte multi oameni in bar. Insa ea se complace in aceasta lume si poate ca asta o si tine departe de o adevarata cariera in muzica, pe care cu siguranta si-ar dori-o". 

Penalizarea si meciulFC Sibiu are viata grea in esalonul al treilea al fotbalului romanesc. Sibienii pregatiti de Adi Vasii n-au acumulat decit trei puncte in patru meciuri. Cum au retrogradat in liga si cu o penalizare de cinci puncte, in acest moment, FC Sibiu se afla pe ultimul loc, cu un pasiv de doua puncte in clasament. Una dintre cauzele startului ratat de sezon ar fi si arbitrajele potrivnice de care au avut parte sibienii. Daca, in primul meci, elevii lui Vasii au fost sanctionati cu o eliminare, in urmatoarele trei au primit de fiecare data cite un penalti impotriva lor. Acordate mult prea usor. „Sper ca toate aceste greseli de arbitraj sa se opreasca aici, pentru ca altfel intru la banuieli. Nu vreau sa cred ca este vorba de un complot impotriva noastra", spune antrenorul Adi Vasii. Atac durSuparat de evolutiile arbitrilor in meciurile contra formatiei sale, vicepresedintele Werner Keul lanseaza un atac foarte dur asupra cavalerilor in negru, dar si a conducatorilor acestora. „La noi, arbitrii sint corupti. Nu sustin faptul ca ei au luat bani de la echipele care au jucat contra noastra. Poate ca au facut-o, pentru ca au avut alte interese. La noi este un sistem bolnav si, din pacate, nu se face nimic pentru a stirpi aceasta mentalitate. Pina acum, am putea spune ca am pierdut cel putin patru puncte din cauza arbitrilor. N-am cui si ce sa reclam, pentru ca o cioara nu scoate alteia ochii. N-am cui sa reclam, pentru ca oameni ca Mircea Sandu, Adalbert Kassai si altii sint cancerosi pentru fotbaul romanesc. E foarte grav si pentru ca nu avem ce face", spune Keul. Asteapta revenireaChiar daca echipa sa nu este pe un tren ascendent, vicepresedintele formatiei crede ca echipa sa va depasi momentul greu. Este convins ca formatia sa va deveni o echipa competitiva. „Nu poti sa ai pretentii ca ai o echipa dupa ce lotul actual se afla in aceasta formula doar de doua luni. Ne mai trebuie timp ca sa ne omogenizam. Sper ca momentul in care o sa ajungem sa nu ne mai temem de arbitri sa fie cit mai aproape. Un arbitru nu poate sa-ti scoata si mingea din poarta. Daca noi vom juca asa cum vreau, nu vor mai fi probleme. Doar atunci putem spune ca echipa este puternica, atunci cind nu mai avem teama de nimeni. Am plecat pe acest drum si nu o sa ne mai intoarcem capul sa vedem ce a fost", spune Keul. Felicitari pentru AtleticChiar daca la Atletic Sibiu evolueaza o parte dintre jucatorii care au parasit FC Sibiu intr-un mod mai putin placut, finantatorul lui FC Sibiu este bucuros de parcursul formatiei din orasul de pe Cibin. „Nu pot decit sa-i felicit pentru parcursul lor. Sint in frunte si asta e bine. Intotdeauna, concurenta nu conduce decit la progres. Noi nu ne putem compara, cel putin deocamdata, cu ei", spune Keul. Modelul CFRIn perspectiva, Keul si-ar dori ca echipa lui sa urmeze modelul lui CFR Cluj. „Ceea ce se intimpla acolo este suta la suta profesionism. Domnul Paszkany stie ce inseamna fotbalul, iar in fata lui Dorinel Munteanu nu pot decit sa-mi scot palaria. Se vede ca a trait in Germania. Eu nu as fi asa de radical sa penalizeze jucatorii si la victorie, dar mi-ar place sa fim la un moment dat asa ca si ei", spune Keul

Nu imi este deloc rusine ca fostii mei studenti mentin legatura cu mine chiar si dupa absolvire si, indiferent pe ce meridian se afla, activind ca profesionisti ai cartii in Franta, in Canada sau la bibliotecile din tara. De ce Diana imi comunica mie un adevarat eveniment in plan profesional, anume vizitarea Bibliotecii Romane din Freiburg? Pentru ca la cursul de Istoria bibliotecilor din anul I am prezentat aceasta biblioteca renumita a diasporei romane, structura si importanta ei, ilustrind chiar cu fotografii bijuteriile pe care le detine atit ea, cit si muzeul din incinta Institutului Roman de la Freiburg. Studenta mea nu uitase cele comentate de mine cu 4 ani in urma si acum era decisa ca, poposind pentru 6 luni in frumosul oras german, sa o viziteze si ea. Ceea ce Diana Salaghe isi propusese, a si implinit recent. Asa procedasem si eu in aprilie 1999, cind admirabila doamna Rodica Muschinski mi-a martusit, intre altele, ca, desi nu este bibliotecara de profesie si fara a fi retribuita, activeaza de mult timp in prestigioasa institutie a cartii din Freiburg. Dorim sa mentionam ca, in prima sa vizita acolo, Diana a imprumutat pe data carti pentru lectura (Asadar mai exista tineri care citesc, nerezumindu-se la navigarea pe Internet!!) propunindu-si sa faca o practica in perioada celor 6 luni cit va sta in Freiburg, oferindu-si in mod gratuit serviciile de tinara profesionista a domeniului. Nimic mai firesc, nimic mai laudabil decit o asemenea intentie! Daca Biblioteca primeste o asemenea oferta este problema institutiei, iar decizia d-lui director Bideanu va fi acceptata cu toata intelegerea de tinara bibliotecara instruita la Sibiu, care intre timp ne-a scris ca a participat la cursul de romana tinut la Freiburg, fiind placut impresionata de interesul studentilor germani pentru limba si cultura noastra. Ma bucura si intentia ei  de a urma la Universitate un curs  intensiv de limba germana, cu o ritmicitate de 4 ore zilnic.    De ce a fost atit de ofuscat domnul biolog D.O.D., care, declinindu-si biografia, tine sa precizeze ca a fugit din tara in 1982, stabilindu-se in Elvetia, unde sansele sale de afirmare au fost inzecit mai mari decit ale noastre. Primim cu multumire ideea ca la rindul sau D.O.D. poarta un mare respect Institutului freiburghez, al carui membru a devenit. Nu vad nici un dezacord cu ceea ce si eu nutresc pentru cea mai valoroasa biblioteca romana din strainatate. Pentru ca, pina in prezent, cel putin, eu nici nu cunosc o alta mai prestigioasa, despre Biblioteca Romana din Frieburg am scris mai multe articole si chiar un studiu legat de una dintre „comorile" ei, nesesizate nici de domnul atacant si nici de altcineva, anume „Mihai Eminescu si monarhia". Un manuscris necercetat (Criticilor mei) in vol. Studii eminescologice/ Etudes eminescologiques/ vol.VII, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2005, p. 135-160. Daca vrea cu adevarat sa il credem, atunci cind afirma „Evident, urmaresc cu interes si maniera in care diverse medii reflecta atit activitatea, cit si patrimoniul inestimabil al acestei venerabile institutii", de ce nu consemneaza prezumtiosul DOD, spre exemplu,  o contributie ca aceea, marginindu-se cu meschinarie la un oarecare cuvint, care nici macar nu ma reprezinta pe mine. Daca este asa respectabil jurnalist si se erijeaza in mare aparator al unui institut pe care nimeni nu-l ataca, de altfel, am dori sa aflam cite studii i-a consacrat acestuia? Sau toata competenta lui se rezuma la incoerentele trimiteri din enumerarea facuta pentru profani, probabil, care sa ramina uimiti de o afirmatie a lui Mircea Eliade, fara a observa ca ea nu are nicio legatura cu subiectul atacat.    Conf.univ.dr.Anca Sirghie

Ioana Istrate, 28 de ani, suplinitorPloaia aceasta isi face de cap. Pe linga faptul ca a fost foarte frig, ploua continuu. Eu sint pieton dintotdeauna, nu am avut niciodata masina, si slabe sanse sa imi permit vreodata asa ceva, si tocmai de aceea vreau sa ii rog pe soferi sa fie mai atenti atunci cind circula pe ploaie, sa ii menajeze putin si pe pietoni. Sint unii care iau viteza mare, trec prin gropi, si te uda din cap pina in picioare.  Monica Stanulescu, 32 de ani, bibliotecaraRevin din nou la problema sutelor de lucrari care au fost demarate in Sibiu. Eu inteleg ca sint necesare, si trebuiesc...asta este situatia, dar ar trebui ca responsabilii de aceste lucrari sa anunte cu o zi inainte in presa, ca din data „x", strada „y" va intra in reparatie, si va fi blocata, sau se va circula cu dificultate in zona respectiva. Ajungi cu masina, intr-o aglomeratie infernala, sa ramii efectiv blocat in trafic, deoarece inainte nu poti merge, se lucreaza, inapoia ta sint alte 50 de autoturisme, iar pe stradutele laterale se lucreaza de asemenea. Asta este deja batjocura la adresa sibienilor. Dumitra Gherman, 61 de ani, pensionaraVrem si noi pensii mai mari. Medicamentele sint foarte scumpe, la fel si hainele si alimentele, iar iarna cu facturi uriase se apropie cu pasi repezi.

Expozitie de fotografieMuzeul de Etnografie Universala „Franz Binder" va gazdui, in perioada 31 august - 15 octombrie, la sediul din Piata Mica, nr. 11, o expozitie cu totul exceptionala, organizata in colaborare cu Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, cu titlul „Mostenire sacra: Edward S. Curtis si indienii nord-americani". Expozitia este un omagiu adus indienilor nord-americani, istoriei si culturii lor si ilustreaza, prin cele 60 de fotografii (reproduceri fidele dupa originale), extraordinara diversitate a triburilor, asa cum apar ele in cronica fotografica a reputatului artist fotograf si etnograf Edward S. Curtis. Imaginile selectate reprezinta diversele zone geografice si culturale pe unde a umblat si fotografiat Curtis si ele ilustreaza maiestria artistica de portretist, simtul deosebit in surprinderea peisajelor, a naturii si al celor realizate la diferite evenimente ceremoniale.Expozitie la BrukenthalGaleria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal va invita sa vizitati expozitia artistei Laura Elena Popescu, intitulata „Sunt normala". Artista este absolventa a Academiei de Arta si Design Ion Andreescu din Cluj-Napoca, Facultatea de Foto-Video Procesare Computerizata a Imaginii, iar in ultimii ani a participat la toate expozitiile de grup ale artistilor sibieni, remarcindu-se prin calitatea artistica a lucrarilor sale.Expozitie la  „Franz Binder"Muzeul de Etnografie Universala „Franz Binder" gazduieste expozitia „Franz Binder - calator in Africa Centrala". Expozitia evoca amintirea unei personalitati de ale carui eforturi a depins inchegarea la Sibiu, in a doua jumatate a secolului al XIX- lea, a fondului de etnografie noneuropeana, alaturi de colectiile de istorie naturala. In cadrul manifestarii vor fi etalate citeva din piesele etnografice cele mai valoroase ale colectiei donate de Franz Binder in 1862 si 1862, Asociatiei A  Franz Binder si prezinta din perspectiva Jurnalului sau de calatorie locurile si oamenii pe care i- a intilnit, experientele de viata nu totdeauna fericite de care a avut parte printre piramide, in desert, cu ambarcatiuni pe Nil, uneori in vecinatatea negustorilor de sclavi sau a traficantilor de fildes, mediator uneori intre doua triburi vrajmase.

Muzeul in Aer liber din Dumbrava Sibiului gazduieste, pina joi, 31 august, Olimpiada Nationala „Mestesuguri Artistice Traditionale", organizata de Consiliul Judetean Sibiu, prin Complexul National Muzeal „Astra" Sibiu, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu, si derulata in cadrul programului „Tezaure Umane Vii". La concurs participa copii cu virste cuprinse intre 6-18 ani, cistigatori ai locurilor I la fazele judetene. Intrarea pentru copiii sibieni este libera!

La sfirsitul acestei saptamini, sibienii sint invitati sa petreaca citeva seri de neuitat in Clubul Imperium Pub. Astfel, vineri, incepind cu ora 21, sinteti invitati sa luati parte la un concert live sustinut de formatia Vasile Snaco si „Imperium Jazz Band", „Unora le place Jazz-ul". Intrarea este de un euro. Simbata seara va avea loc un alt concert live, sustinut de mnembrii grupului „Traffic" si invitatii acestora. Evenimentul incepe tot la ora 21, iar intrarea este un euro. Duminica este seara „vechiturilor" muzicale, „Oldies, but goldies". Intrarea este libera. 

Presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a declarat, ieri, ca proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale se va adopta in momentul in care va exista vointa politica. „La Statut (proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale - n.r.) problema nu este de natura procedurala, ci de natura politica. In momentul in care va exista vointa politica, se va face si Statutul", a opinat Olteanu.Lipsa de cvorumBogdan Olteanu a constat ca, de un an, nu exista vointa politica la nivelul multor grupuri parlamentare din Camera Deputatilor. Potrivit lui Olteanu, Comisiile juridica, pentru invatamint si pentru drepturile omului urmeaza sa se intruneasca, saptamina viitoare, pentru a discuta proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale. Cele trei comisii au inceput dezbaterea acestui proiect de lege in luna februarie, dar nu au reusit, in aproape jumatate de an, sa analizeze nici jumatate dintre amendamentele depuse, sedintele fiind de multe ori suspendate din lipsa de cvorum.Dispute in coalitieCele trei comisii au incercat, fara succes, sa se reuneasca in aceasta saptamina, pentru a dezbate proeictul de lege. Proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale, sustinut de UDMR si criticat de opozitie, a generat, de-a lungul timpului, unele dispute in coalitia majoritara, printre cei care doreau amendarea proiectului aflindu-se PD si PC.

Corneliu Bucur, directorul Complexului National Muzeal „Astra" din Sibiu, solicita Comisiilor de Cultura din Parlament o ancheta asupra modului in care Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a alocat fondurile pentru pregatirea proiectelor culturale ce se vor desfasura in 2007, la Sibiu.Cinci pentru TeatruMCC a alocat in aceasta luna o suma de 3,5 milioane lei pentru pregatirea a 37 de proiecte culturale, care se vor organiza in cadrul programului „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007". Peste 50% dintre fonduri s-au indreptat spre pregatirea a cinci proiecte ale Teatrului „Radu Stanca". Complexul Muzeal „Astra" a primit circa 120.000 lei pentru a pregati patru proiecte: „Sibiu - orasul meu natal" (8.500 lei), „Etno Tehno Parc - Muzeul Copiilor" (72.000 lei), Expozitia temporara „Mobilierul pictat transilvanean" (27.000 lei) si „Tezaure Umane Vii" (12.600 lei). Muzeul nu va mai primi fonduri de la MCC si in 2007 pentru aceste proiecte.„Sabotare fatisa"Corneliu Bucur este nemultumit ca au fost omise de la finantare alte proiecte propuse de muzeu si spune ca exista „discrepante frapante" in alocarea acestor fonduri. „Muzeul «Astra» protesteaza fata de aceste stridente discriminari si acuza factorii decidenti, in frunte cu comisarul guvernamental Sergiu Nistor, de sabotare fatisa, prin efectele nefaste ale nealocarii fondurilor solicitate", spune Bucur. Totodata, el solicita o ancheta in acest caz din partea Comisiilor pentru Cultura din Camera Deputatilor si Senat. „Ne rezervam dreptul democratic de a solicita o ancheta, pe aceasta tema, din partea Comisiilor pentru Cultura ale Parlamentului, informindu-l, totodata, si pe Presedintele Romaniei, asupra spiritului total nedemocratic prin care s-au stabilit prioritatiile si s-au repartizat fondurile, pentru anul 2006, in sustinerea manifestarilor selectate in cadrul programului «Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007»", adauga Bucur. In cazul in care cele doua comisii ale Parlamentului vor gasi ca acuzatiile sale sint indreptatite, directorul Muzeului „Astra" solicita destituirea lui Sergiu Nistor.Omise de la finantarePrintre evenimentele propuse de muzeu si omise de la finantare se numara, potrivit lui Corneliu Bucur, Festivalul International de Film Antropologic si Documentar „Astra FilmFest", Festivalul National al Traditiilor Populare, alte manifestari din proiectul „Tezaure Umane Vii".

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamint (FSLI) ameninta cu boicotarea inceputului de an scolar daca, pina pe 15 septembrie, Guvernul nu va respecta acordul incheiat in noiembrie 2005, liderii organizatiei nefiind de acord cu renegocierea acestui protocol. „Guvernul este obligat se respecte acordul semnat in toamna anului trecut si nu sintem de acord cu renegocierea acestuia, asa cum a cerut Federatiei Educatiei Nationale", a declarat, ieri, Aurel Cornea, presedintele FSLI.Pregatiri de mitingAcordul a fost asumat de Guvern in noiembrie, iar daca nu se respecta termenii acestuia privind mai ales Legea salarizarii si alocarea fondurilor de 1,1 miliarde de euro, promise pentru educatie, membrii FSLI ameninta cu boicotarea inceperii anului scolar. De asemenea, Cornea a mai spus ca sindicalistii pregatesc un miting in Capitala si pichete saptaminale in fata sediului Guvernului, actiuni la care sint chemate sa participe toate federatiile din invatamint.Apel la presedintePe de alta parte, FSLI, impreuna cu federatiile „Spiru Haret" si „Alma Mater" cer prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu „o intilnire prin care acesta sa comunice modul in care are de gind sa respecte termenii acordului", a precizat Cornea. Totodata, sindicalistii FSLI cer presedintelui Traian Basescu sa se implice in dezamorsarea conflictului, amenintind ca acesta ar putea degenera.Intilnire cu premierulFEN a cerut, ieri, premierului Calin Popescu Tariceanu, o intilnire in care sa discute problemele legate de salarizarea personalului din invatamint, precum si de alocarea fondurilor de 1,1 miliarde de euro, promise pentru educatie. Conducerea federatiei i-a solicitat prim-ministrului sa stabileasca in cel mai scurt timp posibil o intilnire pentru reluarea discutiilor privind respectarea acordului incheiat in luna noiembrie 2005 si care a conditionat stingerea conflictului de munca.Salarii mai mariSindicalistii acuza Executivul de nerespectarea promisiunilor legate de Legea salarizarii personalului bugetar „care, cel mai probabil, dupa cum spun reprezentantii Guvernului, va intra in vigoare doar peste patru ani si nu de la 1 ianuarie 2007, cum se stabilise", a apreciat conducerea FEN, intr-un comuncat de presa. Liderii Federatiei ii mai cer prim-ministrului sa vina si cu o propunere de majorare a salariilor personalului de invatamant pentru 2007, care sa elimine discrepantele intre veniturile bugetarilor.Acord din 2005In 28 noiembrie anul trecut, dupa mai mult de o luna de proteste ale cadrelor didactice si in urma numeroaselor runde de negociere, a fost semnat un acord intre reprezentantii federatiilor sindicale din invatamintul preuniversitar si universitar si cei ai Executivului. Presedintele Basescu s-a implicat in medierea conflictului dintre reprezentantii Guvernului si federatiile sindicale din invatamint.Propunerile ExecutivuluiPotrivit Executivului, salariile personalului didactic sau nedidactic urmau sa fie majorate cu aproape 12 la suta (cu 5,5 la suta la 1 ianuarie 2006 fata de nivelul din decembrie 2005 si cu 6 la suta de la 1 septembrie 2006, fata de august 2006). In urma acestor majorari succesive, salariul mediu al cadrelor didactice ar urma sa creasca cu peste 1.250.000 lei vechi, reprezentind in termeni reali - suplimentar fata de nivelul estimat al inflatiei - o crestere nominala de 4,51 la suta.

Sometra Copsa Mica a intrat in revizie. Este o perioada in care investitiile derulate aici au ca obiect si eliminarea poluarii cu publeri de metale grele, potrivit protocolului semnat cu Ministerul Mediului. Lucrari supravegheateComisarii Garzii de Mediu supreavegheaza atent lucrarile efectuate. „Cu ocazia acestei revizii, societatea deruleaza un volum mare de lucrari de investitii, care au drept scop eliminarea poluarii atmosferice cu pulberi de metale grele, provenite de la instalatia de aglomerare si furnal, precum si incadrarea apelor uzate industriale evacuate in riul Tirnava Mare. Aceste lucrari au fost monitorizate de catre inspectorii comisariatului si ai agentiei de protectia a mediului, pentru a se incadra in parametrii si termenele prevazute in planul de actiuni al Agentiei Internationale de Mediului", spune Danina Banea, comisar sef la Comisariatul judetean Sibiu.Controale in judetIn paralel, angajatii Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu au efectuat, in acesta luna, o serie de controale la 83 de agenti economici si a verificat 30 de reclamatii, a efectuat 6 controale tematice la instalatiile de prelucrare primara a lemnului. Cu aceasta ocazie, au aplicat un numar de 20 de sanctiuni contraventionale, din care 6 avertismente si 14 amenzi in valoare totala de 82.900 Ron. Dintre acestea, s-au distins controalele efectuate pe riul Olt, care au avut drept scop evaluarea starii de igiena a cursului acestui riu, constientizarea administratiilor publice locale din localitatile riverane despre obligatiile ce le revin pentru respectarea zonelor de protectie sanitara si desfasurarea permanenta a unor actiuni de salubrizare a malurilor si cursului de apa. 

Luna viitoare, vor beneficia de gratuitate la transportul in comun sibian peste 2.000 de persoane cu handicap si insotitori. In sedinta ordinara de astazi, Consiliului Local i se va supune spre aprobare lista pentru luna viitoare a persoanelor cu handicap accentuat si grav, precum si a asistentilor personali ai acestora. Situatia a fost intocmita de catre lucratorii Serviciului Public de Asistenta Sociala din cadrul Primariei Sibiu, pe baza solicitarilor primite in lunile iulie si august. Ea cuprinde nu mai putin de 2.046 de nume, dupa ce, in ultima perioada, Serviciul de Asistenta Sociala a luat in evidenta 94 de solicitari.Abonamente gratuiteLista celor 2.000 de beneficiari nu-i include si pe miile de sibieni care au depasit virsta de 65 de ani, si care pot calatori gratuit, doar avind asupra lor buletinul de identitate. In mod normal, abonamentele lunare speciale, pentru handicapati, valoreaza 40 de lei noi, fata de 70 de lei cit costa un abonament normal, pe toate liniile. Chiar si asa, acestea sint platite integral de municipalitate.Potential de transportConform statisticilor efectuate de Tursib, in acest moment, societatea beneficiaza de 72 de autobuze, 36 de troleibuze si patru garnituri de tramvai, capabile sa asigure o capacitate medie zilnica de transport de 44.800 de calatori cu troleibuze, 77.500 calatori cu autobuze si 6.500 de calatori cu tramvaiul.

Incalzirea cu energie termicaAjutoarele pentru incalzirea locuintei cu energie termica, furnizata in sistem centralizat, vor fi acordate prin compensarea procentuala a valorii efective a facturii la energia termica. Compensarea se va acorda in functie de venitul obtinut pe membru de familie si va avea valori cuprinse intre 10% si 100% din valoarea facturii. Pentru familiile care beneficiaza de ajutor social, in baza legii privind venitul minim garantat, compensarea va fi de 100%. Pentru prima data, persoanele singure vor beneficia de un ajutor mai mare cu 10% decit transa in care se incadreaza o familie, in functie de venit. Ajutoarele vor fi calculate in conformitate cu tipul apartamentului (1, 2, 3, 4 camere) si de zona de temperatura. Judetul Sibiu este cuprins in zona rece de temperatura.Incalzirea cu gaze naturaleCuantumurile ajutoarelor pentru incallzirea locuintei cu gaze naturale vor fi majorate cu aproximativ 14%, in comparatie cu cele acordate pina acum. Ajutoarele se stabilesc in functie de venitul mediu lunar pe membru de familie. Ajutoarele care se acorda sint de maximum 210 lei (2.100.000 lei vechi), pentru familiile si persoanele singure, al caror venit mediu lunar pe membru de familie este de pina la 125 lei noi (1.250.000 lei vechi) si de minimum 15 lei noi (150.000 lei vechi) pentru familiile si persoanele singure care realizeaza un venit lunar cuprins intre 440 lei noi (4.400.000 lei vechi) si 500 lei noi (5.000.000 lei vechi).Incalzirea cu alti combustibiliAjutoarele pentru incalzirea locuintei cu lemne carbuni si alti combustibili se acorda in cifra fixa, de 50 lei lunar (500.000 lei vechi), familiilor si persoanelor singure care beneficiaza de ajutor social stabilit in conditiile legii privind venitul minim garantat. Dreptul la ajutor, pentru cele trei tipuri de incalzire a locuintei, se stabileste o singura data pentru toata perioada sezonului rece (noiembrie 2006 - 31 martie 2007). Pragul de venit obtinut de persoanele carora li se adreseaza aceasta masura creste astfel de la 3.100.000 de lei vechi la 5.000.000 lei vechi, pentru fiecare membru de familie.  Ajutoare pentru SibiuCresterea cuantumului pentru care se acorda ajutoare de incalzire va conduce la cresterea numarului de familii si persoane care vor beneficia de acest ajutor. „La nivelul judetului nostru, circa 36.000 de familii au beneficiat de bonuri valorice pentru caldura in iarna trecuta. Acum, cind s-au schimbat plafoanele si modul de calcul, imi este greu sa spun o cifra cu familiile sau personele beneficiare de ajutor, dar numarul acestora va creste simtitor", spune jr. Aurel Badiu, director adjunct la DMSSF Sibiu

Viteza face din nou victime. Doua persoane si-au pierdut viata, ieri dimineata, dupa ce soferul unui TIR, care nu a adaptat viteza la conditiile de carosabil umed, a pierdut controlul asupra volanului, a intrat pe contrasens si s-a izbit violent intr-un autoturism marca Dacia. Tragedia s-a produs in jurul orei 10.15, la iesirea din Saliste spre Miercurea Sibiului. Autoturismul Dacia, care circula regulamentar, a fost practic strivit de autotren, iar ocupantii sai nu au avut nici o sansa de scapare. Conducatorul masinii, dar si o pasagera care statea pe bancheta din spate, au decedat pe loc. Panica pe soseaAlte zece persoane au ajuns la spital, ieri dupa-amiaza, in urma unui accident petrecut la iesirea din Cisnadie spre Sibiu. Soferul unui autoturism marca Dacia nu s-a asigurat suficient inainte de a vira la stinga, spre Sibiu, si a intrat intr-un microbuz de calatori. Acesta a ricosat mai apoi intr-o autoutilitara Dacia, care circula regulamentar din contrasens. Doua persoane aflate in autoutilitara au fost ranite grav. Cei trei ocupanti ai Daciei care a produs accidentul au scapat cu rani destul de usoare. Mai norocosi au fost si cei 16 pasageri au microbuzului de calatori care circula pe ruta Sibiu - Rimnicu Vilcea. Au scapat doar cu citeva zgirieturi si o spaima groaznica. La locul accidentului au fost mobilizate mai multe 10 ambulante, care au transportat ranitii la Spitalul Clinic Judetean Sibiu.

Viabilitatea drumurilorConform normativelor in vigoare, drumurile din judetul Sibiu se regasesc in nivelele II, III si IV de viabilitate. In categoria a doua de viabilitate intra 40 de drumuri cu o lungime de 528,073 km, care fac legatura intre cele 53 de comune. In categoria a treia sint cuprinse 25 de drumuri, cu o lungime de 191,390 km, pentru care trebuie asigurata pe timp de iarna viabilitatea acestora, iar in categoria a IV-a - drumuri cu trafic redus, ale caror cheltuieli de intretinere a viabilitatii pe timp de iarna nu se justifica economic - sint cuprinse 33 de drumuri cu o lungime de 224,238 km. Lupta cu iarnaTinind cont de experienta altor ani, cu ierni mai blinde sau mai aspre, Consiliul Judetean si-a propus organizarea a 8 baze de lucru, cu 12 puncte de sprijin. Acestea dispun de utilaje de prevenire a inghetului, de dezapezire si mentinere a drumurilor in conditie de circulatie pe timp de iarna.DotareaPentru a face fata rigorilor iernii si a asigura mijloacele necesare pentru viabilitatea drumurilor judetene, Consiliul Judetean si-a stabilit un plan de bataie, care urmeaza sa fie pus in practica de 15 cadre de conducere si 63 de muncitori. Vor fi puse la dispozitia acestora 61 de utilaje specifice activitatii de dezapezire, circa 1.050 tone de sare si 7.980 mc de nisip. Pentru zona turistica si montana, sitemul de organizare dispune de utilaje moderne, capabile sa faca fata unor cantitati mari de zapada asternute pe carosabil.LicitatieConsiliul Judetean Sibiu a fost nevoit sa intrerupa contractul de concesiune incheiat cu Sectia de Drumuri si Poduri Sibiu pentru lucrari de dezapezire si combaterea inghetului pe raza judetului Sibiu. Urmeaza ca, in scurt timp, sa organizeze o licitatie. „In conformitate cu prevederile legale, va trebui sa organizam o licitatie pentru desemnarea firmei care se va ocupa de aceste lucrari. Este de mentionat ca dotarea bazelor si punctelor de sprijin este minimala, urmind ca operatorul de specialitate care va cistiga licitatia sa stabileasca concret dotarile cu utilaje si nominalizarea personalului coordonator si de executie", spune ing. Virgil Benga, sef serviciu ADP Sibiu. 

In asteptarea consilierilor judeteni, care si-au programat sedinta din aceasta luna la Bilea Lac, a inceput sa ninga. Ieri, la Sibiu s-au inregistrat 18 grade Celsius. Dar pe munte, la peste 1.800 de metri, au cazut primii fulgi de nea de dupa sezonul cald. Lucratorii de la Centrul Meteorologic Regional spun ca, in noaptea de marti spre miercuri, mercurul din termometre a scazut sub 0 grade Celsius si lapovita s-a transformat efectiv in ninsoare. Aceasta a continuat pe parcursul noptii si a fost insotita de ceata. Insa fulgii au fost timizi, asa ca astazi, pe consilierii judeteni ii va intimpina tot covorul rosu, si nu cel alb.Ninsoare slabaDaca turistii aflati  in zona s-au bucurat ca niste copii de prima zapada, meteorologii nu s-au lasat prea impresionati. „Nu s-a depus strat de zapada. In buletinul meteo din aceasta zi nu am mentionat strat de zapada, pentru ca a fost o fulguiala care nu s-a depus. La noapte si joi,  insa, se pastreaza conditiile de precipitatii mixte, mai ales pe durata noptii, la peste 1.800 de metri altitudine. Temperaturile sint scazute, aproape de zero grade", arata Narcisa Milian, meteorolog de serviciu la Centrul Meteorologic Regional Sibiu. Era vremeaNinsoarea nu e un lucru neobisnuit pentru aceasta perioada a anului la Bilea. La 2.044 de metri altitudine, iarna tine aproape 10 luni pe an, iar in unele locuri sloiurile de gheata nu se topesc niciodata. Dar astazi si miine ar putea sa mai ninga pe Crestele Fagarasilor. Frigul va continua pina vineri dupa-amiaza, apoi vremea se va incalzi treptat. Acum, la Bilea Lac sint conditii de ceata, insotita de precipitatii mixte, iar temperatura abia atinge 1 grad Celsius.

Ca la examenMunicipalitatea sibiana s-a simtit, timp de doua zile, ca la examen. A trebuit sa faca dovada ca munceste serios, mai ales ca, anul viitor, micutul orasel de pe malurile Cibinului  se va transforma in capitala culturala a Europei. Consiliul International al Monumentelor si Siturilor a fost reprezentat la Sibiu de expertul Werner Desimpelaere. Acesta a evaluat dosarul de candidatura depus de Sibiu, pentru includerea centrului istoric al orasului in patrimoniul mondial, patronat de UNESCO. Edilii, la raportSpre finalul vizitei de evaluare, Desimpelaere s-a intilnit cu primarul Sibiului, Klaus Johannis, comisarul guvernamental pentru programul Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007, Sergiu Nistor, dar si cu autorii dosarului de candidatura inaintat de catre municipiul Sibiu. S-a interesat de stadiul lucrarilor angajate de municipalitate in aria protejata a centrului istoric si daca ele sint conforme cu documentatia depusa. La cele doua intilniri de lucru au participat si reprezentanti ai Inspectoratului de Stat in Constructii, ai Directiei pentru Cultura, Culte si Patromoniu Cultural National, Arhitectul Sef al Municipiului Sibiu, reprezentanti ai Biroului de Urmarire si planificare a Orasului Istoric si a Monumentelor din cadrul Primariei Municipiului Sibiu.Managementul centrului istoricIn cadrul intilnirii de lucru au fost purtate discutii cu privire la dosarul de candidatura, elemente legate de santierele deschise in zona centrului istoric. Participantii la intrunire au dezbatut programul de management al centrului istoric, condus de municipalitatea sibiana in colaborare cu GTZ, precum si cu privire la justificarea zonei care protejeaza aria centrului istoric. La intilnire a fost expusa si legislatia in domeniu, precum si o serie de planuri urbanistice zonale, care au legatura cu zona centrului istoric, in special planurile urbanistice zonale pentru Piata Garii si Piata Unirii, doua dintre punctele de intrare in aria protejata.Cetate protejataEforturile Sibiului de a fi recunoscut pe plan mondial, ca tezaur de cultura si civilizatie, sint foarte vechi, iar actiunea de acum ar insemna mult, mai ales ca in 2007, Sibiul va fi Capitala Culturala Europeana. „Centrul istoric al Sibiului a avut privilegiul sa fie cuprins pe listele Monumentelor Istorice din Romania inca din anul 1950, ca Zona Protejata. Tot cuprinsul ariei cetatii, cu cele patru incinte fortificate, cu orasul de jos si platforma orasului de sus, inclusiv cu o arie de protectie in jurul acestui nucleu, in suprafata totala de aproximativ 80 de hectare", spune Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei Sibiu.Control obligatoriuVizita de saptamina aceasta reprezinta o etapa obligatorie in procesul de evaluare a dosarului depus. Dosarul de candidatura pentru includerea centrului istoric al municipiului Sibiu in patrimoniul UNESCO a fost inaintat Directiei Monumente Istorice si Muzee din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor inca din mai 2004. UNESCO va lua o decizie finala abia anul viitor.

Organizatorii Maximum Rock Festival (Promusic Prod, revista „Maximum Rock" si Asociatia YMCA Napoca) au lansat de curind un concurs pentru cei care vor participa la manifestarea muzicala gazduita de Cluj. Avertizind de la bun inceput ca este „numai pentru rockerii adevarati", acestia isi justifica demersul prin faptul ca „cele 150 de rezervari care asigurau un tricou Maximum Rock Festival gratuit au fost epuizate", drept care se ofera o noua surpriza. Mai exact, cei care comanda pina la data de 5 septembrie bilete pentru acest festival vor intra intr-o tragere la sorti pentru „cele 40 de locuri care asigura o intilnire pentru o sesiune de autografe si fotografii cu membrii formatiilor W.A.S.P. si Crematory". Pentru a putea intra in respectiva competitie, fanii vor trebuie sa completeze formularul postat la adresa de Internet http://www.pro musicprod.ro/maximumrock festival/biletefestival.html. La tragerea la sorti vor participa si cistigatorii celor 150 de rezervari. Avind ca slogan „Muzica impotriva drogurilor", Maximum Rock Festival va avea loc la Aeroportul din Cluj-Napoca in 6 si 7 octombrie, incepind cu ora 18. Intrarea in incinta se va face incepind cu ora 15.30. Vor cinta Crematory, WASP, Catamenia, Winterhorde, Trooper si, de curind, s-au mai anuntat clujenii de la Voices of Silences si Korozy (Ungaria).

Vacanta „all inclusive"Dupa ce a construit o primarie de 5 stele, primarita din Chinteni, Lucia Suciu, este din nou darnica la mina si trimite opt elevi, fruntasi la invatatura, intr-o excursie in Malta. In afara de o sponsorizare, vacanta elevilor premianti de locul I din clasele V-VIII este suportata din bugetul Consiliului Local Chinteni. Excursia costa, pentru fiecare persoana, 560 de euro si este de tip „all inclusive". O parte din suma,1.500 de euro, au fost oferiti drept sponsorizare de societatea CPL Concordia, cea care a realizat lucrarea de instalare a conductelor de gaz metan din comuna. Elevii invata la scolile generale din Chinteni si Deus si au obtinut toti medii anuale de peste 9,50.1.000 de euro pentru insotitoare4.100 de euro a oferit Lucia Suciu din bugetul local al comunei pentru un sejur de vis. Bineinteles, de vacanta insorita pe tarmuri exotice vor profita si o angajata a primariei din Chinteni, Corina Codre, consilier juridic, dar si directoarea scolii din Deus, Mihaela Brasoveanu. „Cind este vorba de copii, nimeni nu comenteaza nimic", ne-a declarat, cu o zi inainte de plecare, angajata primariei, insa nu a ascuns faptul ca este si ea incintata de acest sejur. Corina Codre a motivat plecarea in vacanta pe banii contribuabililor prin faptul ca elevii trebuie insotiti si supravegheati. Grupul de zece persoane a pornit ieri dimineata si se va intoarce acasa dupa o saptamina.

¤ Thereau la SteauaEchipa lui Gigi Becali a ajuns ieri la un acord  cu atacantul echipei Charleroi, Cyrill Thereau, care va semna un contract pe patru ani cu Steaua. El are 23 de ani si este de nationalitate franceza. A mai evoluat la Orleans (12 goluri) si la Anvers. Momentul sau de virf s-a petrecut in Cupa Frantei, cind a eliminat, cu Anvers, pe Olimpique Marseille si a inscris un gol pentru echipa sa. La Charleroi a marcat 3 goluri in acest sezon, unul dintre ele in partida in care Charleroi a invins pe Standard, cu 2-1, la Liege, inaintea meciului tur cu Steaua. (D. L.)¤ „Sapaliga" revine la FarulMarin Ion, fostul antrenor al echipei Universitatea Cluj si in ultimul timp director tehnic la Dinamo II, a parasit echipa din Stefan cel Mare pentru a ocupa aceeasi functie la Farul Constanta. „Am rezolvat rezilierea contractului cu Dinamo, astfel incit sint gata sa incep munca la Farul. Postul pe care sint incadrat este de director tehnic, cu atributiuni privitoare la echipa mare si la formatia secunda", a precizat Marin. Tehnicianul a antrenat Farul de doua ori, intre 1996-1997 si in 2003. (D. L.)¤ Vieri la BergamoAtacantul italian Christian Vieri a semnat un contract de un an cu gruparea Atalanta. Fostul international italian a acceptat oficial termenii impusi de conducerea gruparii din Bergamo si le va intari acestora atacul pentru noul sezon de Serie A. Campioana sezonului trecut din Serie B a decis sa-i ofere un contract de 15.000 de euro pe luna jucatorului de 33 de ani, in care sint stipulate mai multe clauze, una dintre ele fiind un bonus in cazul in care echipa nu retrogradeaza.Initial, Vieri se transferase de la Monaco la Sampdoria, dar a parasit formatia din Genoa, de comun acord cu conducerea clubului, inainte de a efectua primul antrenament acolo. Existau zvonuri cum ca atacantul ar renunta la fotbal pentru o cariera in televiziune, dar acesta a ales sa revina la clubul sub culorile caruia a mai evoluat in sezonul 1995-1996, cind a inscris 7 goluri in 19 meciuri. (M. C.)¤ Amical la handbalEchipa clujeana de handbal masculin „U" Agronomia va sustine azi, de la ora 17.30, in Sala Sporturilor „Horia Demian", un meci de pregatire in compania echipei din Oradea. In weekend, va participa la un turneu de pregatire, la Bistrita. Atit pentru meciul de azi, cit si pentru cele de la Bistrita, tehnicianul Leon Gombos nu stie daca va putea sa conteze pe Burca si Senocico, acestia fiind accidentati. Sezonul oficial va incepe pe 9 octombrie, clujenii urmind sa debuteze in deplasare, la HCM Brasov. (D. L.)¤ „Sfert": SUA - GreciaIeri au avut loc ultimele doua meciuri din sferturile de finala ale Campionatului Mondial de Baschet din Japonia. In primul meci al zilei, echipa nationala de baschet a Greciei a invins clar Franta cu 73-56. Francezii au condus o singura data in joc, la o diferenta de doua puncte. La final, au pierdut cu 17 puncte, desi la un moment dat grecii aveau un avantaj de 30. Ultimul sfert a bifat calificarea SUA in semifinale, dupa un meci neconvingator cu Germania, 85-65. Cele doua echipe care au invins ieri se vor intilni vineri in semifinale. Tot miine, in cealalta semifinala, se vor intilni Spania si Argentina. (D. L.)

Mijlocasul Sorin Paraschiv (Steaua) a parasit ieri cantonamentul echipei nationale de la Constanta, dupa ce in cursul antrenamentului efectuat dimineata a suferit o intindere. „Sorin Paraschiv a suferit o intindere la picior in cursul antrenamentului de dimineata, iar in cursul serii sau joi dimineata se va decide daca va veni sau nu cineva in locul lui", a precizat purtatorul de cuvint al Federatiei Romane de Fotbal, Paul  Zaharia. In acest moment, pentru dubla cu Bulgaria (acasa, 2 septembrie) si Albania (deplasare, 6 septembrie), Piti are sub comanda numai 20 de jucatori. Tot ieri, selectionerul a confirmat ca nu va conta pe Dorinel Munteanu la cele doua meciuri, intrucit nu s-a prezentat la reunirea lotului pina in cursul serii de marti. Reamintim ca Dorinel a avut ieri o inmormintare in familie - a cumnatului sau - si i-a cerut voie lui Piti sa stea la ceremonia funerara.Astfel, Piturca are probleme foarte mari in privinta jucatorilor care ar trebui sa joace pe postul de inchizator. El a implementat la Nationala un sistem cu doi inchizatori, 4-2-3-1, dar la meciurile cu Bulgaria si Albania nu va putea sa conteze pe Mirel Radoi, Dorinel Munteanu, Ovidiu Petre si Sorin Paraschiv. Astfel, este posibil ca, alaturi de Paul Codrea, pe acel post sa fie folosit Laurentiu Rosu. Pina la inchiderea editiei, selectionerul nu a anuntat un alt nume de jucator care sa-l inlocuiasca pe Paraschiv.

„Massa e peste Schumacher"„Cursa de la Budapesta a aratat-o, iar cea de la Istanbul a confirmat-o: in conditii de presiune, Michael face multe greseli. Alonso este mult mai calm in astfel de situatii. Michael este campion mondial de sapte ori, dar, sub presiune, Alonso si unii dintre ceilalti tineri sint piloti mult mai puternici", a declarat Lauda pentru F1racing.net.Austriacul a mai spus ca actualul coleg al lui Schumacher, Fellipe Massa, a demonstrat ca este mai bun decit germanul cind conduc amindoi acelasi tip de masina. „Massa m-a impresionat si cred ca i-a impresionat si pe cei de la Ferrari. A fost mai puternic decit Michael cu aceeasi masina, de la prima sesiune de antrenamente pina la finalul cursei. A facut o treaba perfecta. Massa a fost perfect, Schumacher a fost departe de a fi astfel. Masinile sint identice, deci Michael ar fi trebuit sa cistige. Dar a facut prea multe greseli si e in pierdere de forma", a atacat Lauda.„Sa se retraga!"Lauda spune ca timpul a expirat pentru Schumi in lupta pentru titlu, momentul-cheie fiind MP al Turciei, ocazie ratata de german. „Ma tem ca Istanbul a fost decisiv. Alonso este in stare sa-l bata pe Michael chiar si cu o masina mai slaba", crede Lauda. Austriacul a spus in final ca Schumi ar fi trebuit sa se retraga din activitate: „Dupa Ungaria si Turcia, in mod categoric as arunca prosopul. I-a trecut timpul germanului". Alonso l-a detronat pe german, cistigind editia de anul trecut, iar in acest sezon, cu patru curse inainte de finalul sezonului, are 12 puncte in fata lui Schumacher.

Duminica, 3 septembrie, incepind cu ora 17.30, pe Aeroportul Cluj-Napoca va avea loc a III-a etapa din turneul Max Moto Tournament. Aceasta este competitia oficiala de viteza in linie dreapta pe zona de asfalt din Romania. Concursul se va desfasura pe decursul a trei ore si va include curse de motociclete in linie dreapta pe zona de asfalt, demonstratii de Freestyle si un parc moto. Toate cursele de viteza vor fi pe distanta de 300 metri, cu start de pe loc, si vor admite la start cite doi participanti.Clasele de motociclete admise la concurs sint: sport-turing Open (125 cc - 1.000 cc) - vor fi admisi la inscriere maxim 16 participanti; 600 cc - vor fi admisi la inscriere maxim 24 participanti si 1.000 cc - vor fi admisi maxim 16 participanti. La ultima clasa, cea de 1.000 cc, vor fi admise si motocicletele de peste 1.000 sau 1.300 cc).Cistigatorul pe etapa va fi declarat participantul care nu va suferi nici o infringere directa. Primii trei concurenti de la fiecare din cele trei categorii vor fi premiati cu produse specifice constind in schimburi de ulei si kit-uri de curatat motocicleta.Regulamentul concursului poate fi accesat pe site-ul: www.bestsport.ro. Evenimentul este organizat sub autoritatea Federatiei Romane de Motociclism, in parteneriat cu Directia Judeteana de Sport Cluj, iar intrarea publicului este libera.

Situatia echipei Unirea Dej este una destul de complicata, cu numai 3 puncte dupa primele patru etape fiind in acest moment pe locul 15. In plus, ea a fost eliminata din Cupa Romaniei, marti, de echipa de Liga a III-a „U" 1919.A cistigat un singur meci, in campionat, cel de la Politehnica II Timisoara (1-0), disputat in cadrul etapei a III-a. Elevii lui Ciorceri au pierdut meciurile de acasa cu Dacia Mioveni (0-2) si cel cu Minerul Lupeni (1-2), cit si deplasarea de la ISCT (2-0).Simbata, se vor deplasa la Baia Mare, pentru meciul cu echipa locala, care are numai un punct dupa primele etape.„La aceasta ora (n.r., miercuri, ora 15) sint antrenorul echipei. Am convenit cu domnul Muresan, dupa prima etapa, ca voi ramine antrenor numai daca dupa etapa a VI-a vom sta cit de cit bine in clasament. Dar stiti cum este, nu stii ce iti aduce ziua de miine...", ne-a spus ieri Ciorceri.Presedintele CFR-ului, Iuliu Muresan, a spus ca pentru moment Ciorceri va ramine pe banca tehnica. „Cred ca vom trage linie, dupa cum am mai spus, dupa etapa a VI-a. Nu ne deranjeaza ca ei au fost eliminati din Cupa, ci parcursul mai slab din acest debut de campionat", a spus Iuliu Muresan.Favorit la preluarea bancii tehnice a echipei dejene este Leo Grozavu, fost tehnician al echipei Universitatea, dar nici o parte nu recunoaste ca se poarta discutii. „Nu am discutat cu Grozavu. Nu cred ca va ajunge aici, deoarece el este un antrenor de promovare, iar noi nu putem sa promovam cu Dejul, deoarece este «echipa-satelit»...", a spus Muresan.„Pina acum, nu am discutat cu nimeni, nici de la CFR, nici de la Dej. Nu pot sa ma pronunt daca as merge sau nu. Daca voi avea o discutie pe aceasta tema, va voi putea da un raspuns, in functie de ceea ce se vrea la echipa. Sint antrenor profesionist, am pus suflet la Universitatea Cluj, dar trebuie sa ma gindesc la viitor si nu pot sa zic un «nu» clar unei oferte numai pentru ca ele sint rivale", a spus Grozavu. De remarcat ca el a asistat simbata la meciul de cupa dintre „U" 1919 si Unirea Dej.  

La inceput a fost contestat de faniCalin Moldovan a revenit la Universitatea Cluj in vara acestui an, transferul fiind contestat la inceput de fani, intrucit el a aparat excelent la meciul dintre fosta lui echipa, ISCT, si „U" Cluj" si a compromis in parte sansele la promovare a echipei conduse pe atunci de Leo Grozavu.El a profitat de o accidentare a lui Szolomajer si a prins, astfel, postul de titular, la ultimele patru meciuri, trei in campionat si unul in Cupa Romaniei. Este de remarcat ca nu a primit gol la nici unul din meciurile la care a aparat: cu FCM Tirgoviste (0-0), Alba Iulia (0-0), Auxerre Lugoj (1-0) si Bihorul Beius (6-0). In acest debut de sezon, el poate sa fie considerat cel mai bun jucator al „studentilor", salvind echipa de multe ori in situatii de „1-1".„Nu mi-am facut o tinta sa nu primesc gol timp de «n» meciuri, dar daca am ajuns deja la patru partide fara gol primit, atunci as vrea sa o tin tot asa cit mai mult. Cred, insa, ca este mai important sa cistige echipa, si nu daca primesc eu gol", spune Calin Moldovan.Laudat de Falub si BanceuMoldovan spune ca este pregatit sa-si reia locul pe banca de rezerve daca Falub va considera ca Szolomajer merita sa fie titular. „Si la aceasta problema pot sa spun ca nu va conta foarte mult cine este in poarta, atita timp cit echipa va cistiga. Atunci cind va fi si Szolomajer apt din punct de vedere fizic, va ramine de vazut care va fi titular. Oricum, nu avem de ce sa fim suparati unul pe altul, eu ii tin pumnii cind el este titular si la fel cred ca face si el. Sint pregatit sa revin pe banca de rezerve, daca asa crede antrenorul ca este mai bine", a mai spus Moldovan. Acesta considera ca meciul de simbata, de la Caracal, va fi unul foarte important pentru echipa lui. „Sintem pe locul 3, venim dupa doua victorii in decurs de citeva zile si va trebui sa aducem cele 3 puncte de la Caracal. Va fi un meci greu, dar o victorie poate insemna o descatusare totala a jucatorilor din lotul nostru", spune el despre meciul de simbata.Evolutiile lui au fost apreciate atit de antrenorul Adi Falub, cit si de directorul general Alin Banceu. „Nu imi place sa fac remarci individuale, dar trebuie sa recunoastem ca Moldovan a avut evolutii foarte bune in aceste meciuri si ne-a scapat de foarte multe ori de goluri", a spus Banceu. „Este destul sa scoatem in evidenta ca Moldovan a fost cel mai bun om al echipei la mai multe meciuri pentru a spune totul despre evolutia lui. Ma bucur ca avem postul de portar acoperit", a spus si Falub. „Sigur promovam!"Calin Moldovan crede ca, in ciuda debutului mai slab de campionat, echipa sa ramine principala favorita in lupta pentru promovare. „Vom demonstra cit de repede si prin joc ca sintem favoriti la promovare. Am avut un inceput mai greu, dar totusi sintem pe podium si, cu putina atentie si determinare, in meciurile urmatoare vom ajunge acolo unde ne e locul, pe prima pozitie, iar la vara vom sarbatori promovarea. Avem, insa, nevoie de fani pentru a reusi acest lucru", spune Moldovan.

Din septembrie, noile reglementari ale Bancii Nationale prevad pentru actualul tip de creditare asa-numit „doar cu buletinul" achitarea unui avans de 25% din valoarea bunului sau oferirea unor garantii. Comerciantii de aparatura electrocasnica si de mobila nu sint prea incintati de noile prevederi.Adelia Cordos, 28 de ani, psiholog„Eu nu am folosit pina acum nici un fel de creditare, dar foarte multi dintre cunoscutii mei au apelat la acest sistem, de care au fost multumiti. Nu stiu nici care vor fi efectele noilor reglementari, dar cred ca aceste masuri sint in defavoarea multor «consumatori» de produse, care apeleaza la credite. Pe de alta parte, s-au inregistrat foarte multi rau-platnici sau cei care se afla in imposibilitatea platii ratelor, deci, pe undeva, ar fi niste masuri de precautie. Oricum, creditul cu buletinul a fost extrem de popular."Marcel Szabo, 33 de ani, electrician „Probabil ca Banca Nationala a avut socotelile ei cind a schimbat regulile si poate ca nu e rau ce a facut. Cu toate acestea, sistemele de creditare propuse de firmele de profil, cel putin cele propuse pina acum, au fost foarte avantajoase, iar unul din lucrurile cu care nu sint de acord la noi in tara este ca nu se stie combina profitul cu crearea de avantaje pentru cumparatori: pai, unde ati mai auzit ca in preajma unor sarbatori preturile unor anumite produse, extrem de cautate, cresc in loc sa scada? Asa ceva nu vezi in tarile civilizate pe care vrem sa le ajungem."Alin Precup, 41 de ani, topograf„Depinde cum privesti lucrurile: din perspectiva comerciantilor, scaderea numarului de clienti, in atare situatie, va fi compensata cu o mai mare siguranta la plata ratelor. Aceia dintre cumparatori care vor pierde avantajele lipsei de conditii ar trebui sa se gindeasca la magazinele care se confrunta cu cei care iau credit peste posibilitatile lor financiare sau ocolesc plata ratelor. Oricum, din punctul meu de vedere, creditul cu buletinul nu mi s-a parut deloc avantajos."N. K., 25 de ani, responsabil credite„Nu stiu de unde a iesit zvonul acesta cu avantajele creditului cu buletinul. Omul crede ca pleaca cu produsul in brate daca merge sa ia un credit cu buletinul, dar singura diferenta intre acest tip de creditare si cel cu adeverinta este doar dobinda, mai mare in primul caz. Peste tot exista avantaje si dezavantaje, din cauza asta existind oferte si oferte."Liviu F., 45 de ani, muncitor„Poate ca este un lucru bun, nu stiu. Pe mine nu m-au atras niciodata ofertele lor, oricit ar fi fost de avantajoase. De ce sa platesc ceva aproape dublu decit pretul lui real si sa stau mereu cu stresul ca am de platit nu stiu ce rata, sa vad cu cit a crescut la un moment dat dobinda etc. Prefer sa cumpar cu banii jos: daca am, bine, daca nu, nu!" A consemnat Bogdan POPAN

Ce sint pietrele la fiere?Vezica biliara (colecistul) - sau „fierea", in termeni populari - este un sac de mici dimensiuni, pozitionat imediat sub ficat. Are rolul de a depozita bila secretata de ficat. Bila este o substanta care ajuta la digestia grasimilor si eliminarea lor in intestinul subtire prin intermediul unor canale. Calculii biliari (asa-zisele pietre la fiere) apar atunci cind colesterolul si celelalte substante ale bilei se cristalizeaza, in majoritatea cazurilor atunci cind colesterolul este ridicat sau fierea este bolnava si nu se mai goleste. Pietrele pot avea dimensiuni diferite, mai mici decit un bob de griu sau chiar mai mari decit o minge de golf. Totul depinde de gravitatea bolii. Atunci cind unul sau mai multi calculi blocheaza unul dintre canalele vezicii biliare, pacientul are nevoie de tratament, de cele mai multe ori chirurgical.Simptomele boliiCel mai frecvent simptom al litiazei biliare (criza de fiere) este o durere resimtita in zona stomacului si in partea superioara dreapta a abdomenului, imediat sub coaste. Durerea apare brusc, iar pacientul cu greu isi poate gasi o pozitie confortabila pentru a scapa de chin. In plina criza, durerea, care poate dura intre 15 si citeva ore, impiedica bolnavul chiar si sa respire. Sint situatii grave in care criza poate dura chiar si 24 de ore. Disconfortul apare mai ales noaptea si dupa ce bolnavul a luat masa. In cazul crizelor de fiere, durerea se asociaza cu varsaturi, febra, dureri de cap, frisoane si greata. Atunci cind unul dintre canalele fierii este blocat de pietre, printre simptome se numara si ingalbenirea pielii si a portiunii albe a ochiului (ca la icter), inchiderea la culoare a urinei, scaune deschise la culoare.Factorii de riscFemeile sint de doua ori mai predispuse sa faca pietre la fiere decit barbatii. De asemenea, persoanele peste 55 de ani, cele supraponderale, cele care au scazut rapid in greutate, cele care au colesterolul ridicat prezinta un risc crescut de a face crize biliare. Si cei care au avut in familie cazuri de pietre la fiere, femeile insarcinate, cele care fac tratament cu estrogeni pentru menopauza sau iau timp indelungat anticonceptionale pe cale orala, persoanele cu ciroza hepatica, cele sedentare sau care postesc frecvent sint predispuse sa se imbolnaveasca. Nu orice persoana care are pietre la fiere si face o criza biliara are, insa, nevoie de interventie chirurgicala. Operatia este recomandata atunci cind simptomele sint severe si repetate. Este recomandat ca pacientul sa incerce intii tratamente medicamentoase. In 30% din cazuri, bolvavii care fac o data o criza de fiere nu mai repeta simptomele.Investigatii medicaleCel mai bun test pentru confirmarea pietrelor la fiere este ecografia abdominala, acuratetea testului fiind de 95%. Pentru investigare, medicul foloseste o sonda pe care o deplaseaza de-a lungul abdomenului si care transmite informatiile culese la un monitor. Aceasta investigatie poate arata si alte modificari la nivelul vezicii biliare si al canalelor biliare. De asemenea, poate fi utila pentru diagnosticarea altor afectiuni ce pot determina simptome asemanatoare litiazei biliare, precum infectiile sau inflamatia pancreasului. Boala mai poate fi evaluata si prin analize de singe care ajuta la confirmarea diagnosticului.Dieta echilibrata previne imbolnavireaNu exista o metoda sigura de a preveni aparitia pietrelor la fiere, insa exista posibilitati de diminuare a riscurilor de imbolnavire. Foarte important este ca orice persoana sa isi mentina o greutate optima. Studiile arata ca pierderea voita in greutate (dieta), urmata de cresterea in greutate nedorita, sporeste riscul de formare a calculilor biliari, in special in cazul femeilor. Daca este necesara pierderea in greutate, aceasta trebuie facuta gradat. In cazul unei diete, telul este de a pierde intre 0,5 kg si 0,7 kg pe saptamina, pentru ca organismul sa nu fie afectat. Sint de evitat dietele ce duc la o pierdere rapida in greutate si cele de infometare. Mai mult, este recomandat ca inainte de cura de slabire sa se ceara sfatul unui medic specialist pentru a evita complicatiile ce pot aparea. O dieta echilibrata este intotdeauna cheia unui organism sanatos. Studiile arata ca mesele luate regulat si care au in compozitia lor si grasimi, ce determina golirea vezicii biliare, pot ajuta la prevenirea aparitiei pietrelor la fiere. Este recomandat consumul de cereale integrale si fibre, precum si de alimente ce contin calciu (acesta se gaseste in legumele verzi si in produsele lactate). Consumul de grasimi animale si de alimente cu un continut ridicat de colesterol trebuie limitat. Si exercitiul fizic sustinut poate reprezenta un mod de reducere a riscului de aparitie a problemelor de fiere. Cercetarile stiintifice au demonstrat ca in cazul femeilor care fac miscare si practica un sport cam 2-3 ore pe saptamina riscul de a ajunge la o operatie de indepartare a vezicii biliare scade cu 20%. Miscarea combinata cu o dieta corecta scade nivelul colesterolului si poate preveni imbolnavirea.Tipuri de interventii chirurgicaleCind este necesara interventia chirurgicala, in majoritatea cazurilor cea mai buna solutie este cea de indepartare a vezicii biliare (colecistectomie). In numeroase cazuri, recomandata este interventia laparoscopica, deoarece operatia clasica pe abdomen deschis presupune o convalescenta mai lunga si dureri mult mai mari. In cazul interventiei laparoscopice, perioada de spitalizare postoperatorie este mult mai redusa. Practic, pacientii pot pleca acasa in aceeasi zi sau la o zi dupa interventie. In cazul operatiei pe abdomen deschis, pacientul trebuie sa stea internat cel putin 3-4 zile. Si recuperarea este mult mai rapida in cazul interventiei laparoscopice. Bolnavul isi poate relua activitatile cotidiene, inclusiv revenirea la serviciu, dupa 7-10 zile de la interventie. In cazul operatiei pe abdomen deschis, recuperarea dureaza 4 pina la 6 saptamini. In cazul laparoscopiei, incizia este doar 1-2 cm. In schimb, la interventia pe abdomen deschis este in jur de 10 cm. Operatia pe abdomen deschis poate fi efectuata, insa, in cazul in care laparoscopia nu este o optiune, adica atunci cind singele nu se coaguleaza normal, anatomia vezicii biliare nu este normala sau cind pe corp exista foarte multe cicatrice de la interventii chirurgicale anterioare. (Simona SUCIU)Cinci retete naturiste contra pietrelor la fiere¤ Radacina de brusture uscata si maruntita (20 g), scoarta de dracila (50 g), rostopasca (10 g), frunze de anghinare (30 g), sunatoare (30 g), radacini de papadie (30 g), trei frati patati (20 g) si matase de porumb (50 g). Se prepara un decoct din 10 g amestec la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute, se lasa vasul acoperit 15 minute, se strecoara si se beau 2-4 ceaiuri pe zi, cu 20-30 de minute inaintea meselor principale.¤ O lingura de petale de floarea-soarelui se fierb intr-un pahar de apa. Ceaiul se bea cite 2-3 pahare, zilnic. Se fac, de asemenea, infuzii din matase de porumb, siminoc sau macese. Se ia din aceste infuzii cite o lingura, de 3 ori/zi, cu o jumatate de ora inainte de masa.¤ Se amesteca 250 ml zeama de lamiie si 250 ml ulei de masline. Este bine ca tratamentul sa se faca simbata seara, pentru ca a doua zi bolnavul sa poata sta linistit. Cu o jumatate de ora inainte, se bea o cana cu apa la temperatura camerei. Zeama de lamiie si uleiul se impart in doze a cite 50 ml. Fix la ora 19 se ia prima doza de ulei, apoi zeama de lamiie. La ora 19.15 se repeta procedura, apoi la 19.30, 19.45 si la 20.00. In acest timp, se sta culcat, fara perna, numai pe partea dreapta, cu o mamaliga calda pusa intr-un prosop si asezata in zona de sub fiere. Dupa 10 minute de la ultima portie (la ora 20.10), bolnavul se intinde pe jos si se rostogoleste timp de 5 minute pe toate partile. Dimineata, apar primele scaune in care se elimina pietre. Tratamentul nu este dureros. Pietrele eliminate sint ca niste boabe gelatinoase, verzi, maro sau albicioase.¤ Ceai de patrunjel: 1 kg de radacina se fierbe in 2 l de apa pina scade la 1 l. Se beau 150 ml dimineata si seara, pe nemincate, apoi se sta culcat pe partea dreapta 20 minute. Tratamentul dureaza 3-4 luni.¤ Seminte uscate de pepene rosu. Timp de 10 zile, dimineata, pe nemincate, se ia o lingurita din pulberea obtinuta, impreuna cu o lingura de ulei de masline presat la rece si se sta culcat pe partea dreapta 20 minute. Tratamentul dureaza 3 luni, cite 10 zile/luna, atunci cind luna este in descrestere.

¤ Boagiu da examen in fata GermanieiMinistrul Integrarii, Anca Boagiu, va prezenta la sfirsitul lunii octombrie in Parlamentul German stadiul pregatirilor pentru aderare la Uniunea Europeana ale Romaniei. Boagiu s-a intilnit ieri cu ministrul german de stat pentru Europa, Günter Gloser, cu care a analizat cum se prezinta tara noastra inaintea raportului de tara al UE din 26 septembrie. Acesta a explicat ca, daca vor fi indeplinite si rezolvate toate problemele semnalate de Comisia Europeana, Romania va putea adera la 1 ianuarie. Ministrul Boagiu a precizat ca la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura au fost angajate deja 4.500 de persoane, iar Senatul s-a reunit in sesiune extraordinara pentru adoptarea legislatiei necesare aderarii la Uniunea Europeana. (M. C.)¤ Britanicii spun stop chelieiCercetatorii de la Universitatea din Manchester sustin ca au cistigat o batalie in lupta impotriva caderii parului, dupa descoperirea procesului molecular care permite celulelor embrionare sa se transforme in celule capilare. Ei au descoperit un cod proteic care ordona celulelor sa produca fire de par, iar experientele pe soareci au demonstrat ca transmiterea acestui cod unui numar mai mare de celule a dus la indesirea parului. „Celulele pielii au capacitatea de a se transforma in alte tipuri de celule pentru a forma foliculi capilari, glande sudoripare, dinti sau unghii", a explicat unul dintre oamenii de stiinta britanici. (M. C.)

Instantele din Anglia au decis ieri sa mentina in detentie alte trei persoane inculpate in cadrul anchetei privind atentatul terorist dejucat de Scotland Yard in 10 august. Cei trei inculpati sint Nabeel Hussain, Mohammad Yasar Gulzar si Mohammad Shamin Uddin si se numara printre cei 25 de suspecti arestati, dintre care cinci au fost eliberati fara a fi pusi sub acuzare. Suspectii sint acuzati de complot in vederea comiterii unor crime si pregatirea unui atentat terorist. Aceasta este o noua infractiune prevazuta de legislatia adoptata in Marea Britanie dupa atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra.Cei trei tineri care ramin in arest au virste cuprinse intre 19 si 28 de ani si sint banuiti ca au fabricat explozibil, pe care intentionau sa il introduca la bordul unor avioane care decolau de la Londra cu destinatia Statele Unite ale Americii. Potrivit anchetatorilor, teroristii intentionau sa foloseasca explozibil lichid cu care sa doboare cel putin sase avioane.Alti patru suspecti sint acuzati de savirsirea unor fapte mai putin grave, cum ar fi refuzul de a denunta posibile atentate. Unul dintre ei este un minor in virsta de 17 ani care este cercetat pentru detinerea unui manual pentru fabricarea explozibililor, a unei harti a Afganistanului si a unor note si testamente ce contin identitatile unor persoane dispuse sa comita atentate sinucigase.Alte cinci persoane arestate in cadrul operatiunii politiei britanice sint in continuare interogate de anchetatori, in vederea determinarii eventualei lor responsabilitati in organizarea unor atentate.

Berceanu si-a facut ieri public dosarul de Securitate, intocmit pe numele de cod „Bercea". Ministrul a precizat ca dosarul are 300 de pagini si cuprinde deciziile Securitatii, modul in care urma sa aiba loc filajul, sursele care sa il supravegheze sau notele informatorilor. Berceanu sustine ca decizia de filare a sa a fost luata de fostul prim-secretar de partid Dolj, in 1987. In dosarul sau se arata ca Radu Berceanu ar avea legaturi cu cetateni italieni, „cu care poarta corespondenta prin intermediari".„Avind in vedere ca a lucrat in cadrul intreprinderii de avioane Craiova, unde se concentreaza un numar mare de date si documente cu caracter de secret de stat si unde are un cerc larg de relatii, pentru a stabili eventualele sale preocupari pe linia culegerii si transmiterii de informatii, precum si pentru a preveni comiterea oricaror fapte de natura sa puna in pericol securitatea statului, propunem a se aproba luarea in lucru activ, in cadrul dosarului de urmarire informativa, a numitului Berceanu Radu Mircea - «Bercea»", se subliniaza in nota ofiterilor de Securitate.Si tatal actualului ministru este acuzat de culegere si transmitere de informatii „in favoarea serviciului de spionaj francez".Un an mai tirziu, securistii au intrat in panica, deoarece aveau informatii ca Radu Berceanu vrea sa paraseasca Romania cu ajutorul unui deltaplan cu motor pe care il construia. Cu deltaplanul urma sa ajunga in Iugoslavia, iar de acolo in Vest. De asemenea, securistii considerau ca Berceanu ar putea fugi din tara si in urma unei excursii intr-o tara socialista de unde sa fuga intr-una din tarile occidentale.Informatorii Securitatii au dat note despre activitatea lui Berceanu la fostul sau loc de munca de la un liceu din Craiova unde preda, dar si despre relatiile pe care le avea cu fostii sai colegi de la Fabrica de Avioane. De asemenea, informatorii trebuiau sa afle daca Berceanu lipseste nejustificat de la serviciu, precum si care sint pasiunile sale si ce comentarii face privind „realitatea social-politica si economica din tara".Berceanu a mai declarat ieri ca Securitatea i-a interceptat atit convorbirile telefonice, cit si discutiile sale din afara locuintei, deoarece a fost filat aproape peste tot de securisti.In opinia ministrului, autoritatile ar trebui sa explice clar ce inseamna politie politica. „Parerea mea este ca cei care incearca sa mearga pe directia asta incearca sa ascunda niste lucruri. Intotdeauna cind faci generalizari ascunzi", a mai declarat Radu Berceanu.

¤ Aminare la registrul salariatilorGuvernul a aprobat ieri prelungirea termenului pentru depunerea si completarea in forma electronica a registrelor de evidenta a salariatilor. Noul termen este 31 decembrie 2006, cu 4 luni peste termenul initial, care fusese cel de 1 septembrie 2006. Angajatorii trebuie sa depuna aceste registre la inspectoratele teritoriale de munca. (D. E.)¤ Datoriile sterse via UENoua legislatie privind privatizarea, care include stergerea datoriilor societatilor unde statul este majoritar, va fi inaintata Guvernului dupa o discutie cu reprezentantul Comisiei Europene pentru Concurenta, sustine presedintele AVAS, Razvan Orasanu: „Investitorii pot obtine si acum costuri eligibile conforme criteriilor UE pentru ajutor de stat, dar noi vrem ca ajutorul de stat sa fie acordat inaintea privatizarii si ne trebuie acceptul UE". (D. E.)¤ Cuprinderea in RCA - 87%Procentul autovehiculelor asigurate RCA a depasit 87%, grad de cuprindere care se apropie de valoarea necesara semnarii Acordului Multilateral de Garantare, de 90%. In perioada imediat urmatoare, legislatia in domeniu va fi modificata, astfel incit aceasta sa prevada sanctiuni atit pentru asiguratorii care nu inmineaza asiguratilor vigneta aferenta politei, cit si pentru asiguratii care nu o aplica pe parbriz. (M. C.)

Romania trebuie sa incurajeze companiile si cetatenii pentru a investi in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie electrica, sa ajunga la 33% pina in anul 2010. Pe linga faptul ca acest tip de energie nu este poluanta si este, practic, inepuizabila, pe termen mediu si lung, costurile sale sint mult mai reduse, in special in conditiile in care pretul produselor petroliere creste vertiginos. Principalele surse de energie regenerabila din Romania ar putea fi energia solara, eoliana, biomasa si energia geotermala.

Guvernul va acorda anul acesta grupurilor de producatori de legume si fructe un sprijin total de 1.000.000 RON pentru stimularea prezentei pe piata a acestora. Suma maxima de care poate beneficia un grup de producatori este de 40.000 RON. Masura vizeaza stimularea crearii unor structuri comerciale proprii ale producatorilor, capabile sa le apere si sa le reprezinte interesele si, in acelasi timp, sa permita patrunderea pe piata a produselor acestora. Banii se acorda prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si vor putea fi folositi pentru amenajarea si chiria sediului grupului de producatori, pentru plata chiriei spatiilor de expunere a marfurilor, pentru cumpararea de utilaje frigorifice si ambalaje.Sprijinul se adreseaza organizatiilor de producatori nou-infiintate. Doua dintre conditiile primirii sprijinului sint angajamentul scris al grupului de producatori de a valorifica in comun produsele realizate pe o perioada de 5 ani si promisiunea scrisa de a nu instraina, tot timp de 5 ani, eventualele mijloace fixe dobindite prin sprijinul acordat de stat. Conform legii, un grup de producatori este o asociatie benevola de producatori de legume si/sau fructe care realizeaza productie specifica si o valorifica in comun.

Prime personalizateSi Romania trece, incet-incet, la sistemul occidental al asigurarilor Casco, unde asigurarea nu se mai face doar in functie de autoturism, ci si de persoana care se afla la volan. Astfel, fiecare client va avea de platit o prima personalizata. De luna trecuta, acest sistem se aplica la Allianz-Tiriac, unde cu cit soferul este mai tinar, cu atit plateste o prima de asigurare mai mare. Astfel, cele mai mari prime sint la segmentul de virsta 18-25 de ani, unde se inregistreaza si cele mai multe daune. Primele sint corelate cu profilul de risc al asiguratului si cu istoricul daunalitatii inregistrat de acesta. Acestea sint mai mici pentru cei care circula in mediul rural sau in orase mici, fata de cei din orasele mari. O alta noutate este ca femeile platesc mai putin, statisticile indicind faptul ca acestea conduc mai prudent.Casco lightAlti factori care influenteaza valoarea primei sint: daca masina este condusa de un singur sofer, daca este autoturism personal sau de firma, daca este folosit zilnic sau nu, ce daune a avut in anul anterior, de citi ani are Casco la aceeasi companie, ce amenzi a luat in ultimii doi ani cel care incheie asigurarea etc.Un alt sistem Casco este cel oferit de Interamerican: Casco Light, care reprezinta o treime din prima unui full Casco. Produsul se adreseaza soferilor prudenti, care vor o asigurare numai impotriva daunelor produse din cauze independente de ei (incendiu, furt, calamitati naturale, spargerea parbrizului, coliziune cu animale).Majoritatea companiilor incheie inca asigurarea Casco doar in functie de vechimea automobilului si de daunele inregistrate anterior.

Cam o data la patru ani, ne prefacem ca aflam, cu uimire, in ce mizerie interlopa se zbate Romania. Asa o falsitate razbate dinspre rapoartele „scapate" in presa dinspre mediile judiciare sau dinspre serviciile secrete (in care se fac dezvaluiri „de senzatie" despre structuri mafiote care rezista, cu complicitate la nivel inalt in lumea judiciara si politica, impletind tilharia, taxa de protectie, rapirile, tortura, rachetii si ucigasii platiti cu tehnica baiatului de treaba ce face cadouri demnitarilor si are avocat in Parlament, platit sa-l scoata din necazuri), de parca in anii scursi intre alegeri cu totii am trai intr-o societate perfecta in care totul a functionat perfect. Doar ca aceasta perfectiune se defecteaza din patru in patru ani si trebuie reparata mediatic: „organele" muncesc, statul munceste, drept pentru care capi ai lumii interlope sint scosi in lumina reflectoarelor sa i se faca alegatorului parul maciuca in cap si, din spaima trasa, sa voteze cu „statul" - ca uite ce bine il apara.Avem parte de o intreaga vinatoare de „fiare" care, atunci cind sint incoltite, dau cu pumnul, scot sabiile ninja la tine, pistolul sau mitraliera si, daca nici asa nu te potolesti, politistul, procurorul sau demnitarul din dotare.„Duduienii", „Sadovenii", „Gemenii", „Camatarii", fane-spoitorii sau nicu-gheara de care au aflat mass media erau, in majoritatea lor, fosti informatori ai Militiei si Securitatii. Aveau conexiuni la virful structurii care trebuia sa-i puna dupa gratii si au profitat din plin de aceasta colaborare: interlopii au scapat de cei incomozi, lumea politiei si a serviciilor secrete s-a laudat ca munceste si ca are realizari. Au cazut pestii si au ramas rechinii.Exista destule rapoarte interne peste care s-a asternut praful si in care apar numele unor celebri colonei si generali de politie care, de la traficul cu masini de lux si pina la retelele de prostituate si droguri, au avut relatii cu lumea interlopa si cu retele ale crimei organizate. Cert este ca liderii lumii interlope s-au straduit, inca din 1990, sa obtina protectia cite unui parlamentar sau consilier prezidential sau guvernamental. Numai asa se explica cum, profitind de inaltele protectii, s-a ajuns la intimidarea Justitiei, pina la anihilare in majoritatea cazurilor (rare, de altfel) cind au fost aduse sa raspunda in fata Legii nume sonore ale mafiei din Romania.Pe fata, cei mai influenti protectori s-au dovedit a fi parlamentarii-avocati, urmati de avocatii fosti procurori, militieni sau chiar judecatori. Lista continua cu nume de prefecti, fosti in consilii de administratie la firme de interlopi, cu sefi de politii judetene sau municipale care locuiesc in apartamente ale pungasilor, cu copii de parlamentari si demnitari, mai mult sau mai putin locali, care fac afaceri necurate cu droguri si benzina si care beneficiaza de sprijin in fata reprezentantilor legii chiar si la nivel de prim ministru, care nu avea „incredere" in „arestarile de vineri" samd. 

¤ Accidentat mortalMarti seara, in jurul orei 22, un barbat in virsta de 43 de ani din Huedin, Andrei O., a fost accidentat mortal de o masina in timp ce traversa strada. Soferul unui autoturism Renault, inmatriculat in Bihor, Erdei G., de 24 de ani, l-a surprins pe barbat in timp ce trecea strada in mod neregulamentar. Accidentul s-a produs pe DN 1 E 60, pe raza localitatii Huedin. Din pacate, victima nu a supravietuit  impactului cu masina si a decedat. In momentul producerii accidentului, la ora 22, strada nu era iluminata, din cauza unei pene de curent cauzate de vintul ce a rasturnat un plop. (I. O.)¤ Fumatul interzis in trenCFR Calatori a declansat o campanie privind prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun. Conform prevederilor Legii nr. 349/2002, fumatul este interzis in orice spatiu inchis si in orice mijloc de transport in comun, astfel ca, pe durata calatoriei cu trenul, fumatul nu va mai fi permis. In trenuri si la casele de bilete, vor exista avertismente in acest sens, afisate la loc vizibil, scrumierele vor fi demontate, prin instalatiile de sonorizare din trenuri si gari vor fi difuzate anunturi de interdictie a fumatului, iar pe biletele de tren va fi imprimat mesajul: „Fumatul interzis in tren". Interdictia intra in vigoare la 1 septembrie. (A. C. P.)

Primaria Cluj-Napoca anunta suspendarea programului cu publicul al Serviciului Camera Agricola in perioada 30 august - 30 septembrie 2006. Masura a fost luata pentru urgentarea analizarii si verificarii dosarelor depuse in baza Legii 247/2005 si incadrarea in termenul stabilit de comun acord cu Prefectura Cluj de finalizare a operatiunilor de intocmire a documentatiilor necesare restituirii in natura a terenurilor solicitate de fostii proprietari deposedati, 1 octombrie.Cei care doresc informatii despre problemele agricole se pot adresa la Registrul agricol, de pe Bulevardul Eroilor nr. 16, camera 2.

Surpriza mare la CSAT! Desi in urma cu o luna, la Washington, presedintele Basescu oferise ajutorul Romaniei la castile albastre ale ONU in Liban, luni, CSAT a decis ca Romania nu va trimite trupe - decit daca ONU face o „solicitare expresa" -, intrucit participa deja la trei teatre de operatiuni. Surprinzatoarea decizie a CSAT l-a determinat pe domnul Cristian Diaconescu sa semnaleze - pe buna dreptate - lipsa coerentei intr-un domeniu unde „PNL doreste retragerea trupelor din Irak, guvernul solicita suplimentarea efectivelor in Afganistan, iar CSAT respinge participarea in Liban". Pas de mai intelege ceva. Pe cit se pare, domnul Basescu a dat in mintea ministrului Atanasiu si in populismul premierului, oferindu-le hodoronc-tronc satisfactie in CSAT (unde acestia au invocat lipsa de bani si pericolul pentru soldati), gindindu-se probabil ca face astfel pe plac si populatiei, si sondajelor. N-ar fi exclus ca UE sa ramina surprinsa de atitudinea singulara a Romaniei in acest caz - ca si de scuza cu lipsa de bani pentru casti albastre. Un motiv in plus pentru ziarele britanice sa se teama ca prin intrarea Romaniei si Bulgariei in UE „vor importa mizerie si saracie". Posibil. Numai ca asa, din toata mizeria si saracia ei, Romania a importat din Anglia doua fregate scumpe si vechi - un lux pe care tari mai bogate si mai lucide nu si l-ar fi permis. A doua surpriza produsa de CSAT a fost anuntarea desecretizarii dosarelor inaltilor ierarhi ai bisericilor, insotita de precizarea indulgenta a presedintelui ca toate cultele au incercat „sa supravietuiasca". Dar nu asta a incercat toata lumea? Deconspirarea pe sarite (inainte sa fi dus la bun sfirsit sectia politica), cu salturi din politica in altar si de-acolo pe stadioane si catedre, incepe sa semene cu deconspirarea steagurilor lui Pristanda: doua la scoala de fete (Dana - Musca si Paula - Stanoiu), unul la partide (Felix), altul la primarie (Ghise), trei la guvern si citiva ultraviolenti precum Vadim, care ameninta minereste „ca-l arunca pe geam" pe Mircea Dinescu. In aceste conditii vitrege, aliatii au renuntat si la Liban, si la libatii, scurtind reconcilierea si preferind sa rateze fiecare pe cont propriu. Ministrul Hardau al Invatamintului, spre exemplu, a promis scolilor din tara un amplu program de modernizare: „Daca vreti, voi da bani sa se cumpere luminari pentru scolile unde nu este lumina". Ce te faci, insa, cu ministrii ramasi in bezna? Domnul Hardau ar trebui varsat urgent din guvern: e plin ochi de incompetenta. 

Facultatea de Fizica si Institutul de Cercetari Experimentale din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai" vor primi, intre 3 si 6 septembrie, vizita a doi laureati ai prestigiosului premiu Nobel. Ahmed Zewail (profesor la California Institute of Technology) si Richard Ernst (profesor la Universitatea din Zürich) vor prezida cea de-a doua editie a Conferintei Internationale „Advanced Spectroscopies on Biomedical and Nanostructured Systems". In cadrul acesteia se vor prezenta 159 de lucrari, avind ca scop, dupa cum precizeaza organizatorii, „cresterea interesului comunitatii stiintifice in ceea ce priveste studiile interdisciplinare in domeniile Fizicii, Chimiei si Biologiei". Si-au anuntat participarea reprezentanti ai unor universitati si institute din tari precum Austria, Bulgaria, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, India, Japonia, Spania, Elvetia, Ucraina, SUA sau Marea Britanie. Pe linga acestea, in data de 4 septembrie, in sala Aula Magna a UBB va avea loc ceremonia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa atit lui Ahmed Zewail, cit si profesorului Raymond Allen Dwek (seful Departamentului de Biochimie si Directorul Institutului de Glicobiologie de la Universitatea Oxford si fondatorul primului Institut de Glycobiologie din lume).

Patru consilieri locali si trei functionari ai Primariei Cluj-Napoca vor pleca pentru o saptamina in Coreea de Sud, in orasul Suwon. Pentru deplasarea delegatiei, se va cheltui din banii publici o jumatate de miliard de lei vechi. Din delegatie nu face parte nici primarul, nici viceprimarii, nici macar un director. Dar merge secretara lui Boc.Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat marti acoperirea costurilor de transport cu avionul, cazarea la hotel si diurna. Camera de hotel costa 180 de euro pe noapte, iar diurna se asigura in cuantum de 38 de dolari. Coreenii asigura transportul intern si mesele pentru intreaga delegatie. Doi membri ai delegatiei vor participa si la un workshop international.Deplasarea este prilejuita de desfasurarea Zilelor orasului Suwon, iar membrii delegatiei vor profita de ocazie pentru a stringe relatiile cu acest oras infratit cu Clujul pe linie economica, sportiva si culturala. Cel putin asa se arata in referatul intocmit pentru justificarea alocarii sumei.Toate bune si frumoase, numai ca din delegatie lipsesc reprezentanti ai conducerii Executivului. Nu merge nici primarul, nici viceprimarii, nici macar un director, ci doua sefe de serviciu - Gabriela Cora, de la Drumuri Urbane, si Corina Ciuban, de la Urbanism -, si o referenta de la Relatii Comunitare, Simona Istratescu, secretara primarului Emil Boc.Consilierii care vor pleca sint Laszlo Attila de la UDMR, Ioan Pop - PD, Alexandru Cordos - PSD si Tudor Puscas - PNL.Directorul Directiei Invata-mint-Cultura, Raimonda Boian, sustine ca cele doua sefe de serviciu isi inlocuiesc sefii, deoarece acestia nu pot merge iar coreenii au solicitat reprezentanti de la infrastructura rutiera si urbanism, in timp de Simona Istratescu a fost delegata pe linie de realizare proiecte.Ultima deplasare a unei delegatii clujene in Suwon a fost in 2002, cind fostul primar, Gheorghe Funar, a fost prezent la doua meciuri ale Campionatului Mondial de Fotbal alaturi de nepotul sau, Horatiu Crisan, purtator de cuvint al Primariei clujene la acea vreme.

Adibas, Mike, Ribuk si PlinaProdusele de imbracaminte si incaltaminte demonstreaza cel mai bine aceasta realitate. Pe piata clujeana exista inca pantofi de sport marca „Adibas", „Mike", „Ribuk", „Plina" care fac trimitere la gigantii „Adidas", „Nike", „Reebok" sau „Puma". Aceste produse sint fabricate de obicei in Turcia sau in tari din Asia, in special China, unde mina de lucru este foarte ieftina. Totusi, acesti asa-zisi „adidasi" rezista pe piata clujeana, gratie mai multor factori. Ar fi de mentionat puterea mica de cumparare, care determina populatia sa puna accentul pe pret, si nu pe calitate. „Clujenii merg in piata pentru ca e mai ieftin. Nu conteaza ca poarta pantoful doar cel mult trei luni, important e ca da pe el doar citeva sute de mii de lei. La asa pret, asa calitate", a mentionat, pentru Monitorul de Cluj, Bernadette Baja, sefa magazinului Adidas din Cluj-Napoca. „Produsele comercializate de noi au certificate de calitate si originalitate si nu rezista doar trei luni. Mi se pare un dezastru pina unde s-a ajuns cu aceste kitschuri", a mai afirmat Baja.Sesizari cam inexistente la OPCOficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Cluj (OJPC) efectueaza controale pentru depistarea acestor produse, dar si a altor nereguli de pe piata. Inspectorul Ioana Maxim a declarat, pentru Monitorul de Cluj, ca de obicei produsele contrafacute nu pot fi depistate decit in urma sesizarilor populatiei. „In astfel de cazuri, in care pe piata apare marfa ce se aseamana foarte mult ca nume si ca logo cu alte produse, producatorul ar trebui sa se autosesizeze", a mai declarat Ioana Maxim. Totodata, ea a mai mentionat ca recent OJPC a luat hotarirea de a retrage de pe piata o serie de asa-zise centuri de slabire care nu erau testate. Acestea erau periculoase pentru ca prezentau anumite defecte de fabricatie. Producatorul a primit o amenda considerabila.Made in Asia, vindut in RomaniaCele mai multe produse de pe piata clujeana provin atit din Turcia, cit si din tarile din Asia de Sud-Est. In tari precum China, Vietnam sau Cambodgia, mina de lucru este foarte ieftina. Aici se produc de regula atit majoritatea produselor de marca pentru firmele mari din lume, dar si produsele no-name care ajung pe pietele din Estul Europei si nu numai. „Cu toate ca si produsele noastre provin din acele locuri, materia prima din care sint facute, precum si procesul tehnologic prin care sint realizate fac produse de cea mai inalta calitate", a mai mentionat Bernadette Baja. Moda asa-zis italiana care a fost importata „la kilogram" de comerciantii romani a dus la aparitia pe piata a unor produse din cele mai bizare. Tricouri care poarta inscriptii gen „De puta madre" sau blugi care mai de care mai decolorati si rupti reprezinta doar citeva dintre tendintele noului val. Si Politia clujeana a demarat o campanie de sanctionare a patronilor de firme care vind „clone".

Mic dejun pe santierNici o zi nu incepe bine fara o masa de dimineata copioasa, luata pe la 10, care sa aduca aportul de energie necesar activitatii de peste zi. Daca aceasta masa e luata si in aer liber, e cu atit mai bine pentru organism: incepe sa se raspindeasca in corp endorfina, care bine-dispune. Pentru muncitorii de pe Eroilor, asta pare sa fie mai important decit finalizarea modernizarii bulevardului, preconizata pentru mijlocul lunii septembrie, adica peste numai doua saptamini.Lucratorii stau de minute bune intr-o masina de pe santier si savureaza doua cornuri cu iaurt, in ritm de melc - ca sa nu cada greu la stomac - in ciuda vremii inca bune, de care ar putea profita, pentru a mai lucra ceva la strada, la borduri...Verificat SMS-uriDupa jumatatea de ora alocata servirii micului dejun, e timpul de lucru. Sau nu. Pe la 11, un alt muncitor stingher se urca intr-un excavator, dar realizeaza ca nu are ce sapa, nefiind coordonat de nici un responsabil de santier, asa ca decide sa-si ocupe timpul cu ceva. Isi verifica SMS-urile. Sau scrie SMS-uri. Preocuparea cu pricina rapeste inca o jumatate de ora din timpul de munca al unui muncitor de pe Eroilor, platita tot din banii clujenilor. Baiatul, insa, suride fericit, semn ca mesajul a fost receptionat. Nici ca-i pasa de bulevard!Birfa cea de toate zileleLa nici o suta de metri departare, doi colegi stau si ei la taclale, sprijiniti in sape, si urla catre alt muncitor, rezemat de o roaba. Acesta se uita lung, casca, paraseste roaba, abandonind astfel si cele cinci sape pe care le avea in custodie, si se apropie de colegi, pentru „una mica".E 11.30 si nimeni nu lucreaza pe Bulevardul Eroilor, dar clevetitorii si-au format un grup de „informare" linga utilajele abandonate. Nu dau doi bani pe soferii nervosi, agitati din cauza ca pe Eroilor s-a pastrat doar o artera de circulatie, care ingreuneaza traficul, restul drumului fiind impracticabil din cauza lucrarilor. Pina la ora 12, pe santierul de pe Bulevardul Eroilor doar un muncitor cara, apatic, molesit de dezinteresul colegilor sai, un sac cu nisip.Muncitorii de pe Bulevardul Eroilor continua sa piarda vremea. Pe banii clujenilor. (text Andra-Daria SZASZ, foto Romica LAPUSTE)Firma italiana, muncitori romaniLucrarile de modernizare pe Bulevardul Eroilor au inceput in luna iunie. Proiectul de modernizare  face parte din programul de reabilitare a 288 de strazi demarat de Primarie. Lucrarile sint executate de firma italiana Tirrena Scavi, dar muncitorii sint romani.

Sibiu 2007Programul este gandit astfel incat sa promoveze cooperarea culturala si sa celebreze destinul european al orasului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni si semnificatie europeana.Programul Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007 este gandit astfel incat sa ofere oportunitati pentru probleme de incluziune si coeziune sociala, educatie, turism patrimoniu si regenerare urbana la toate nivelurile. Programul pune cultura in centrul vietii orasului si cauta in ea inspiratie pentru a conduce comunitatea spre viitor.

 Proiectele de investitii din domeniul educatiei si Programul de dezvoltare rurala vor beneficia de fonduri suplimentare, dupa ce guvernul a decis ieri a treia rectificare a bugetului de stat pe acest an. “Facem astazi o noua rectificare bugetara pentru ca avem bani si vrem sa-i cheltuim. Este evident ca aplicarea cotei unice a adus mai multi bani la buget. Au crescut veniturile la buget provenite din impozitul pe venit si impozitul pe profit si sumele provenite din colectarea TVA”, a afirmat ministrul finantelor publice, Sebastian Vladescu. Deficitul bugetului general consolidat nu va creste, fiind mentinut la 2,5% din PIB pina la sfirsitul anului. Ministrul finantelor a precizat ca exista o corectie a deficitului bugetului nominal datorita cresterii Produsului Intern Brut de 429,2 milioane de lei noi.   Educatia, principal    beneficiar Cele mai importante fonduri au fost alocate educatiei, acesta fiind principalul motiv pentru care s-a facut rectificarea bugetara, a afirmat ministrul Vladescu. Ministrul finantelor a precizat ca, in acest an, au mai fost alocate domeniului educatiei 3.500 miliarde lei vechi, iar ulterior, 13.000 miliarde lei vechi. In urma rectificarii bugetare adoptate astazi, suma de 715,4 milioane de lei (7.154 miliarde) este destinata finantarii proiectelor de investitii din invatamint, iar aproximativ 400 de milioane (peste 4.000 miliarde de lei vechi) vor acoperi salariile cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar. Programul de dezvoltare a infrastructurii rurale va primi o finantare suplimentara cu 200 milioane de lei noi (2.000 miliarde de lei vechi). Fondurile sint destinate sustinerii proiectelor propuse de administratia locala, privind realizarea de poduri si podete, consolidari de maluri, sistematizarea albiilor de riuri in aval/amonte de podet, dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa potabila, de canalizare si epurare a apelor uzate. Cresc, de asemenea, fondurile alocate platii drepturilor de asistenta sociala cu 566,3 milioane de lei (5.663 miliarde de lei vechi). Banii alocati suplimentar sint destinati platii pensiilor agricultorilor si militarilor, indemnizatiilor pentru cresterea copilului, ajutoarelor pentru incalzirea locuintei si sustinerii sistemului de protectie a copilului. Finantarea investitiilor in spitale va creste cu 66,8 milioane de lei noi (668 miliarde de lei vechi). Veniturile la buget cresc Pe primele sapte luni, veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 22,2%, comparativ cu perioada similara a anului trecut, ceea ce face posibila suplimentarea veniturilor bugetare cu 1.747,3 milioane de lei noi (17.473 miliarde de lei vechi), respectiv 0,53% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat se suplimenteaza cu 2.176,5 milioane de lei (21.765 miliarde de lei vechi), respectiv 0,66% din PIB, din care 1.696,2 milioane de lei noi (16.962 miliarde de lei vechi) se duc la bugetul de stat si 774,3 milioane de lei (7.743 miliarde de lei vechi) la bugetele locale.

 Fostului presedinte Ion Iliescu nu ii mai place nimic. Nu e multumit ca a trebuit sa vina la Senat, in sesiune parlamentara, nu este de acord cu deconspirarea preotilor motiv pentru care ataca CNSAS, nu agreeaza nici ideea lustratiei, cum, de altfel, nu a agreat-o niciodata, are de facut reprosuri colegilor din PSD, care se ocupa cu “neghiobii”, motiv pentru care nu prea isi pierde timpul pe la reuniunile conducerii partidului pe care l-a faurit si, pentru ca tot este la moda, se considera o victima a Securitatii. Si toate acestea le-a expus intr-o scurta pauza la Senat. Pe un ton extrem de nemultumit. Preotii sa se judece intre ei Deconspirarea preotilor este “bilci”. Aceasta este parerea lui Ion Iliescu. “CNSAS nu ar trebui sa se amestece in treburile bisericii. Ei sa-si faca ordine cu instrumentele proprii”. Aceasta este tot parerea fostului sef al statului, care este convins ca discutiile pe marginea dosarelor preotilor aflate la Securitate ne vor transforma in sclavi ai acesteia. Pentru Ion Iliescu rezolvarea este simpla: dosarele preotilor sa fie discutate in interiorul Bisericii, iar capii acesteia sa rezolve problema:  „Trebuie sa respectam aceasta institutie. Au sinodul lor, sa judece ei”. Atributii mai exacte la CNSAS Ingrijorat de posibilitatea ca CNSAS sa devina “instrument de manipulare”, Iliescu a pledat pentru modificarea legii accesului la dosarele Securitatii in baza careia functioneaza Consiliul, astfel incit atributiile acestuia sa fie bine delimitate. Relatia complexa cu Securitatea! “Relatie complexa”! Asa a caracterizat Iliescu legatura sa cu Securitatea. Ca o justificare, fostul presedinte a explicat ca aceasta relatie era valabila in cazul tuturor celor care detineau functii importante in aparatul de stat comunist. Iliescu chiar a declarat ca a fost urmarit de Securitate: „Venise Pacepa la Timisoara si a spus: astia de la centru te urmaresc”, a declarat Ion Iliescu. El a subliniat ca este „o naivitate” sa se creada ca a condus Securitatea locala in perioada 75-79, cind se afla la Iasi. Legea lustratiei - o timpenie! Legea lustratiei, in baza careia cei care au avut o colaborare cu Securitatea nu ar mai avea voie sa ocupe vreo functie, il nemultumeste pe fostul sef al statului. „Este o timpenie (n.r - legea lustratiei), intr-o gindire democratica nu asa judeci lucrurile”, a spus Iliescu. In opinia sa, legea a fost conceputa nedemocratic si este “un act normativ influentat de un mod de gindire taliban, stalinist sau legionar”. La sedintele PSD “se debiteaza neghiobii” Parintele fondator al PSD a recunoscut ieri ca nu ii place sa se duca la sedintele conducerii partidului. „Pentru ca am fost o data si, din incinta si, din interiorul structurii respective si a aparatului care ii deserveste s-au debitat tot felul de neghiobii pe care eu a trebuit sa le contest”, a declarat Ion Iliescu. Atitudinea de “Gica- contra” a lui Iliescu are insa o explicatie. Iliescu regreta ca „a cedat” la congresul partidului din 2005. „Nu eu am nevoie de ei, ei au nevoie de mine, asa ca eu nu mai am niciun fel de apetit ca sa intru in competitie cu nimeni. Nu am cu cine sa intru in competitie”, a declarat Ion Iliescu. Congres...poateIntrebat daca crede ca este nevoie de un congres pentru alegerea unui nou presedinte al partidului, Ion iLiescu a declarat ca “poate”. „Este o discutie interna si ea devine oarecum superflua, pentru ca se apropie congresul ordinar”, a adaugat fostul sef al social-democratilor. El i-a linistit, insa, pe social-democrati, declarind ca nu mai are de gind sa candideze pentru fotolioul de presedinte al partidului. Iliescu se afla, insa, tot in faza in care judeca modalitatile in care sa fie util partidului. “Sondajele lui Dincu ii ametisera pe baietii de la PDSR” Iliescu nu face prognoze cind vine vorba de procentele pe care le-ar putea obtine PSD in sondaje. Nu de alta, dar, conform propriilor declaratii, sondajele mai mult au darul de a bulversa partidul. Ca dovada, el a amintit sondajele realizate de Vasile Dincu si institutul Metromedia pe vremea PDSR si care creditau partidul cu 60% din optiunile electorale. “Ii (n.r. - Vasile Dâncu), ametise pe baietii de la PDSR ca prognoza 60% cistig. A cistigat 30%!”, a spus Ion Iliescu. In acelasi timp, fostul presedinte nu crede ca ar trebui sa aiba loc alegeri anticipate si, in fond, “nici nu-s usor de promovat in regimul asta constitutional”, dupa cum a declarat.  In cazul unor alegeri, la termen sau nu, o alianta postelectorala cu PC-ul lui Dan Voiculescu nu a fost exclusa de Ion Iliescu. Pe de alta parte, insa, Iliescu s-a declarat adeptul discutiilor pre-electorale “cu toata lumea”. “Rational mi se pare o discutie preelectorala cu toata lumea si pregatirea proprie a partidului, pentru ca are niste handicapuri pe care trebuie sa le depaseasca dupa alegerile din 2004”, a declarat ieri Ion Iliescu.

Potrivit datelor CNPAS, in 2001 erau inregistrati 700.000 de pensionari pe caz de boala, numarul acestora ajungind, in luna iulie 2006, la 885.000. Cresterea cu aproape 200.000 a numarului de pensionari pe caz de boala a determinat efectuarea unor verificari la nivel natioanl. Astfel, au fost verificate de catre medicii experti din cadrul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca (INEMRCM) 3.270 de dosare ale unor persoane care urmau sa primeasca avizul de pensionare. S-a constatat ca 49,9% din dosare erau nejustificate, in realitate beneficiarii avind  capacitate de munca. De asemenea, au fost verificate 3.371 de dosare de pensionare de catre medicii experti din teritoriu si s-a descoperit ca 20,2% din beneficiari nu se mai incadrau in conditiile de acordare a pensiilor. Medicii INEMRCM au verificat prin internare alti 1.962 pensionari, in urma controlului 20% fiind depensionati.Verificari in colaborare cu Ministerul SanatatiiPresedintele CNPAS, Mihai Seitan, a declarat ca legislatia va fi schimbata, astfel incit criteriile de acordare sa fie mult mai riguroase. “Este posibil ca unii dintre cei depensionati sa se fi vindecat pe parcurs, insa numarul mare al celor depensionati este mult prea mare. Acest lucru inseamna ca fie se acorda foarte usor pensia pe caz de boala, fie sistemul medical de tratament din România este performant si reuseste sa vindece multe persoane. Ultima varianta este mai putin probabila. Modificarile pe care le-am propus se refera la procedura de expertizare a celor care solicita pensionare pe caz de boala si la modernizarea INEMRCM”, a mentionat Seitan.Institutul se va muta intr-o cladire noua in zona Panduri, imobilul fiind construit cu fonduri germane. De asemenea, cladirea va dispune de un spatiu modern pentru internarea persoanelor care vor fi expertizate, iar dotarea tehnica va fi asigurata prin fonduri de la Banca Mondiala. CNPAS si Ministerul Sanatatii va verifica lista cu bolile pentru care se acorda pensie de invaliditate, urmind sa fie eliminate cele care nu influenteaza intr-o mare masura capacitatea de munca.Penalizari mai mari pentru cei care se pensioneaza anticipatPe linga pensiile pe caz de boala, românii au gasit si alte metode de a se eschiva de la plata contributiilor la buget, si anume pensionarea anticipata. In 2001 erau doar 9.840 de români pensionati anticipat si anticipat partial, in iunie 2006 fiind inregistrati 131.878. Multi dintre cei care se pensioneaza anticipat prefera sa lucreze la negru, cistigind astfel din doua parti. Pensia anticipata reprezinta o “portita” de scapare si pentru firmele care fac disponibilizari. Patronii acestor societati solicita angajatilor care au mai mult de 30 de ani de vechime si stagiul de cotizare complet sa ceara pensionarea anticipata, in caz contrar, se vor trezi someri. CNPAS a propus schimbarea legislatiei, analizindu-se trei posibilitati. Este vorba despre marirea procentului de penalizare care se aplica in momentul pensionarii anticipate, ridicarea penalizarii dupa o perioada mai lunga de timp sau aplicarea ei pe toata durata vietii. “Vom evita folosirea sistemului de catre oamenii care doresc sa transforme pensiile intr-un venit permanent, fara a avea dreptul legal. Sistemul de asigurari sociale este unul incorsetat din punct de vedere financiar si nu ne permitem sa ii sustinem pe cei care nu mai vor sa munceasca. Banii pe care ii dam acestor persoane ar putea fi folositi pentru cresterea pensiilor celorlalti beneficiari. Multi români nu mai vor sa munceasca si prefera sa se pensioneze anticipat sau pe caz de boala”, a conchis Seitan.  

 Traian Basescu nu a precizat nicaieri posibilele restrictii care ar putea fi aplicate de tara noastra in cazul in care state membre ale UE nu vor primi cetateni români care vor sa munceasca. In baza interviului, care a fost acordat la Palatul Cotroceni, ziaristul Nicholas Wood a elaborat un amplu articol in editia de marti, intitulat “România cere egalitate”. Seful statului nu crede ca piata de munca a Uniunii Europene va fi luata cu asalt de muncitorii români. “Nu cred ca statele UE ar trebui sa fie ingrijorate in legatura cu un aflux de noi imigranti”, a declarat seful statului. Mai mult, Traian Basescu a tinut sa le aminteasca liderilor europeni ca “mobilitatea fortei de munca face parte din insasi ideea aderarii la UE”, dupa cum se arata in materialul din “International Herald Tribune”. “Presedintele Traian Basescu, intervenind in dezbaterea europeana referitoare la imigratie, a minimalizat temerile legate de un aflux masiv de imigranti in cautare de locuri de munca atunci cind tara sa si Bulgaria se vor alatura UE, anul viitor, si a amenintat cu contramasuri, daca vor fi impuse restrictii dure”, se arata in articolul din “International Herald Tribune”. Traian Basescu are si justificari atunci cind spune ca sint nefondate temerile europene in legatura cu amenintarea reprezentata de imigrantii români. “Cresterea salariilor in companiile private a explodat, iar România se confrunta, la rindul ei, cu un deficit de forta de munca, mai ales in constructii”, a declarat Basescu, adaugind ca “piata româneasca va ramine un stimul, asa incit migratia nu va fi o problema”. Presedintele a precizat ca România are “probabil una dintre cele mai ample dinamici economice din Europa” si nu ar trebui amplasata intr-o categorie separata fata de celelalte state membre UE”, comenteaza jurnalistul de la “International Herald Tribune”, care il citeaza pe Traian Basescu declarind ca “sintem tara care a atras in ultimii ani cel mai mare volum de investitii straine din sud-estul Europei”. (Teodora Georgescu) Interese politice Conform articolului din “International Herald Tribune”, Basescu a insistat asupra faptului ca dezbaterea referitoare la migratia in statele europene este “generata de interese politice, si nu de realitatea din România”. Si aceasta deoarece se apropie data la care ar trebui ca România sa fie primita in Uniunea Europeana, 1 ianuarie 2007. In acest context, “International Herald Tribune” aminteste ca “toti cei 25 de membri ai UE au dreptul de a impune restrictii muncitorilor din noile state membre pe o perioada de sapte ani”.   Ca dovada, in 2004, 12 tari comunitare au facut acest lucru pentru muncitorii din opt state est-europene care au aderat in acel an. La acea data, doar Marea Britanie, Irlanda si Suedia si-au deschis total pietele de munca. Confruntata insa cu o imigratie din Est care a depasit asteptarile, de data aceasta Marea Britanie este cea care se gindeste sa impuna restrictii celor care vin din România si Bulgaria. Saptamina trecuta, ministrul britanic al comertului a declarat ca Londra intentioneaza sa limiteze numarul imigrantilor din zona noastra.  Businessmenii britanici sar in ajutor Presa britanica a continuat sa acorde atentie dezbaterii legate de posibila prezenta masiva a imigrantilor români in Marea Britanie, dupa aderarea la UE. Numai ca, de aceasta data, ajutorul a venit din partea oamenilor de afaceri. “The Independent” scrie ca liderii celor mai mari companii din Marea Britanie au cerut guvernului de la Londra sa nu limiteze numarul imigrantilor români si bulgari. In cadrul unui comunicat emis de Business for New Europe Group, o organizatie care face lobby pentru o integrare extinsa, ei considera ca eventualele restrictii ar fi o mare greseala. Printre semnatari se numara liderii retelei de supermarketuri Sainsbury, Centrica, o companie care detine British Gas, Merril Lynch, banca de investitii, Carphone Ware House, Alliance Boots, Balkan Petroleum si compania de electricitate National Grid. Grupul a criticat ministrii Cabinetului britanic pentru ca au lansat mesaje echivoce in fata “povestilor de groaza” relatate de presa de dreapta in legatura cu valul de imigranti români si bulgari.

 Echipa Salvamont Alba lucreaza, in aceste zile, pe drumul judetean DJ 762, in zona comunei Vidra, unde este semnalata o alunecare de teren, activa de citiva ani. Directorul Directiei Tehnice a CJ Alba, Dan Popescu, a declarat ca salvamotistii efectueaza o lucrare de “ranguire”, adica dau jos cu ajutorul rangilor tot ce poate sa cada de pe versant pe drum, astfel incit sa se evite riscul unor eventuale accidente care ar putea fi provocate de bolovani in cadere. “Ce fac salvamontistii este de mare ajutor pentru siguranta circulatiei. Eliberarea drumului de materialul pe care ei il dau jos se face de catre SC DPL”, a precizat Dan Popescu. El a mai spus ca este vorba despre o alunecare de teren continua, care dureaza de citiva ani, timp in care s-au facut repetate demersuri la Guvern pentru a se aloca fonduri in vederea stabilizarii terenului. Fiind vorba despre o lucrare foarte complexa, care trebuie sa inceapa cu un studiu geologic foarte bine facut, si sa continue cu solutiile tehnice propuse de specialisti si cu executarea efectiva, costurile sint foarte mari, peste posibilitatile CJ Alba. Pina acum insa, nu s-a primit un raspuns favorabil, asa ca autoritatile incearca acum sa ia masuri de prevenire a unor accidente care pot avea consecinte gave.

 Ceea ce nu cu multa vreme in urma parea foarte putin probabil, daca nu chiar imposibil, pare sa se intimple. Dupa ce cu nici doua saptamini in urma, liberalii si democratii de Alba Iulia o puneau de o intilnire nonformala, la un club din oras, unde si-au dat cu totii seama ca rica dintre cele doua partide tine mai degraba de ifosele si frustrarile unora mai mari si mai de la judet ori centru, care de altfel impart ciolanul guvernarii, iata ca pina si “centralii” partidelor cu pricina au cazut de accord ca e mai bine sa isi reinnoiasca juramintele de dragoste eterna pina in 2007 si chiar sa se gindeasca la o noua prelungire a contractului prenuptial cu efecte atit de benefice in plan material pe timp de guvernare. Dar de unde aceste sentimente de dragoste instantanee, dupa atitea certuri si scandaluri ca la usa cortului? Sa fie oare necesitatea arborarii unui steag al unitatii si conlucrarii in vederea unor alegeri anticipate? Sa fie oare dorinta partidului conservator 3 % de a izola PD? Sau poate chiar dorinta “bancherului” liberal Patriciu de a face mai degraba o alianta cu PSD? Pentru ca, cu siguranta, daca au mers inainte printre suturi si palme pina acum, nu mai poate fi vorba de eternul vis al romanilor de integrare europeana pentru care orice partid si-ar sacrifica orice. Mai putin binele personal. Probabil ca, avind in vedere supararile mai micilor aliati, cumulate cu umplerea paharaului cu certuri intre cei doi pioni principali ai guvernarii si cu deschiderea partidelor de opozitie fata de o colaborare cu oricare dintre cei doi membrii D.A., face ca PNL si PD sa se regaseasca in acceasi postura de prin 2004, cind, impotriva naturii, si-au declarat dragoste eterna pentru patru ani. Doar ca acum, scopul nu mai este acela de a inlatura “raul” de la guvernare ci de a-si pastra friiele bine ancorate in ciolan. Pentru ca, nu-i asa, la acesta ora pericolul cel mai mare pentru fiecarte dintre cele doua partide nu este acela al certurilor si nici macar lupta dusa la nivel declarativ, ci reconsiderarea grupurilor de forta pe scena politica si posibilitatea ca unul dintre cei doi actori sa se indragosteasca de vre-un partid de opozitie, recte PSD, si sa il lase pe celalalt cu ochii in soarele arzator al opozitiei. Si uite asa, intorotchiatele cai ale iubirii politice, ce au adus PNL si PD impreuna din dragoste fata de tara, si putere in special, tin astazi alianta bine sudata pe motiv de frica singuratatii. (Love is in D.A. air)

 Psihoza “dosariadei” risca sa izbucneasca si in judetul nostru, dupa ce ieri, prefectul judetului, Cosmin Covaciu, a cerut Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) verificarea tuturor directorilor serviciilor deconcentrate, a persoanelor aflate in functii de conducere din cadrul Institutiei Prefectului, precum si a celor 78 de primari din Judetul Alba. O lista care cuprinde in jur de 120 de nume a plecat, ieri dimineata, cu posta militara, spre Bucuresti. Contactat telefonic, prefectul Cosmin Covaciu a declarat ca a mai facut o cerere catre CNSAS, dar numai verbala, inainte de a pleca in concediu, si astazi s-a gindit sa o completeze si cu o cerere scrisa. De asemenea, prefectul a declarat ca toate dosarele ar trebui publicate, indiferent cui apartin, pentru a se vedea cine a colaborat cu securitatea. “Persoanele care se va dovedi ca au fost informatori ai securitatii si detin functii publice de conducere, si au semnat o declaratie ca nu au colaborat cu securitatea  vor fi deferite justitiei pentru fals in declaratii. Consider ca ar fi moral ca acestea sa faca o analiza a activitatii lor si sa aprecieze daca mai pot ocupa aceste functii”,  a declarat prefectul Cosmin Covaciu.

 Revenirea divei R&B Mariah Carey in prim-planul muzicii mondiale cu al sau album “emancipat” pare a fi de bun augur si plina de surprize. Cea mai mare surpriza s-a petrecut acum citeva zile, cind, inainte de concertul sold-out sustinut in celebra Madison Square Garden din New York, artista s-a trezit cu un “curier” mai special in valoare de trei milioane de lire sterline, trimis cu un jet privat de printul Azim, fiul sultanului din Brunei, a carei avere este estimata la 25 miliarde de dolari.Pentru a-si arata “interesul” fata de Mariah Carey, printul Azim i-a trimis un set format dintr-un colier de platina cu diamante si un inel. Potrivit ziaristilor de la “The Mirror”, Mariah a ramas fara cuvinte, manifestindu-si fericirea pe scena printr-un show memorabil, ce a inclus nu mai putin de 18 hituri. Dupa concert, diva a fost atit de fericita ca a revenit in orasul ei natal, incit a organizat o petrecere de pomina, al carui buget a fost estimat la 30.000 de lire sterline. Din meniu nu putea sa lipseasca sampania Cristal, o marca “folosita” de majoritatea artistilor de prima mina. Si totusi diva s-a rezumat la vin, motivind aceasta alegere prin faptul ca sampania ii face rau la voce. Dupa concert, ea le-a spus ziaristilor de la “The Mirror” ca doarme 15 ore pe zi in timpul turneelor, intr-o camera ce pastreaza umiditate la anumiti parametri, astfel incit vocea ei, ce poate atinge opt octave, sa nu fie afectata. Ultimul ei album, “Emancipation of Mimi”, a fost cel mai bine vindut album al anului trecut. Cit despre viitor, diva a declarat ca urmeaza sa joace in filmul “Tennessee”, iar apoi sa pregateasca un nou album. Cum ii va raspunde Mariah printului Azim? Pesemne urmeaza sa aflam.

Nici sotia n-a scapat de acuzatii… Ei demasca faptul ca viceprimarul este asociat, împreuna cu sotia, la SC Agrorot SRL Blaj, firma care are ca obiect principal producerea si comercializarea oualor de gaina, care livreaza de mai mult timp astfel de produse si pentru bucataria Spitalului municipal. Incompatibilitatea ar consta in faptul ca Gheorghe Rotar este in functie de conducere executiva a Primariei, institutie ce are sub autoritate unitatea beneficiara de aprovizionarea cu oua, iar sotia sa este asistenta sefa la spital si administrator al firmei furnizoare. Viceprimarul nu vede ilegalitatea Viceprimarul a recunoscut, senin, calitatea sa de asociat la firma, precum si ca sotia sa este asistenta sefa la spital, dar afirma ca nu exista nici un fel de incompatibilitate, deoarece administratorul firmei este sotia sa, care nu are nici o functie de conducere la nivelul spitalului si nici in comisia de licitatii. Acesta accepta si ca isi mai ajuta sotia la treburile firmei, lucru care, iarasi, nu-l considera ilegal, din moment ce partea de administratie oficiala o face aceasta. El sustine ca livrarea oualor o face pe baza unei licitatii pe care a cistigat-o fara sa beneficieze de vreo favoare de pe urma functiilor ce le detin. Fata de aceasta situatie, consilierii locali ai PSD vor initia un proiect de hotarâre a Consiliului Local al municipiului Blaj pentru revocarea din functia de viceprimar a domnului Gheorghe Valentin Rotar.

In seara inaugurala, la Arenele Tomis va fi proiectat filmul “Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii”, in regia lui Catalin Mitulescu, care a obtinut premiul pentru “Cea mai buna interpretare” la editia din acest an a Festivalului International de Film de la Cannes. Pe parcursul festivalului, filmele vor fi proiectate la Glendale Cinema Tomis Mall, Cinema Studio si Arenele Tomis. Avanpremiere in competitiePentru acest debut, festivalul propune o sectiune competitiva dedicata celor mai recente productii de lungmetraj romanesti, sectiune ce va cuprinde doua avanpremiere nationale - “Happy End” (regia Radu Potcoava) si “Dragoste Pierduta” (regia Petre Nastase), precum si pelicule de succes, cum ar fi “Legaturi bolnavicioase”, “A fost sau n-a fost?” si “Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii”. Potrivit organizatorilor, in afara lui Corneliu Porumboiu, care nu este in tara, toti ceilalti producatori romani se vor afla la festival. Pentru lungmetraj se vor acorda premiile: Trofeul “Marii Negre” (3.000 de euro) si “Cea mai buna regie” (2.000 de euro). Pina in prezent, din juriul acestei sectiuni fac parte Alexandru Tocilescu si Cristian Tudor Popescu, urmind sa mai fie anuntati alti trei membri.  Pe linga lungmetraj, vor exista si doua sectiuni destinate scurtmetrajelor de fictiune si documentar, unde vor concura filme precum “Marilena de la P7”, in regia regretatului Cristian Nemescu, “Lampa cu caciula” (regia Radu Jude), “Iubire de-o noapte” (Florin Kevorkian), “Evadare din trup - Sever Frentiu” (Laurentiu Damian) si “Cite ceva despre Regina Maria” (Sorin Iliesiu). La final, se vor acorda doua premii pentru fictiune si documentar in valoare de 1.000 de euro fiecare. In plus, vor mai fi acordate si doua premii de excelenta.Premiere straine si traininguri de productie In afara sectiunilor competitive, organizatorii le propun cinefililor sectiunea “Panorama”, in cadrul careia vor fi prezentate pelicule straine recente ce nu vor aparea prea curind in salile de cinema.Lista avanpremierelor contine filmele “Tideland” (regia Terry Gilliam), “Transylvania” (regia Tony Gatlif) si “The Lost City”, un film regizat de Andy Garcia, care nu va ajunge probabil niciodata intr-un cinematograf din Constanta. O noutate absoluta a festivalului este trainingul de productie de film, organizat cu sprijinul organizatiei britanice New Producers Alliance. Cursurile vor fi sustinute de Anita Lewton si vor acoperi temele: dezvoltare de scenarii si proiecte, trecerea de la scurt la lungmetraj, finantare, programare, vinzari si distributie. Gala de decernare a premiilor IPIFF 2006 va avea loc pe 10 septembrie, la Teatrul National Constanta, cu incepere de la ora 19.00. Festivitatea va fi urmata de un recital sustinut de trupa franceza Nadara, care a asigurat coloana sonora a filmului “Transylvania”, si de spectacolul “Satra”, prezentat de Ansamblul muzical-coregrafic “Copiii Soarelui” din Chisinau.

Cei patru “mondeni” care dau viata acestor personaje sint actori tineri care practic se lanseaza acum in televiziune: Mirela Zeta , Andreea Gramosteanu ,  Mihai Bandea si Dragos Stoica.  “Vom intra parodic in cele mai adinci secrete ale vedetelor si politicienilor. Va fi un serial care ii va distra si pe ei insisi” - au declarat “mondenii” . Astfel, in noul serial Becali este mereu pe urmele lui Banel, Andreea Marin se ascunde prea des in dormitor cu Stefan Banica jr (care o mai alinta din cind in cind cu cite o..palma ), fratii Camataru conduc din inchisoare intreaga lume ( pe ritmurile lui Adrian Minune), Irinel si Monica se giugiulesc, Bahmutenu si Progoana se bat, dar se bat pe bani, Guta si Minune se dueleaza pentru a capata coroana de rege al manelelor, Viorica si Ionita din Clejani au o mare drama - nu mai sint la televizor,  iar Traian Basescu are partea leului, asa cum s-a obisnuit mereu. Nu le e frica de BecaliDesi nu si-au facut inca aparitia pe sticla, cei patru “mondeni” au reusit sa faca vilva in lumea mondena de la noi. Astfel, vestea ca a fost parodiat intr-un nou serial de comedie a ajuns pina la  urechile lui Gigi Becali , care a amenitat ca-i va da in judecata pe cei care si-au permis sa-l parodieze. Producatorii noului serial au declarat insa ca nu le e frica de amenintarile patronului echipei campioane si ca acesta nu are decit sa le puna in practica. Tot in luna septembrie, va debuta la Prima tv si show-ul  Gogo Mania , fostul sitcom “Gogomani” de la Antena 1, din care va lipsi insa Ovidiu Cuncea inlocuit cu Bogdan Dumitrescu.

• Mare-i gradina Ta, Doamne, si multi trec pe rosu pe la poarta ei. Mai deunazi, politistii din Alba fugareau un popa, cu masina, pentru ca omuletul lui Dumnezeu nu a vrut sa opreasca la semnele agentilor de circulatie. L-au prins, pina la urma, si i-au luat carnetul pe 90 de zile. El a motivat ca n-a vazut. Aceasta intimplare l-a facut pe un nene din conducerea actuala a Politiei Alba sa-si aduca aminte de un alt caz, tot cu un popa. In urma cu citiva ani, nu multi, politistii au oprit o masina condusa de un popa pe jumate orb de beat. I-au pus fiola, care s-a facut precum iarba pe pasune. Revoltat, popa a contestat in instanta  suspendarea permisului pe baza unei cereri de exceptie, invocind ca a participat la sfintirea unei biserici si, conform traditiei, dupa ce a dat la enoriasi impartasania, ce a ramas, a baut el. De unde si verzitura din fiola si starea de euforie a lu’ nenea popa. A adus si un martor, tot fata-palida-bisericeasca, martor care a confirmat atit existenta traditiei in sensul mentionat de popa beat, cit si faptul ca acesta a tinut slujba  de sfintire a bisericii. Ce credeti ca a dispus instanta? I-a dat carnetul inapoi. Acuma, ma tot cuget eu si ma socot ce ar face instanta in cazul unui alcoolic notoriu? Ca alcoolismul e mai mult decit traditie…• Presedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, s-a suparat rau pe subprefectul-loctiitor de prefect Ladany. Ca a luat in serios un articol dintr-un ziar local, si a pus niste frine legate de o chestiune de investitie in domeniul medical. Drept urmare, a zis ca “Daca trebuia sa sparg Spitalul pentru a-l retroceda ungurilor…” Vai, nenea Dumitrel, ce urit ai spus. Te nem tuti ca e maghiari, nu unguri? Mai urmeaza sa te auzim ca le spui unora “tigani”, si o sa te trezesti cu o vorba de dulce, de genul “Dacto buleando m…”. Nu-i frumos, zau…• “Happy Valentine” le uram celor din Partidul National Liberal Alba si prefectului Cosmin Covaciu. Pentru ca si ei ne ureaza, zilnic, “La multi ani”…

Totul e sa fii interesat de un locsor numai al tau, fara vecini, fara prea mult confort si cu legaturi telefonice proaste sau deloc. Sa nu va inchipuiti ca trebuie sa fii bastan si sa ai bani cit Tiriac sau Irinel Columbeanu ca sa-ti tragi o insula. Preturile sint accesibile si romanilor de rind. O insula modesta de 2 hectare face cit un apartament de 3 camere. Una mica si salbatica incape si in pretul unei garsoniere. Ce-o sa faceti dupa aceea in mijlocul bucatii de pamint e treaba dumneavoastra. O inchiriati, o modernizati sau, pur si simplu, traiti ca Robinson Crusoe.Comertul cu insuleDaca va tenteaza sa aveti o insula proprietate personala cum au miliardarii, visul poate deveni realitate. Pe Internet sint de vinzare arhipelaguri intregi, pe alese, de la mici cit sa incapa doi-trei copaci, pina la cele de kilometri patrati. Cu stinci, plaja, palmieri, conifere, vila, lac, castel, ponton sau fara nimic din toate astea. Insule virgine sau insule care au fost locuite. Insule private sau insule aflate in proprietatea statului. De corali, vulcanice, de tip continental sau artificiale. In mare sau in ocean. Orice tip de insula v-a trecut prin cap e disponibila la adresa de Internet www.privateislands online.com. Fiecare insula are fisa ei: suprafata, localizare, vegetatie, cai de acces, utilitati, imagini si, bineinteles, pret. In total, 358 de insule care-si asteapta stapinul. Baza de date, cea mai mare din lume, se actualizeaza zilnic. Comertul cu insule e la moda.Marii mosieriProprietarii site-ului ne indeamna sa ne gindim bine inainte de a achizitiona o insula. Trebuie sa ne dorim cu adevarat sa traim „intr-o splendida izolare“, altfel o sa plingem dupa bani si-o sa ne cautam la psihiatri. „Sa nu uitati, totusi, ca tehnologia moderna face traiul insular mult mai usor in zilele noastre“, sint incurajati cumparatorii. Printre cei care si-au luat insule in custodie se numara Thomas Morrison Carnegie cu Cumberland Island, Etonian Andrew Martin, care traieste pe Percy Island din 1964, gemenii multimilionari David si Frederick Barclay, care si-au construit pe insula Brecqhou un castel gotic in 1993, Less Lavishly, proprietarul Cauldy Island, care gazduieste pe insula personala 18 calugari cistercieni. Nu e obligatoriu ca bastinasii sa paraseasca insula, de obicei, proprietarul mai are nevoie de ei ca mina de lucru. Astfel, 76 de locuitori ai insulei Eigg, din nordul Scotiei, primesc salariu de la mosierul insulei, un artist nonconformist german, Marlin Eckhard Maruma. Acesta si-a cumparat insula cu banii obtinuti din vinzarea a trei lucrari.Cum alegem insula ideala?Deci, cum se cumpara o insula? Mai intii se consulta catalogul cu insule disponibile. Se poate face o ordonare a ofertei in functie de pret, de marimea insulei, de regiunea geografica. „Oricine are o vila poate avea si o insula“, spun administratorii. Cel mai greu se gasesc insule tropicale si, in consecinta, sint mai scumpe. Dar daca va doriti asa ceva si ati gasit una disponibila la vinzare, nu mai stati pe ginduri. De 10 ori mai ieftine ca cele din Caraibe sint insulele canadiene. Cind alegeti, e bine sa aflati gradul de dezvoltare al insulei, cu facilitati sau virgina. Daca n-are nici strop de confort, trebuie calculat bugetul necesar investirii in electricitate, locuinta, canalizare si restul infrastructurii. Mai trebuie sa va orientati si sa aflati care sint caile de acces, daca anual transportul pina acolo nu cumva costa cit insula insasi. Sa va interesati si de unde se poate face aprovizionarea cu mincare si cele trebuincioase. Trebuie sa stiti si cit va propuneti sa locuiti pe insula: tot timpul sau in concediu, ca o evadare din sinul familiei.Proprietar, nu presedinteCea mai buna solutie pentru a va decide ce insula vi se potriveste e sa inchiriati una, ca sa experimentati traiul insular. Urmeaza sa contactati un specialist care va va consilia in legatura cu afacerea. Site-ul pune la dispozitie 13 brokeri care se ocupa cu comertul insular, fiecare fiind specializat intr-o anumita regiune geografica. Inainte de a cumpara, e bine, totusi, sa faceti o vizita la fata locului, sa vedeti daca seamana cu ceea ce ati vazut in poze. Daca inca mai vreti sa faceti achizitia, angajati un avocat care sa perfecteze tranzactia. El va va asigura ca titlul de proprietate e in regula si va va ajuta sa stabiliti clauzele contractului. Trebuie sa mai stiti ca, o data devenit stapinul insulei, nu ati creat o tara noua, nu sinteti presedintele sau regele ei si nu va puteti ghida dupa propriile legi. Insula, oricare ar fi ea, apartine unui stat si veti urma constitutia acelei tari. Deci, nu scapati nici de taxe si impozite.In loc de garsonieraCit despre preturi, poate n-o sa credeti, insulele nu sint scumpe deloc. Cea mai ieftina insula e Odell Island de pe Lacul Chamcook din Canada. Are aproape un hectar si jumatate si e acoperita de pini. Domeniul se preteaza la camping cu corturi si pescuit. 24.300 de euro este pretul ei, cit o garsoniera. Si inca se mai poate negocia. In Filipine, e de vinzare o mica insula numita Turtle Nest Island. Nisipul plajii e alb si foarte fin. Insula e pustie si costa doar 51.000 de euro. Se numeste asa pentru ca e plina de broaste testoase. Locul e ideal pentru surfing si schi nautic. Un pic mai mare cu vreo 200 mp e Cupid Island, tot in Filipine. Inca nu e marcata pe hartile turistice, fiind una dintre cele mai recent descoperite. Are palmieri si cocotieri. Pe insula se ajunge in 20 de minute cu barca din portul Roxas. O ocazie care nu trebuie scapata e si insula canadiana Cannon Ball, la numai 156.000 de euro. Are doar o jumatate de hectar, e situata pe lacul Utopia si include in pret si o casuta mobilata rustic.Arhipelaguri de luxLa polul opus, cea mai scumpa achizitie e un arhipelag scos la vinzare de Grecia. Are 292 de hectare, este compus din trei insule si costa 36.500.000 de euro. Arhipelagul Tragonisi e situat la sud-vest de Atena, la 35 de minute de navigat cu vaporasul din portul de la Marea Egee. Guvernul grec a vrut sa faca aici ceva maret: hoteluri, casino, apartamente de lux, magazine, birouri, restaurante. Dar n-a mai apucat. Proiectul, insa, poate fi aplicat de noul proprietar, daca ii convine. Pe viitorii 15 ani, va fi scutit de taxe. Tot o investitie de milioane e si perechea de insule din Marea Caraibelor Great Hans Lollik si Little Hans Lollik. Cu 35.237.513 euro, te faci cu doua insule de 247 de hectare. Cumparatorului trebuie sa-i placa traiul primar, printre stinci, paduri si apa limpede de culoare turcoaz. E un paradis ecologic. Apartine Arhipelagului Insulelor Virgine, aflate sub autoritate americana, la nord de Antile. Nici o problema cu cumparaturile. Insulele se afla la cinci mile de aeroportul international „Cyril E. King“, cu avionul privat ajungeti in citeva minute. Va puteti dezvolta o afacere turistica. S-a calculat ca aici se poate amenaja un complex de lux, cu 150 de locuinte, restaurante si un heliport.Insule la cheieDaca vreti o insula dotata cu tot ce trebuie numai cit sa va mutati, alegeti insula spaniola Isla de sa Ferradura, de 5,5 hectare, la pretul de 32.990.000 de euro. Aeroportul Ibiza e la 25 km departare si se poate ajunge acolo cu taxiul pe apa sau elicopterul. Actualul proprietar include in pret si vehiculele de circulat pe insula: barci, citeva masini de teren, masinute de golf si jetskiuri. Salonul de Nord e decorat cu copaci tropicali si pian. Cartierul locuintelor e dispus circular. Exista si un terraquarium cu plante tropicale si pesti. Televiziunea e receptionata prin satelit. Piscina, jacuzzi, bodega cu specific spaniol, cascadele, centrul de sanatate sint incluse in pret.Insulari pentru un weekendDaca vreti sa inchiriati o insula, pentru doua nopti trebuie sa pregatiti intre 100 si 250.000 de euro. Cel mai ieftin e pe insula croata Plocica, intinsa pe aproape 5 hectare, situata in Marea Adriatica. Un weekend aici costa 108 euro de persoana. Pe insula e un far inalt de 33 de metri construit la 1887. Aici pot locui 14 persoane care isi doresc o vacanta gen Robinson Crusoe. Plaja este minunata, apa e buna si pentru scufundari. Transportul cu salupa pina pe insula costa 120 de euro pentru tot grupul si dureaza 15 minute. Daca vreti, puteti minca pestele pe care-l pescuiti, daca nu, e bine sa veniti cu provizii. Ante Petkovic, proprietarul, va va caza intr-una din camerele din far, dar restaurant nu exista. Si insula Porer, tot croata, are un far de piatra inalt de 80 de metri. E mica si rotunda, de 200 mp. Weekend-ul e 124 de euro. Un sejur pe insula Sf. Ivan Na Pucini din Adriatica va costa 134 de euro de caciula. Insula e cam strimta, suprafata ei fiind de 400 mp.Hai la licitatie!Cel mai scump weekend e in Bahamas. Insula Musha Cay, mare de 60 de hectare, va cazeaza cu 254.300 de euro. E situata la 137 km de Nassau. Cele 610 camere sint dotate cu telefon, exista piscina, sali de masaj, restaurante, sali de biliard, totul ca la orice hotel de 5 stele. Insula e plina de palmieri si vegetatie tropicala. E un loc ideal pentru organizarea de nunti exotice. Precis, Irinel Columbeanu, daca ar fi stiut de ea, s-ar fi insurat acolo. Acum, ca stie, poate o mai face o data. Daca v-ati pus in gind sa vindeti casa de la tara si va improprietariti cu o insula, puteti participa, pe 10 august 2006, la cea mai mare licitatie de insule, care se va tine la New York. Vor fi oferite spre vinzare citeva insule din Belize si Papua Noua Guinee. Se porneste de la 1,9 milioane de dolari – cea mai ieftina insula, pina la 25 de milioane de dolari – cea mai scumpa. Un Pamint de insuleThe World este un complex de insule artificiale din Dubai, create astfel incit, privite de sus, totul formeaza un imens planiglob pe apa. Cele 300 de insule artificiale sint deja vindute. Proprietarii investesc in infrastructura, iar pina in 2008, insulele vor fi gata sa-si primeasca primii turisti. Arhipelagul e situat la 4 km de Jumeirah, insulele fiind despartite intre ele de 50 pina la 100 de metri de apa. Cartierul de insule are 9.340.000 mp, iar pentru ridicarea insulelor s-au folosit 326 de milioane de metri cubi de nisip. Conceptia apartine arhitectului Nakheel, iar ideea a venit de la seicul Mohammed Bin Rashid Al Maktoum.Insula Serpilor nu e de vinzareIn clipa de fata, sint circa 350 de insule de vinzare pe glob. Dintre acestea, cea mai bogata oferta o are SUA, cu 91 de insule, urmata de Canada, cu 74 de insule. 147 de insule sint de inchiriat. Romania nu e pe lista. Singura insula care a apartinut Romaniei, Insula Serpilor, a ajuns la Ucraina, dar nu prin vreun act de vinzare-cumparare.InsulomaniaScriitorul Lawrence Durrell este primul care a folosit termenul insulomanie, in cartea sa din 1956 despre insulele Rhodes, „Reflectii asupra lui Venus“. El se referea la persoanele ahtiate dupa insule, fie ca e vorba de dorinta de a intra in posesia lor, fie ca prefera doar sa traiasca in singuratate. Insulomaniacii nu pot rezista tentatiei de a ajunge pe o insula. Autorul a descris cazul lui Kimon Friar, care a locuit pe 46 de insule diferite, iar Philip Conkling a vizitat peste 1.000 de insule.

Concurs „de proba"„Includerea tarii noastre printre organizatorii de asemenea competitii a fost propusa la o conferinta ce a avut loc in Bulgaria. Primul an este unul de proba. Daca manifestarile din program sint bine organizate, acesta va continua si in anii urmatori", precizeaza Boros Melinda, reprezentant al Asociatiei Audio-Vizuale Argos din Cluj-Napoca, organizator al evenimentului. S-au inscris nu mai putin de 20 de tineri scenaristi din intreaga tara. Alcatuit in principal din tineri, specialisti in domeniu si reprezentanti ai TVR Cluj, juriul l-a desemnat pe primul loc pe Szilard Totszegi, student la Universitatea Sapientia din Cluj. Scenariul sau, intintulat „A fost o data in Transilvania", are in prim-plan calatoria cu aventuri a unor turisti japonezi prin Ardeal, si ca tema depasirea barierei lingvistice. Locul II i-a fost atribuit Corneliei Ardelean, din Ineu (judetul Arad), iar cel de-al treilea premiu lui Marcel Virastau din Satu Mare. Au mai fost acordate trei mentiuni, cistigatorii acestora fiind Szabo Katalin din Brasov, Alexandru Virastau din Satu Mare si Felmeri Cecilia din Cluj-Napoca. Scenariile primilor trei vor participa la faza internationala a concursului, la Helsinki, in cursul lunii noiembrie, alaturi de finalistii din nu mai putin de 17 tari europene. Cistigatorii vor avea parte de premii in valoare de 15.400, respectiv 5.700 de euro, destinate realizarii filmelor dupa scenarii. Reprezentanta a unei „generatii intoxicate"Autoarea celui de-al doilea scenariu ce va participa la competitia de la Helsinki, Cornelia Ardelean, l-a realizat fara a fi urmat vreun curs de specialitate. Absolventa a Facultatii de  Stiinte Politice si Administrative si a celei de Litere din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai", aceasta este consultant cosmetic intr-o farmacie din Cluj-Napoca. Scrie versuri inca din anii de liceu, a participat la Cenaclul Echinox, insa acesta este primul ei scenariu. Povestea din „Joaca de-a androginul" are ca protagoniste doua pustoaice pornite in calatorie sa isi gaseasca „jumatatea lipsa". Scenariul a mai participat si la Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) si la „Anonimul", fara a fi, insa, nominalizat. Despre filmele romanesti de dupa '89, Cornelia considera ca „sint intoxicate cu chestii de genul Revolutia romana cu degenerarile ei sau comunitatile ce populeaza periferiile". „Este o consecinta a indoctrinarii celor din generatia mea cu mitul Romaniei pitoresti", considera Cornelia Ardelean.

Stoianof, vedeta primei reprizeAdi Falub a folosit ieri urmatoarea formatie: Moldovan - Ungurusan ('30, Tilvan), Cordos, Aldea, Taut - Giurgiu, Vascan ('46, Muresan), Ghindaru ('59, Villand) - Vadana, Stoianof, Sintejudean.Golul unu al meciului avea sa fie reusit de Stoianof ('23), care a trecut si de portarul echipei gazda si a inscris, dupa ce in prealabil juniorul Vadana ('5, '12) a avut primele sanse pentru „U". Gazdele ar fi putut sa egaleze prin Bugiu ('34), insa mingea trimisa de el din lovitura libera de la 25 de metri a trecut putin pe linga poarta lui Moldovan. De asemenea, cei din Beius au avut ocazii de a marca prin Oras ('38) si Balan ('41), dar Moldovan a fost pe faza si a indepartat pericolul. La ultima faza a primei reprize, „studentii" au reusit sa-si dubleze avantajul, inscriind prin acelasi Stoianof.Vadana, la primul golGiurgiu ('50) a trecut pe linga golul trei, care avea sa fie reusit de Sintejudean ('62), dupa o pasa a aceluiasi Giurgiu. Mai apoi, jocul a fost la discretia elevilor lui Falub, care au mai punctat prin Stoianof ('64), Sintejudean ('65) si Vadana ('77). Este de remarcat ca portarul clujenilor, Calin Moldovan, a ajuns aseara la al patrulea meci consecutiv in poarta Universitatii Cluj fara sa primeasca gol, in conditiile in care a aparat si la partidele cu FCM Tirgoviste (0-0), Alba Iulia (0-0) si Auxerre Lugoj (1-0).Faza a V-a a Cupei Romaniei, la care vor participa cele 56 de echipe cistigatoare ale jocurilor din faza precedenta, este programata sa aiba loc miercuri, 13 septembrie 2006, ora 16.30. „U" 1919 a eliminat Dejul Echipa de Liga a III-a „U" 1919 continua evolutiile foarte bune din ultimul timp. Dupa ce a reusit promovarea, echipa lui Timoce se poate mindri dupa ziua de ieri ca a eliminat-o pe Unirea Dej, „satelitul" CFR-ului. Meciul s-a jucat pe terenul din Someseni si s-a terminat cu scorul de 1-0, singurul gol fiind marcat de Petrescu, in minutul 52, din penalti.Cealalta reprezentanta a Clujului, ISCT-ul, a pierdut la CS Avintul Reghin cu 6-4, dupa executarea loviturilor de departajare.

Antrenorul-jucator al CFR Cluj, Dorinel Munteanu, nu a ajuns pina aseara in cantonamentul echipei nationale care pregateste meciurile cu Bulgaria (acasa, 2 septembrie) si Albania (deplasare, 6 septembrie), contind pentru preliminariile lui EURO 2008. Se pare ca decizia de a nu se prezenta la lot a fost luata de veteranul Nationalei inca din seara zilei de luni. In mod normal, Munti trebuia sa se alature „tricolorilor" luni dimineata, dar decesul cumnatului sau i-a dat planurile peste cap. El i-a cerut timp lui Victor Piturca cel putin pina in seara zilei de miercuri pentru a se alatura lotului, dar selectionerul l-a refuzat si i-a dat un ultimatum, spunind ca pentru a prinde cele doua jocuri, cu Bulgaria si Albania, are nevoie de el inca din cursul zilei de marti, lucru care, insa, nu s-a intimplat. Fiind cunoscut caracterul lui Piturca, nu este exclus ca el sa nu il mai foloseasca pe Munteanu din primavara anului viitor, in conditiile in care ar putea sa conteze atunci si pe Ovidiu Petre si Mirel Radoi, jucatori care evolueaza pe acelasi post cu Munti, cel de inchizator. In aceasta toamna, „tricolorii" vor mai sustine, in afara partidelor cu Bulgaria si Albania, un singur meci, pe 7 octombrie, pe teren propriu, cu Belarus.Presedintele echipei clujene, Iuliu Muresan, a spus ieri ca Dorinel va reveni la Cluj in cursul zilei de joi. „Mi se pare o chestie de bun simt sa-l lasi pe Munteanu sa mearga la inmormintare. Poate ca selectionerul nu mai are nevoie de el daca ii da ultimatumuri in asemenea cazuri", a spus Muresan.Azi va avea loc inmormintarea cumnatului lui Dorinel, de la CFR urmind sa participe jucatorii Jula, Coroian, Minteuan, precum si directorul sportiv Sandu Matei.

Vrea sa cistige la scor cu JiulPozitia de lider pe care se afla CFR-ul este privita ca una normala de presedintele echipei, dupa cum au evoluat „feroviarii" in primele etape. „Nu am avut emotii la nici un meci din acest start de sezon ca nu am fi putut sa-l cistigam. As vrea ca pe viitor sa avem 1-0 in minutul 10, 2-0 in minutul 15 si 3-0 in repriza a doua. Daca ar fi tot asa, nu m-as mai supara ca am primi gol in ultimele minute. Ma bucur ca am ajuns la o maturitate in joc si nu mai repetam pasii gresiti de anul trecut, cind nu puteam sa trecem de echipele «mici».  Am speranta ca vom continua la fel de bine", a spus Muresan.El a afirmat ca meciul din etapa viitoare, de la Dej, cu Jiul, este unul important, dar spera sa il cistige, preferabil la un scor cit mai mare, deoarece Dinamo s-a apropiat la numai doua goluri de golaverajul CFR-ului.„Ne dopam cu Vatra Dornei"Referitor la meciul pe care l-au cistigat etapa trecuta, la Tirgu Jiu, Muresan a facut citeva referiri ironice cu referire la echipa gorjeana, care i-a acuzat ca se dopeaza. „Nu imi era frica la Tirgu Jiu, chiar daca am fi fost condusi cu 2-0. Stiam ca ei nu sint pregatiti fizic si ca din minutul 60 nu ne vor mai face fata. Ei au inceput in forta meciul, dar apoi s-au chinuit sa-l termine... Eu, insa, nu am vrut sa-i jignesc inainte de meci pe aceasta tema, dar ei s-au lansat in tot felul de acuzatii fara temei... Noi ne-am dopat cu antrenamentele de la Vatra Dornei si cu prezenta lui Dorinel Munteanu pe teren. Stiam ca cei din Tirgu Jiu vor juca agresiv, deoarece asa fac toate echipele neputincioase... Din pacate, la unele echipe, cum este si cazul Pandurilor, joaca mai mult presedintele, si nu echipa. La noi, este invers. De aceea noi sintem pe primul loc si altii se lupta pentru evitarea retrogradarii...", a spus, printre altele, Muresan. „Condescu ar trebui sa stea cu capul plecat pentru ca a ramas cum a ramas in Liga I, si nu sa lanseze atacuri fara temei la adresa noastra. Abia astept rezultatele testelor antidoping, pentru a putea sa spun mai multe", a adaugat boss-ul din Gruia.„Vor urma atacuri la persoana"Presedintele CFR-ului a mai spus ieri ca a fost avertizat de persoane din presa din Bucuresti ca daca echipa lui se va mentine pe primul loc si dupa etapele VI-VII vor urma atacuri la persoanele din conducerea echipei clujene. „Am primit o avertizare de la persoane din mass-media bucuresteana ca daca vom ramine lideri si dupa etapele VI-VII vor urma atacuri si mai dure la adresa echipei noastre, poate chiar si personale, la adresa celor care conduc executiv echipa. Le asteptam... Oricum, toate atacurile de pina acum n-au facut decit sa ne intarite si, in fond, ne-au facut bine... Insa nu vrem sa multumim pentru asta, echipa a iesit sifonata, e deranjant sa vezi si sa auzi toata lumea discutind de acuzatiile de doping la adresa jucatorilor lui CFR. Ce e, insa, important, e ca toate aceste murdarii nu au afectat jocul si moralul echipei", a spus Muresan. „Cea mai buna banca de rezerve"Presedintele echipei clujene, Iuliu Muresan, a spus ca unul dintre atuurile CFR-ului in acest campionat este valoarea ridicata a jucatorilor din lot. „Fara sa supar pe nimeni, spun ca echipa noastra are cea mai buna banca de rezerve din Liga I", a spus Muresan. „Cu fiecare partida, jocul echipei se incheaga, relatiile de joc se imbunatatesc, tinind cont ca am transferat opt jucatori noi in aceasta vara", a mai declarat presedintele CFR-ului.Lauda galeriaIuliu Muresan a tinut sa laude comportamentul galeriei la meciurile disputate pina acum de CFR 1907 Cluj. „Pot sa spun ca avem o galerie peste nivelul echipei, si pentru asta ii apreciez si le multumesc. Sint convins ca ar merge si mai multi in deplasari daca am putea sa le punem la dispozitie mai multe autocare", a spus Muresan. El a scos in evidenta ca banner-ul afisat la partida cu Pandurii Tirgu Jiu - „Am venit, ne-am dopat, v-am batut, v-am pupat!" - a fost unul foarte inspirat.

Pavel Zdrenghe, 61 de ani, pensionar„Nu stiu ce sa va spun. Intr-un fel poate ca ar fi bine sa se clarifice lucrurile acolo sus, ca prea trag unii intr-o parte si altii intr-alta, lucru care se reflecta in modul cum merg treburile la ora actuala. Pe de alta parte, oamenii nu sint deloc multumiti de prestatia noilor guvernanti, la aproape 2 ani de la alegeri si, pe buna dreptate, nu ar sti in cine sa mai aiba incredere si sa-i voteze, ca toti sint o apa si un pamint." Cornel D., 37 de ani, taximetrist„Dupa parerea mea, sint niste povesti cu care vin cind unii, cind altii, mai mult de plictiseala, ca nu mai au cu ce sa se contrazica. Pai cum altfel sa interpretezi prostiile astea cind o data iese PNL-ul cu propunerea, is contrazisi de colegii din Alianta, dupa care se fac ca uita, apoi alegerile anticipate devin prioritate pentru PSD, o vreme, dupa care uita si ei. Haideti sa fim seriosi. Nimeni nu-i atit de timpit sa se gindeasca serios la alegeri anticipate tocmai acum, cu putin timp inainte de Integrare, daca va veni si aia."Ema F., 26 de ani, programator„Eu nu pot sa ma pronunt cit de indicate sint alegerile anticipate in acest moment si cui ar folosi acest pas, dar stiu cu siguranta ca discutii inutile si clinciuri repetate intre partenerii de guvernare nu fac bine deloc. Ar trebui sa se concentreze la ce au de facut ca sa indeplineasca ce au promis la vechile alegeri si sa faca tot posibilul sa indeplinim conditiile pentru Integrare."Victor Bertalos, 28 de ani, operator sondaje„Nu stiu daca Uniunea Europeana ar fi de acord cu instabilitatea politica, cu citeva luni inainte de data Integrarii. Oricum, parerea noastra nu conteaza, cei de la putere fac tot cum vor ei. In opinia mea, nu gasesc justificate alegerile anticipate in acest moment."Gabriela Tatar, 41 de ani, administrator„Din punctul meu de vedere, cel putin pe plan local, sint multumita de administratia post-funariota. Recunosc ca atunci cind i-am votat am fost oarecum reticenta si neavind alta alternativa, dar acum nu regret alegerea facuta. Adevarata problema e ca de cite ori se schimba puterea, cei care o preiau considera ca nu s-a facut nimic bun inaintea lor si o iau de la zero. E normal ca in felul aceasta sa nu progresam deloc. Ce s-ar intimpla daca s-ar schimba guvernantii tocmai acum?"

dosarPeisaj selenarVulcanii noroiosi de la Piclele Mari si Piclele Mici, la 12 kilometri de Berca, in apropierea Buzaului, constituie una dintre cele mai interesante rezervatii mixte, geologica si botanica, din Romania. Acest fenomen natural spectaculos este rar intinit in lume. Turistii care viziteaza locul ramin impresionati de peisajul ciudat, selenar, pe care il formeaza numerosii vulcani in miniatura, prin craterele carora gazele arunca noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenusie. In jurul vulcanilor se dezvolta o vegetatie care s-a adaptat la salinitatea ridicata. Impresionant e si faptul ca o bucata mare de desert plina de vulcani de diferite dimensiuni a fost parca asezata cu grija in mijlocul unui loc plin de verdeata. Si s-a pastrat asa de cind lumea.Au intrat in circuitul turisticDe citiva ani, doar la Vulcanii noroiosi de la Buzau s-au facut citeva amenajari, pentru a introduce zona in circuitul turistic. A fost ingradita portiunea care gazduieste graterele si dunele de nisip, iar la intrarea in zona a aparut si un portar. Un bilet de intrare costa doar 4 lei, iar placuta de linga poarta te avertizeaza sa nu aprinzi focul. Turistii, din ce in ce mai multi in ultima vreme, si restaurantul construit recent sint singurele dovezi ca locul ar putea fi o zona de turism pe care natura a daruit-o cu generozitate localnicilor. „Mi-am dorit intotdeauna sa revin la Vulcani. Am fost aici acum vreo 10 ani. Intrarea era libera, restaurantul nu se construise si nici drumul de acces nu se modernizase. In timp, s-au facut investitii si locul arata imbietor. Singurul lucru care nu s-a schimbat sint vulcanii, craterele acestea fascinante din care mereu, mereu iese la iveala lava lenesa si rece", spune Costel Ivascu, unul dintre turistii care au revenit la Vulcanii noroiosi.Lava si duneDe ce arunca fara oprire noroi Vulcanii de la Buzau? Iesirea gazelor din subsol la suprafata determina deplasarea apei si antrenarea particulelor argiloase si nisipoase din straturile de roca rezultind un noroi mai mult sau mai putin viscos ce se revarsa creind mici conuri si platouri. Astfel de fenomene iau nastere in general in zona Subcarpatilor de curbura. Fenomene asemanatoare se gasesc linga Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei si in anumite zone colinare din Moldova. Atunci cind ploua, apa se scurge in siroaie pe flancurile conurilor creind prin eroziune un ansamblu de santuri, rigole si ravene. Torentii creati, cu adincimi de pina la 2-3 metri si separati de creste, transforma platoul arid intr-un peisaj ce pare nepamintean.Legea apeiDaca in jurul craterului noroiul este proaspat sau in curs de uscare, la mijlocul si la baza conului, lava uscata este brazdata de crapaturi zdravene. Apa ramine, insa, cea care face legea locului. Atunci cind ploua, siroaiele care se grabesc spre baza dunei modeleaza, musca din sol formind o retea de riulete. Cind se evapora apa, ramin milioane de vinisoare adinci. Iar noroiul „se fabrica" in continuare in burta vulcanului fierbind ca o mamaliga, fie ca e toamna, primavara sau canicula.Soarele imparte culorileLocalnicii s-au obisnuit cu peisajul oferit de vulcani. Dar nu inceteaza sa se minuneze de ceea ce a creat natura in comuna lor. Si sint tare mindri ca tot mai multa lume vine sa vada minunatia. Ba chiar sint gata sa dea oricui doreste explicatii. Pentru ca aproape fiecare om al locului stie cu exactitate cum se transforma in timp vulcanii, cum cresc dunele de nisip si cit de tare se adincesc santurile. O alta minune, pentru ei, obisnuitii locului, este felul in care soarele poate schimba peisajul. „Nu ma satur niciodata de privelistea asta. Ideal este sa vezi vulcanii cind rasare soarele. Sint rosii ca para focului. Iar la apus, se fac maro inchis. La prinz, de la 12 pina pe la 6 seara, mai ales vara, totul e gri-cenusiu. Este impresionant si, chiar daca locuiesc aici, nu pot sa spun ca m-am plictisit de privelistea asta vreodata", marturiseste Ana Mares. Pentru cei mai multi dintre localnici, vulcanii sint locul unde se aduna toata linistea si pacea pamintului. Si asta pentru ca vulcanii sint blinzi si mereu aceiasi, iar bulbucii de noroi sint semnul ca inima pamintului bate fara oprire.Vulcanii fara norocLa citiva metri de calea ferata, pe drumul judetean ce leaga Sibiul de Medias, in Hasag, aproape nestiuti, se lupta cu o soarta mai putin dreapta decit fratii lor de la Buzau alti vulcani noroiosi. Nici satenii din Loamnes nu mai stiu multe despre ciudatele movile. „Inainte, vulcanii erau cunoscuti de toata lumea. Patania cu carul cu boi disparut in ochiul unui vulcan a ramas un fel de legenda locala. Batrinii din Hasag isi mai amintesc si azi de acea zi. Lucrarile agricole din anii '80 au distrus, insa, o mare parte dintre vulcani. Acum, doar unul mai arunca bule de namol", povesteste o batrina din Loamnes.Gaz metan si noroiAria protejata care include cei citiva vulcani se afla intre Hasag si Mindra. Monument al naturii cu valoare geologica, aceasta nu este cuprinsa, insa, in sistemul ariilor protejate din Romania. Prezenta vulcanilor in acel loc se explica prin structura geologica particulara pe care o impune prezenta sarii in fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind plastica, a fost impinsa spre suprafata formind cute diapire ce se intind de la Turda pina la Ocna Sibiului. Falia creata exercita o presiune ce a avut ca rezultat formarea de fracturi prin care gazul metan iese la suprafata antrenind cu el apa sarata. Aceasta inmoaie marnele, transformindu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul acumulat a edificat conurile prin care mai iese si acum apa. „Bolboroseala" se datoreaza gazului metan. In prezent, mai sint vizibile doar citeva conuri vulcanice. Putine au ramas active. Multe sint doar „fosile" ce si-au incetat activitatea.Sacrificati in agriculturaDesi reprezinta un fenomen natural, suprafata cu vulcani noroiosi de la Hasag este prinsa in sfera activitatilor agricole. „Imi amintesc ca in 2000 am mers cu cineva la vulcani. Erau destul de activi. Am bagat in unul dintre ei un bat de un metru jumatate. L-a inghitit in citeva secunde", spune Maria Greavu, primarul comunei. „Apai, de movilele astea stiu eu ca mai arunca huma. Da' acuma, vara, ii cam usca vremea. Bolboroseste mai mult atunci cind ploua", spune Ilie Albu, indrumindu-ne spre un mic deal acoperit cu trestie. Pe movila cu namol ce pare sa-si traiasca sfirsitul, zace o salcie culcata la pamint de un trasnet. Vulcanul e tacut. Un mic ochi de namol cenusiu ascunde eforturile gazului de a iesi la suprafata. Nu mai are, insa, forta. In jurul movilei, peisajul atesta un trecut mult mai spectaculos. „Aista o fost cel mai mare dintre toti. Pe vremuri, in unele perioade, arunca namolul la inaltimea unui om. Veneam aici cu alti copii din sat si ne jucam. Da' asta era demult", cade pe ginduri nea Ilie.Legenda de la HasagVulcanii sint pe cale de disparitie, dar legenda lor traieste inca. „Se spune ca pe aceste locuri, pe vremuri, traiau capcaunii si ca aici erau cele mai bune pasuni si cele mai multe si mai frumoase vite. Fiind un loc asa manos, a atras oamenii, care i-au alungat pe capcauni si le-au luat terenurile si vitele. Capcaunii nu au mai avut loc pe pamint si isi duc acum traiul pe sub pamint, aia-i lumea lor. Dar supararea pe oameni a ramas pina in ziua de azi si ei cauta sa se razbune pentru raul ce li l-au facut oamenii, alungindu-i de pe pamint. De aceea, capcaunii au facut ochiuri, gropi cu noroi, in care apa si milul bolborosesc. In multe ochiuri se pastreaza apa limpede si buna si daca vreun om sau vreo vita vine s-o bea, ochiul se deschide si inghite omul sau animalul si nimeni nu-l mai scapa, ca-l trag in jos, in fundul pamintului, capcaunii. De aceea, nu e bine sa se apropie om sau vita de aceste ochiuri, ca-i pericol mare, dar animalele nu stiu asta si multe s-au prapadit scufundindu-se in ochiuri mari cit roata carului". Asa suna cea mai cunoscuta dintre legende. O spun batrinii locului, dar a fost publicata si in monografia comunei. Daca nimeni nu va salva vulcanii, copiii din sat vor ramine doar cu povestile bunicilor despre ochiurile cu noroi de la Hasag.

Presedintele PD Cluj, deputatul Daniel Buda, apreciaza ca inacceptabile pozitiile exprimate la Bucuresti de ministrul ungar de Externe, Kinga Gontz, cu privire la Legea statutului minoritatilor nationale din Romania si la ratificarea acordului romano-maghiar privind Fundatia Gojdu. „Nu ministrul de Externe al Ungariei face agenda Parlamentului Romani-ei",  a declarat ieri deputatul democrat, care apreciaza ca in acest moment sint de maxima prioritare legile integrarii. „Atita timp cit minoritatea romana din Ungaria nu se bucura de acelasi statut de care se bucura minoritatea maghiara din Romania, mai ales in ceea ce priveste reprezentarea la nivel parlamentar, nu este nici o stringenta in adoptarea Legii statutului minoritatilor, si mai ales aceasta nu trebuie sa acorde minoritatilor mai multe drepturi decit cele prevazute de standardele europene", a mai afirmat Daniel Buda.Acesta il invita pe ministrul ungar de Externe sa faca un recensamint al studentilor de etnie magiara care studiaza in sectiile de studii in limba materna de la universitatile de stat din Romania si un recensamint al studentilor de etnie romana care studiaza in limba materna la universitatile de stat din Ungaria. Pe de alta parte, deputatul clujean apreciaza ca ratificarea de catre Parlamentul Romaniei a acordului romano-maghiar privind Fundatia Gojdu este o problema interna exclusiva a statului roman. Buda nu exclude faptul ca ministrul Gonz sa fi adus in discutie Legea statutului minoritatilor si acordul Gojdu in contextul discutarii accesului cetatenilor romani la piata muncii din Ungaria, tocmai pentru a exercita o presiune asupra autoritatilor de la Bucuresti. „Din acest punct de vedere, tactica Guvernului Ungar seamana cu santajul practicat de UDMR in ceea ce priveste adoptarea Legii statului minoritatilor", a subliniat Daniel Buda.

Iorgulescu s-a legat de spovedaniiMinistrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a fost cel care a propus saptamina trecuta acelasi lucru, declarind ca preotii ar fi spus la Securitate ce au aflat de la enoriasi la spovedanie. „Avem nevoie de o reforma morala si spirituala, avem nevoie sa credem cu toata taria in valorile Bisericii. Initiativa vizeaza toate cultele existente in Romania. Este o masura care va aduce un plus de prestigiu unei institutii care se bucura de prestigiu si de increderea populatiei", a afirmat Iorgulescu.El crede ca in urma desecretizarii dosarelor preotilor vor fi gasite lucruri pe care oamenii cu frica lui Dumnezeu s-ar inspaiminta sa le vada. Iorgulescu a mai declarat ca nu intelege de ce dosarele de Securitate ale fostilor colaboratori apartinind Bisericii figureaza in categoria de siguranta nationala. „Nu ma refer la Biserica, ci la oameni care au facut compromisuri vizavi de propria lor constiinta si care si-au tradat misiunea lor spirituala. Ma refer la persoane care, fiind la un anumit moment pe anumite functii sau fiind simpli preoti, au incalcat juramintul lor fata de Dumnezeu", a subliniat ministrul Culturii si Cultelor.UDMR e pentru, PSD e contraPresedintele UDMR, Marko Bela, considera ca transparenta dosarelor Securitatii trebuie sa se refere la toti factorii din societate, inlusiv la sefii cultelor. Aceasta in conditiile in care preotii pot influenta deciziile adoptate la nivelul societatii.Deputatul PSD, Ion Stan, a fost unul dintre cei care au criticat propunerea lui Traian Basescu, declarind ca aceasta este „arbitrara" si „ilegala". „Transpare pericolul ca pestilentiala rafuiala politica a puterii sa fie transferata si in interiorul Bisericii Ortodoxe Romane, care ar urma sa devina principala victima a consecintelor deciziei propuse de presedinte", a aratat ieri Ion Stan.„Care ar putea fi miza politica a gestului presedintelui, care isi asuma riscul de a declansa un atac la adresa institutiei fundamentale a spiritualitatii si identitatii nationale? Aceea de a face jocul ocultelor interese, care, in numele mondializarii, distrug, rind pe rind, toate valorile de identitate ale natiunilor? Dar daca presedintele nu are nici o miza si actioneaza din instinctele si din impulsurile dictate doar de apetenta sa pentru a fi in centrul atentiei?", s-a intrebat deputatul PSD.El se declara sustinatorul deschiderii dosarelor clericilor din arhiva fostei Securitati potrivit acordului din 1997 al Sfintului Sinod al BOR, cu mentiunea ca „acest proces sa fie scos in afara oricarei ingerinte politice ori statale, care ar putea contraveni principiilor de unitate si autocefalie a BOR". (M. C.)Bartolomeu e pentru desecretizareMitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu Anania, se declara de acord cu propunerea presedintelui Traian Basescu. El spune ca unul dintre principiile de baza ale societatii este prezumtia de nevinovatie si ca nu se poate spune dinainte cine a colaborat cu Securitatea. „Vom vedea cine e vinovat", a mentionat inaltul prelat ortodox.

Nebancarii, in vizorul BNRInstitutiile financiare nebancare (IFN) se vor supune de acum incolo aceluiasi tip de reglementare a acordarii creditelor ca cel practicat de institutiile bancare de mai bine de 8 luni. O noua norma a BNR, care intra in vigoare din luna septembrie, prevede ca, pentru obtinerea unui imprumut din categoria celor cunoscute sub numele de „credit doar cu buletinul", va fi nevoie de un avans de 25% din valoarea bunului care urmeaza sa fie achizitionat sau solicitantul va trebui sa aduca garantii.Cum se va calcula venitul?Girantii nu vor putea fi din cei care au deja un credit de o valoare mare in derulare. Nici membrii unei familii care au contractat deja credite nu vor mai fi luati in calculul venitului total net al acesteia. Rata lunara platita pentru un astfel de credit nu poate depasi 30% din venitul net al solicitantului, stabilit dupa scaderea cheltuielilor de intretinere. Daca o persoana are mai multe credite, angajamentele totale de plata lunare nu trebuie sa depaseasca 40% din veniturile nete.Comisionul, inclus in costul creditariiAtit bancile, cit si IFN-urile care dau imprumuturi populatiei vor fi obligate sa ia in calculul bonitatii clientilor toate costurile creditarii, inclusiv comisioanele aferente creditelor acordate. Firmele clujene care practica sistemul „credit doar cu buletinul" nu sint prea bucuroase de introducerea noilor norme. „In prima faza, probabil ca va scadea numarul de clienti, dar trebuie sa ne supunem normelor Bancii Nationale. Oricum, se apropie sezonul de iarna, cind, cel putin la electrocasnice, vinzarile in rate cresc exponential, asa ca ne vom scoate banii", spune directorul unui magazin de profil din centrul Clujului.Comerciantii clujeni, pesimistiNici comerciantii de mobila nu sint prea fericiti, pentru ca putini clienti vin cu banii jos, majoritatea preferind ratele. „O sa creasca ratele daca includem si comisionul. In plus, nu stiu daca toti doritorii vor indeplini conditiile de venit", afirma detinatorul unui magazin de mobila din zona pietei Marasti. Potrivit unei statistici a BNR, in Romania functioneaza peste 4.500 de institutii financiare nebancare.  

Prefectul judetului Cluj, Alin Tise, a declarat ca acest proiect pilot s-ar putea experimenta la nivelul judetului pe o perioada de cinci ani. „In masura in care se va dovedi viabil, cred ca va fi un prim pas spre crearea regiunilor. Descentralizarea vizeaza aspectul institutional, administrativ si financiar-contabil. Solicitam ca aceste servicii deconcentrate, care au acum o dubla subordonare, fata de minister si Prefectura, sa fie in directa coordonare a Prefecturii si a autoritatilor locale", a afirmat Tise. Prin proiect se propune alocarea directa catre judet a unui buget, care sa fie gospodarit de nou infiintata forma de guvernamint locala, constituita din Prefectura, directiile si serviciile deconcentrate si autoritatile locale. „Judetul Cluj va putea primi un buget proportional cu ponderea si programul de dezvoltare local propus si va avea independenta in a hotari, in functie de prioritatile existente. Nu se poate merge mai departe cu actualul sistem in care deciziile se iau de la centru, deoarece la nivel local se cunosc cel mai bine care sint prioritatile", a explicat Alin Tise.El a dat ca exemplu Serviciul de Pasapoarte Cluj, care incaseaza lunar circa 3 miliarde de lei vechi, bani care pleaca la Bucuresti. „Daca noi vrem sa facem o extindere de cladire, aceste sume se intorc in bugetul Prefecturii ca investitii. La Registrul Auto Roman (RAR) Cluj se incaseaza 5 miliarde. Suma se intoarce doar in masura in care RAR la nivel national hotareste si cu specificatie clara in ceea ce priveste modul de cheltuire. Banii incasati nu sint gospodariti de noi in nici un fel. Nu avem o politica de resurse umane la nivelul judetului, ci aceasta e coordonata de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, or noi stim la nivelul judetului care sint prioritatile in cadrul serviciilor publice", a mai subliniat prefectul judetului Cluj.Proiectul presupune intarirea rolului prefectului din judet in sensul acordarii de atributii efective si concrete.  Proiectul urmeaza sa fie trimis Guvernului si ministerelor in urmatoarele zile.

O luna „moarta"Scandalul dosarului in care si-au pierdut viata Octavian Bogdan, Mircea Coldea si Bogdan Urian a izbucnit in urma declaratiilor purtatorului de cuvint al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Ialomita, Dan Calavie. Acesta a declarat, saptamina trecuta, pentru Monitorul de Cluj, ca „familiile celor decedati au fost contactate de autoritatile ialomitene si ele urmeaza sa soseasca la Slobozia, daca deja nu au si ajuns, pentru a lua parte la expertiza politiei". La mai mult de o luna de la accident, parintii victimelor nu au auzit nimic despre ancheta desfasurata de organele legii.Vasile Bogdan, tatal lui Octavian Bogdan, ne-a declarat ieri ca pina in acest moment nimeni nu a luat legatura cu el. Omul se plinge de felul in care decurge ancheta si de faptul ca autoritatile nu au dat nici macar un telefon.Contactate de reporterul Monitorului, celelalte doua familii sustin povestea tatalui lui Octavian. „Nu ne-a sunat nimeni, nu ne-a scris nimeni nimic. Nici macar nu stim ce se intimpla", ne-a declarat si Vasile Coldea, tatal lui Mircea Coldea. Totodata, Ioan Urian, tatal lui Bogdan Urian, a declarat ca el a incercat sa ia legatura cu IPJ Ialomita printr-un e-mail. Nu a primit raspuns nimic concret, decit niste date vagi, „cum ca ancheta este in derulare si ca o sa fim chemati la Slobozia. Cind, insa, nu spunea. Domnul Calavie mi-a raspuns la e-mail", a afirmat acesta pentru Monitorul de Cluj. De asemenea, Vasile Bogdan sustine ca i-a telefonat purtatorului de cuvint al IPJ Ialomita, acesta promitind sa revina cu un telefon. „Asta se intimpla acum 3 saptamini. N-am primit nimic. Astept un raspuns" marturiseste tatal lui Octavian.Contactat telefonic, Dan Calavie a declarat ca stia de sosirea familiilor de la ofiterul care se ocupa de caz, respectiv inspectorul principal de la Cercetari Penale Slobozia, Florin Marioara, care din pacate nu a putut fi contactat. Calavie a mai mentionat: „Nu l-am sunat pe domnul Bogdan pentru ca am crezut ca e aceeasi persoana careia i-am trimis e-mail". Avocatii nu sint, dar exista!Pe de alta parte, Dan Calavie a declarat, in 23 august, ca „doua dintre familiile celor trei victime si-au angajat avocati din Slobozia, in timp ce cealalta familie un avocat din Cluj". Aceasta informatie este din nou dezmintita de parinti. Abia pe sfirsitul saptaminii trecute, familia Urian a apelat la serviciile unei avocate din Cluj-Napoca, care a luat legatura vineri cu autoritatile ialomitene. Celelalte doua familii, in schimb, nu si-au angajat, pina la acest moment, avocati. „Nu am nici un avocat, abia mi-am ingropat fiul", ne-a transmis domnul Coldea.De cealalta parte, Sorin Micu, patronul firmei care detine microbuzul implicat, si Szabo Iozsef, soferul care conducea la momentul accidentului, au apelat la serviciile unui avocat din Tandarei. Marian Stroe este reprezentantul in instanta al celor doua persoane. Contactat telefonic de reporterul Monitorului de Cluj, avocatul ne-a declarat: „Chiar azi (n.r., ieri) am luat legatura cu inspectorul Marioara, care mi-a spus ca abia acum a gasit un expert pentru expertiza necesara anchetei. Nu stiu cit va mai dura asta, dar un asemenea caz poate dura citeva luni sau chiar ani de zile".Vrem dreptate!„Nu s-a nascut inca un om care sa aiba bani ca sa ne despagubeasca pentru pierderea copilului", ne-a declarat Vasile Coldea. Parintii au fost nevoiti sa suporte serviciile funerare din propriii bani. „Ne-au ajutat si parintii celorlalti membri ai echipei de handbal", marturiseste si Vasile Bogdan. El afirma, totodata, ca patronul firmei Micu Costinesti SRL, Sorin Micu, nu a luat deloc legatura cu ei, „nici macar pentru a-si prezenta condoleantele". Cele trei familii au refuzat sa comenteze pe marginea pretentiilor pe care le vor avea fata de vinovat sau vinovati. „Vrem doar ca pe viitor asa ceva sa nu se mai repete, vrem sa se schimbe legislatia in vigoare, vrem ca cineva sa se trezeasca si sa faca ceva", ne-a mai declarat Vasile Bogdan.

„Generatia absenta"Nicu Matei s-a nascut la Cluj-Napoca, in 1960. Face parte din ceea ce el numeste „generatia absenta", generatia tinerilor pentru care, la inceputul anilor '80, singura solutie de scapare din sistemul opresiv comunist era fuga peste granita. „Numai la asta ne gindeam toata ziua: cum sa o taiem din Romania. Eram niste rebeli fara cauza, traiam cu muzica noastra, cita mai era - Phoenix, Sfinx... -, Cenaclul Flacara era deja compromis, iar singura noastra forma de lupta imaginabila impotriva regimului era fuga", isi aminteste Nicu. „Mai devreme sau mai tirziu, in-tr-un fel sau altul, mai usor sau mai greu, cu totii am parasit Romania. Unii sint in Australia sau Noua Zeelanda, altii in Statele Unite, Europa, din Italia, Franta sau Germania pina in Scandinavia, e plina de clujeni deodata cu mine. Cind vin in Romania, nu-i mai intilnesc decit pe cei care au fost prinsi la granita si inchisi, deci care n-au mai putut pleca, si pe cei care s-au lasat rapusi de alcool. Altfel, generatia '60 nu o mai gasesti in Cluj. Este generatia absenta".Prins de doua ori la granita!A fost in doua rinduri la o suflare de aerul tare al libertatii, dar a fost prins de fiecare data. „Am incercat sa trec pe la granita cu Iugoslavia. Pe toata granita Romaniei, gardienii stateau, insa, om in om, calcai peste ei daca incercai sa fugi! In 1979, m-au prins si m-au condamnat la 6 luni cu suspendare. Am incercat apoi din nou sa fug, am fost prins iarasi, iar atunci, pentru ca aveam deja un «P» - de la «Periculos» - pe dosarul penal, n-am mai scapat de inchisoare. Ne-au urcat in duba si ne-au plimbat prin toata tara. Incercau sa ne tina cit mai izolati unii de altii, ca sa nu reusim sa ne pasam idei unii altora, sa nu mai putem complota pentru a fugi din nou din tara. In cele din urma, am ajuns la Poarta Alba, taman in celalalt colt de tara. Acolo am stat inchis vreme de 1 an si 2 luni, pina in 1982!", povesteste clujeanul.Viata de „iepure"Perioada petrecuta in penitenciar a fost de departe cea mai neagra din tumultuoasa lui tinerete. Transfugii erau vazuti foarte rau si de ceilalti condamnati, si de gardieni, pe vremea lui Ceausescu. Li se spunea „iepuri". „Nu inteleg nici in ziua de azi de ce se purtau atit de rau cu noi. Parca cine stie ce crima am fi savirsit incercind sa trecem granita... Eram supusi unei izolari crunte. Familiile noastre nu aflau nimic despre noi luni de zile dupa ce eram arestati", isi aminteste Nicu Matei. Tratamentul special nu facea decit sa agraveze conditiile oricum mizerabile din inchisorile comuniste. „In toate filmele pe care le-am vazut avind ca subiect lagarele de exterminare naziste am regasit imagini din viata mea la penitenciar. Mincare imposibil de mincat, o promiscuitate de nedescris, boli si purici la tot pasul, frig de nedescris...", portretizeaza scriitorul clujean tabloul de la Poarta Alba de la inceputul anilor '80. Cind, intr-un tirziu, a dat de el, mama sa era sa nu-l mai recunoasca: avea 54 de kilograme, la 20 de ani! „O iarna intreaga am trait cu numai un maieu si-o zeghe pe mine", rememoreaza Nicu, suprapunind imaginar, cu doua degete, niste dungi zbircite peste tricoul rosu Levi Strauss, model 2006.O nebunie: „Vreau sa plec din tara!"Nu s-a lasat. De la penitenciar, o data ajuns la Cluj, a mers direct pe la Securitate, pe Traian, spunind ca renunta la cetatenia romana si cerind sa fie lasat sa plece din tara. „Era o nebunie! Nici un copil nu-si permitea sa faca asta atunci", recunoaste Nicu. A urmat un lung sir de sicanari. Ca sa poata renunta la cetatenie, trebuia sa-si incheie socotelile cu statul roman. Lichidari peste lichidari: inclusiv de la gradinita a fost nevoit sa aduca o dovada de lichidare! „Acte care in mod normal se obtineau in cinci zile mie imi lua 6 luni sa le rezolv. Intregul sistem complota impotriva mea. Ba nu era secretara, ba nu era stampila, ba nu era pixul sau directorul, stateam cite o luna pentru o banala adeverinta! Din '82 si pina in '85, n-am facut altceva decit sa lupt cu sistemul. Intr-un final, in '85, am primit un talon de iesire spre Austria. M-a chemat seful Serviciului Pasapoarte, colonelul Ivascu, si mi-a spus, intre patru ochi, sa nu cumva sa fac pe interesantul in strainatate, sa merg pe la Europa Libera ori sa fac alte nebunii. Am promis sa nu fac, si dus am fost!", spune Nicu. A doua zi dimineata, avea deja trenul spre Viena!Editor de carte in AarhusUn an intreg a incercat sa gaseasca o tara occidentala care sa-i accepte statutul de refugiat politic. Refuzat si de SUA, si de Austria, si de Germania, apatridul Nicu Matei a fost, in fine, acceptat de Danemarca. A inceput totul de la 0: la 26 de ani, „boboc" la Liceul Economic din Aarhus! Acolo l-a intilnit pe scriitorul roman din exil Victor Frunza, cel care avea sa-i publice prima carte si, apoi, sa-l indrume in meseria de editor. „Am ajuns sa scriu lucruri pe care in Romania nu aveam nici curajul, nici puterea de a le scrie", spune clujeanul. In '93, a primit cetatenia daneza, concomitent cu reprimirea celei Romane, iar din '97, conduce propria-i editura, Eksperimental Forlag. „Este o editura romano-daneza. Incerc prin intermediul ei sa promovez cultura romana in Danemarca, pe de o parte, iar pe de alta parte, incerc sa ajut cu niste comenzi si tipografiile din Cluj, pentru ca aici printez cele mai multe dintre carti, fiind mai ieftin decit in Occident", explica Nicu Matei. Pe linga editarea de carte, clujeanul este parte in mai multe proiecte privind schimburi culturale intre tara sa natala si tara sa de adoptie.Toate tunurile pe Danemarca!Ultimele proiecte in care este implicat Nicu Matei vizeaza, insa, una dintre temele majore ale scenei mondiale din ultimul an: scandalul caricaturilor profetului musulman publicate, in septembrie anul trecut, de ziarul danez „Jyllands-Posten". Preluarea lor, in primele luni ale lui 2006, de catre mai multe ziare europene, a dat nastere unui val de violente fara precedent. In mai multe tari din Orient au avut loc mitinguri agresive, drapelul danez a fost aprins in piete publice, ambasadele, dar si alte obiective culturale sau economice daneze din zona au fost atacate si incendiate. Lumea musulmana s-a coalizat, neoficial, intr-o veritabila blocada economica, produsele purtind marca Denmark fiind boicotate. Treptat, pe masura ce si alte ziare europene au publicat caricaturile, invocind libertatea de expresie si in semn de solidaritate cu „Jyllands-Posten", si alte state occidentale au devenit tinte ale protestatarilor arabi.„MojnHabibi": „Buna, prietene!"„Ceea ce i s-a intimplat Danemarcei nu este normal. Danemarca este una dintre cele mai tolerante tari ale lumii si nu merita tratamentul la care a fost supusa de opinia publica araba in urma publicarii caricaturilor ce ilustrau o carte despre Mohamed. Cei care au inflamat situatia s-au folosit doar de un pretext si au manipulat oameni care nu aveau nici cea mai mica idee despre ce inseamna Danemarca", afirma Nicu. „Pentru ca m-a urmarit multa vreme aceasta nedreptate, am decis sa ma implic in mai multe proiecte editoriale menite sa arate adevarata realitate din Danemarca si din lume, in general, in preajma izbucnirii «conflictului caricaturilor»", sustine clujeanul. Astfel, editura sa a preluat proiectul „MojnHabibi" (n.r., „Buna, prietene" - expresie rezultata din alaturarea unui cuvintului danez „mojn" de cel arab „habibi"), carte rezultata in urma unui interviu-maraton cu locuitori de toate virstele, religiile si zonele sociale din Danemarca. „Este ceva autentic, fara pic de cenzura!", spune Nicu despre cartea tiparita in aceste zile la tipografia Roprint din Cluj.„Jurnal mondial", tipar de ClujO alta carte care a vazut in aceste zile lumina tiparului la Cluj-Napoca si care se incadreaza, de asemenea, in efortul de reapropiere dintre Danemarca si lumea araba, se numeste „Jurnal mondial". Este vorba despre transcrierea unui proiect online demarat de un tinar danez, Martin Mortensen Larsen, pe 21 mai 2005, cu ocazia Zilei Mondiale pentru Diversitate Culturala, Dialog si Dezvoltare, in care au fost implicati tineri din peste 100 de tari din Africa, Asia, Orientul Mijlociu, Europa, America Latina si Australia. Fiecare participant, tinar de pina in 35 de ani, a scris cite un eseu bazat pe patru intrebari. „Rezultatul a fost uimitor: atitea povesti despre cultura, identitate, educatie, familie, munca, razboi, conflicte de tot felul, boli, foamete, politica, globalizare, viitor... E o poveste nu numai despre Danemarca, ci despre lumea in care traim si despre lucrurile care ne despart sau, dimpotriva, ne apropie", explica clujeanul decizia de a-i da „Jurnalului mondial" online sansa de a ramine pentru totdeauna intre copertile unei carti. Proiectul este cu atit mai important cu cit cuvintul inainte este scris de Niels Helveg Petersen, fostul ministru de Externe al Danemarcei.„Eu iubesc Danemarca!"Nicu Matei s-a decis sa scrie el insusi o carte in efortul de a se opune procesului de discreditare internationala a Danemarcei. Sotia sa a fost cea care l-a determinat sa se puna la masa de lucru: „Ii vorbeam toata ziua, turat, despre povestea cu caricaturile si cu protestele si blocadele impotriva Danemarcei. Intr-o zi, mi-a spus in fata: «Ce tot imi povestesti mie, pune-te si scrie o carte!»". Cartea clujeanului va aparea in prima parte a anului viitor si se va numi „Eu iubesc Danemarca!". „Ca cetatean loial al Danemarcei, sint afectat de tot ceea ce s-a scris si s-a spus pe nedrept despre tara mea adoptiva. Eu insumi, ca atitia musulmani din Danemarca, am reusit sa-mi fac un viitor in acea tara fara sa am de suferit in aceasta incercare a mea din partea danezilor de rind sau a statului danez. Cred ca lucrurile acestea trebuie spuse", sustine scriitorul clujean. (Ciprian RUS)Istoria controversei caricaturilor profetului musulmanControversa a inceput in septembrie anul trecut, cind au fost publicate 12 caricaturi ale profetului musulman in ziarul danez „Jyllands-Posten". A reintrat in atentia publicului in luna ianuarie, cind caricaturile au fost republicate intr-un ziar norvegian. „Jyllands-Posten" publicase un articol despre desenatorul care a ilustrat o carte despre Mohamed, iar acesta ceruse sa i se protejeze anonimatul, pentru ca reprezentarea profetului este considerata un sacrilegiu in religia musulmana.Conform ilustratiilor reproduse intr-un ziar danez din Copenhaga, preluate apoi de mai multe cotidiane europene, o caricatura il infatiseaza pe profetul Mahomed cu un turban asemanator unei bombe. Si alte ziare au preluat povestea si caricaturile, inclusiv „Le Monde" si „France Soir" din Franta, „La Stampa" din Italia si „Die Welt" din Germania, dar si doua saptaminale iordaniene. (H. N.)Exporturile daneze, in crestere cu 20%In chiar momentul de maxima boicotare a produselor din Danemarca de catre tarile din Orient si de catre musulmanii din lumea occidentala, exporturile daneze au crescut cu 20%, povesteste Nicu Matei, citind statistici publicate recent in ziarele scandinave. Numeroase site-uri au aparut pe Internet intr-o incercare de contracarare a blocadei musulmane. Paginile web contineau un slogan devenit celebru cu acel prilej „Buy danish!" (n.r., „Cumpara produse daneze!"), iar efectul lor a devenit imediat vizibil.