Festival ca pe la noiAmplasamentul din mijlocul strazii Hasdeu, primul de acest fel din istoria campusului omonim, a oferit studentilor serviciile unui autentic festival romanesc, de la tarabe cu mici si bere, cu fumul si miresmele de rigoare, la intirzierea inceperii concertelor.Au cintat clujenii de la C.a.s.h., apoi Seven (care l-au „imprumutat" pe claparul Roje de la trupa precedenta) si Semnal M. Apogeul serii a fost, insa, show-ul celor de la Timpuri Noi. Reuniti dupa despartirea din 2001, rockerii si-au incintat publicul cu piese precum „Vecina", „Tanta", „Luca", „Mistretul", „Catran", „Victoria" si „Perfect".Proiectii de fotbal in campusDesi vremea rece de afara i-a tinut pe multi oameni in casa, studentii au ales sa lupte cu frigul aliindu-se cu sticla de vodca, preferata in locul ceaiului fierbinte si al berilor. In cadrul festivalului, au mai avut loc vizionari de filme la cinematograful Victoria, spectacole de teatru si un tirg de cariere, iar pe strada Hasdeu s-au proiectat meciuri de fotbal si au avut loc concerte cu trupe din Cluj si din tara. Simbata au urmat concertele trupelor Class si 3SudEst, iar duminica, tot in Hasdeu, au cintat Grimus, Luna Amara si Bere Gratis.

¤ Prima victorieHandbalistii de la „U" Hasit au cistigat derbiul suferintei impunindu-se, simbata, la Iasi cu 28-26 in fata lui Poli. Clujenii au condus permanent, la un moment dat chiar cu 24-16, si, in ciuda caderii din final, si-au pastrat din avans, cucerind primele doua puncte din actuala editie a campionatului Ligii Nationale. Antrenorul Liviu Jurca a inceput in formula: Rudi Adam - Ani (5 goluri marcate), Burca (4g), Samoila (5g), Stef (4g), Besutiu (2g), Cercelaru (4g); a mai marcat  Petraru (4g).Celelalte doua rezultate de simbata: Bucovina Suceava - Minaur Baia Mare 38-34 si HCM Brasov - Uztel Ploiesti 20-20. Patru meciuri s-au disputat in devans: Pandurii Tg. Jiu - Dinamo Bucuresti 27-31, UCM Resita - Steaua MFA Bucuresti 38-33, CSM Medgidia - Poli Izometal Timisoara 33-30 si HCM Constanta - HCM CSM Bistrita 27-26. (T.-J. L.)¤ Calificare ratataIn grupa J a fazei a doua preliminare Trofeului LEN la polo, Steaua Bucuresti a pierdut cu 7-13 in fata rusilor de la Sintez Kazan si cu 5-15 in fata gazdelor turneului, ungurii de la Szegedi VE. Indiferent de rezultatul partidei cu austriecii de la WBC Tirol Innsbruck (terminata dupa inchiderea editiei), campionii Romaniei au ratat calificarea in „optimile" de finala. (T.-J. L.)¤ Grupa dificilaEfectuata la sediul din Nyon al UEFA, tragerea la sorti a grupelor principale ale competitiei continentale Futsal Cup a decis ca FC CIP Deva (campioana Romaniei la fotbal in sala) sa evolueze in grupa B, alaturi de MFK Dinamo Moscova, Sporting Clube de Portugal si FC Sahtior Donetk. Meciurile turneului se vor disputa in perioada 4-10 decembrie a.c. si doar echipa clasata pe primul loc in grupa va accede in Final Four-ul din primavara anului viitor. (T.-J. L.)¤ Noutati in Formula 1Calendarul competitional 2006/2007al Formulei 1 prognozeaza unele schimbari in ceea ce priveste locatiile de desfasurare a unor Mari Premii. Astfel, prima etapa se va desfasura in Australia, in timp ce Marele Premiu al Belgiei, de la Spa Francorchamps, revine dupa o pauza de un an. Din calendar a disparut Marele Premiu al statului San Marino, la fel ca Marele Premiu al Europei, care se va disputa prin rotatie cind la Nurburgring, cind la Hockenheim, sub titulatura de Marele Premiu al Germaniei. (G. J.)

Ceea ce s-a vrut derbiul sezonului de toamna al Diviziei A la baschet masculin, o asteptata reintilnire a finalistilor campionatului trecut, s-a transformat relativ repede intr-o jalnica parodie cu cei trei cavaleri ai fluierului in prim-plan. Net dezavantajati de arbitri si furati si de la „masa", clujenii n-au avut nici o sansa in disputa cu un CSU Asesoft, o umbra a celui din sezonul trecut. Impotriva ardelenilor s-au dictat 33 de greseli personale (fata de doar 18 impotriva gazdelor), iar ploiestenii au avut de executat 38 de aruncari libere, fata de cele doar 13 de care au beneficiat clujenii. Cifre elocvente, la care se mai pot adauga cele 4 eliminari pentru cinci greseli personale dictate impotriva celor de la „U" Mobitelco, care i-au pierdut, pe rind, pe Jenkins, Seals, Lapuste si Roschnafsky. Scor final CSU Asesoft Ploiesti - U Mobitelco Cluj: 70-63 (17-17, 16-17, 16-10, 21-19), punctele invinsilor fiind marcate de: Seals (21; 2×3), Silvasan (11; 1×3), Jenkins (9), Tenter (6; 1×3), Lapuste (6), Roschnafsky (3; 1×3), Dumitrescu (3; 1×3), Belanovic (2) si Medvejd (2). De la ploiesteni, cei mai buni au fost Hargrove (20 puncte) si Carutasu (17 puncte, plus 11 recuperari). Confuz si inegal arbitrajul trioului M. Ciulin (Constanta) - L. Grigoras (Buzau) - I. Olaru (Bucuresti). Celelalte rezultate ale etapei a VI-a: Dinamo-Gealan Bucuresti - CSU Atlassib Sibiu 81-73, ELBA Timisoara - West Petrom Arad 104-79, Rapid Isover Bucuresti - CSU Cuadripol Brasov 67-58, CS Otopeni - Gaz Metan Medias 70-80, BC Mures Tirgu Mures - CSM Leonardo Oradea 101-91, BC Rimnicu Vilcea - BCMUS Arges Pitesti 62-84. Clasament 1. CSU Asesoft           6          6          0          468-356           12  2. „U" Mobitelco         6          5          1          561-455           11  3. Dinamo-Gealan       6          5          1          485-441           11  4. CSU Atlassib          6          4          2          534-491           10  5. BCMUS Arges       6          4          2          481-425           10  6. Gaz Metan  6          4          2          490-482           10  7. BC Mures   6          4          2          509-493           10  8. ELBA Timisoara      6          3          3          532-496           9  9. CS Otopeni 6          3          3          456-446           9 10. Rapid Isover           6          2          4          418-446           8 11. CSM Oradea         6          1          5          468-481           7 12. CSS R. Vilcea        6          1          5          409-487           7 13. CSU Brasov           6          0          6          428-530           6 14. West Petrom          6          0          6          411-618           6

Tinerete si elan impotriva experientei: aceasta a fost esenta partidei de aseara, in care „U" MC a repurtat primul succes in acest campionat, 73-71 (20-21, 18-28, 15-16, 20-6) cu CET Govora. Cu foarte tinerii Simona Musat si Calin Pop pe banca tehnica si profesorul Horia Pop in spatele ei, in tribuna, foarte tinara echipa a Clujului a revenit incredibil in ultimele 10 minute ale partidei, dupa ce, spre sfirsitul sfertului trei, era condusa cu 59-44! Apararea agresiva si contraatacurile purtate in viteza au macinat rezistenta unei echipe oltene care s-a bazat aproape exclusiv pe eficacitatea experimentatului trio Bocos - Mesaros - Duma plus pivotul Chirila, care au si inscris, de altfel, 66 din cele 71 de puncte ale echipei. Clujencele au smuls victoria prin cosul reusit de Claudia Pop, cu 32 de secunde inaintea fluierului final. Acestea au marcat prin: Pop (20), Giurgiu (18; 3×3), Orosz (15; 2×3), Ardeleanu (10; 2×3), Hutanu (6), Muresan (2) si Dunca (2), au mai jucat Gradinaru si Adi.Iata si celelalte rezultate ale etapei a V-a: National Iasi - ICIM Arad 37-86, Rapid CFR Marfa Bucuresti - CSU CSM Oradea 74-65, Sportul Studentesc - Municipal Tirgoviste 61-86, CS „Teleormanul" Alexandria - Somes Tiger Dej 84-59, Magic Sibiu - Olimpia Bucuresti 50-84. Restanta: Tirgoviste - Dej 102-37. Clasament1. Tirgoviste     5          5          0                      400-260           10 2. Olimpia        5          4          1                      433-274           9 3. ICIM Arad   5          4          1                      421-272           9 4. Rapid CFR   5          4          1                      368-320           9 5. CET Govora            5          3          2                      328-295           8 6. Sportul         5          2          3                      317-340           7 7. Magic Sibiu  5          2          3                      279-326           7 8. National       5          2          3                      293-356           7 9. Alexandria    5          2          3                      298-376           7 10. CSM Oradea         5          1          4                      327-337           6 11. „U" MC Cluj          5          1          4                      330-424           6 12. Somes Dej 5          0          5                      240-456           5

Fara nici o victorie in cele 9 etape disputate, CSM Bucovina Suceava pornea clar cu sansa a doua in disputa cu „U" BT Cluj din ultima runda a campionatului Diviziei Nationale-BRD la rugbi. Iata, insa, ca socoteala de-acasa nu s-a potrivit cu cea din tirg, clujenii cedind cu 11-16 (6-10). „Terenul inghetat si vintul puternic nu poate fi o scuza, pentru ca nici noi n-am jucat cum trebuie. Parca evoluam cu incetinitorul in fata unei echipe care a crezut pina la final in sansa sa", ne-a declarat ieri directorul tehnic Stefan Ionescu, cel care, in lipsa antrenorului principal George Sava, a condus echipa clujeana. „U" BT a evoluat in formula: Bilc, Gheta, Vasiliu, Boar, Maris, Boita (Merdan), Gorcioaia, Ianus, Utiu (Suciachi), Manole, Spataru, Gál, Buzea, Ciuntu, Cantor. Clujenii au punctat prin Ciuntu (eseu dupa pauza) si Manole (doua lovituri de pedeapsa in primul mitan). Meciul Bucovina - „U" BT a fost arbitrat la centru de bucuresteanul Radu Petrescu, ajutat de judecatorii de margine Emanuel Gorodea si Gabriela Balan.Iata si celelalte rezultate ale etapei a X-a: Seria I: Steaua - Dinamo 19-27 si Olimpia - Rulmentul Birlad 24-0; Seria a II-a: Contor Zenner Arad - Remin Baia Mare 31-3, Stiinta Petrosani - RCJ Farul Constanta 3-70 si Petrom Timisoara - Poli Iasi 18-13.Campionatul continua pe data de 18 noiembrie cu primele partide din play-off, respectiv play-out. De aici se reia competitia: play-off - 1. Dinamo 45p, 2. Contor Zenner 45p, 3. Steaua 44p, 4. Remin 44p, 5. RCJ FArul 25p, 6. „U" BT Cluj 23p; play-out - 7. Poli Iasi 20p, 8. Olimpia 19p, 9. Timisoara 14p, 10. Rulmentul 9p, 11. Bucovina 5p, 12. Stiinta 1p. Clasamentul Seriei I1. Dinamo        10        9          0          1          620-124           45 (9pb) 2. Steaua          10        9          0          1          771-97 44 (8pb) 3. „U" BT Cluj 10        4          1          5          227-362           23 (5pb) 4. Olimpia        10        4          1          5          201-379           19 (1pb) 5. Rulmentul     10        2          0          8          140-447           9 (1pb) 6. Bucovina      10        1          0          9          105-655           5 (1pb)

„Turneul clujean il apreciez drept o utila etapa de pregatire in vederea participarii la calificarile pentru Mondialul de anul viitor. Cel mai mare cistig, insa, e evidenta ca alaturi de consacrate mai avem doua «echipe», cea a absentelor motivate de la Cluj, precum si cea a tinerelor care bat tot mai indreptatite la portile Nationalei", declara ieri Cristian Gatu. Presedintele Federatiei Romane de Handbal facea referire la cvartetul Bradeanu - Lecusanu - Gogirla - Varzaru, respectiv la Neagu, Nechita si Crap, care au avut evolutii excelente la echipa secunda a Romaniei.Dupa ziua de pauza de vineri, intrecerea s-a reluat cu meciurile etapei a IV-a. Macedonia a invins, cu 27-21, Romania B, iar Coreea de Sud a trecut cu 33-26 de Croatia, capul de afis al rundei fiind derbiul balcanic dintre Romania A si Serbia. Minate de dorinta de revansa in fata echipei care le-a barat drumul spre Europenele din decembrie, „tricolorele" au facut un joc excelent, nelasindu-le nici o sansa sirboaicelor. Scor final: 36-24, rezultat cu care elevele duetului Gheorghe Tadici - Dumitru Musi deveneau virtual cistigatoare ale editiei jubiliare chiar inaintea ultimelor partide ale turneului.Ieri, Serbia a invins Romania B (28-25), in ciuda celor 10 goluri inscrise de Cristina Neagu, iar Macedonia a facut scor cu Croatia (31-22). Ultimul meci a fost, poate, cel mai frumos al turneului, vicecampioanele lumii si vicecampioanele olimpice oferind un spectacol de tinuta. Coreencele s-au tinut scai de adversare, au si condus de citeva ori, egalitatea mentinindu-se pina prin minutul 50. De la 24-24, insa, s-a ajuns la 29-26 ('54) si apoi la 32-27 ('59) pentru romance, care si-au trecut in cont si al cincilea succes, 33-28. Per ansamblu, un mai mult decit util turneu de verificare, mai ales daca avem in vedere ca romancele au intilnit trei reprezentative calificate la CE: Croatia, Serbia si Macedonia. Premiile speciale le-au revenit coreencei Moon Kyeong Ha (cel mai bun portar) si Cristinei Neagu (golghetera cu 37 de reusite). Clasamentul final1. Romania A   5          5          0          0          170-124           102. Coreea de Sud         5          3          0          2          153-136           63. Macedonia   5          3          0          2          133-127           64. Croatia         5          2          0          3          127-150           45. Serbia          5          1          0          4          121-151           26. Romania B   5          1          0          4          129-145           2

Repriza de visDupa jocul bun prestat in ultima vreme, Universitatea s-a deplasat la Mioveni cu gindul la victorie. Sperantele erau mari, asteptarile pe masura. Parcursul bun din ultima vreme trebuia incununat cu o noua victorie. Minati de incurajarile fanilor, „studentii" au inceput cum nu se putea mai bine meciul, facind tabela sa arate in minutul 13 un neverosimil 2-0 in favoarea lor, marcatorii fiind Radu Sabo si Janos Szekely. Mai mult decit atit, executiile lor au fost fenomenale. Radu Sabo a recidivat si a marcat din nou un gol superb, executindu-l pe Ilie cu un sut de la 16 metri, trimis sub bara. A venit si golul lui Szekely, care ne-a amintit de memorabila reusita a lui Frank Lampard, din meciul Barcelona - Chelsea. Argesenii au incercat sa revina in joc, insa elevii lui Falub au inchis foarte bine spatiile la mijlocul terenului. Atacul echipei din Mioveni a fost practic inexistent. Finalul primei reprize mai consemneaza o ocazie de gol in dreptul Clujului, prin acelasi Szekely, care a sutat in bara.RelaxareLa reluare, elevii antrenorului Adrian Falub au intrat usor relaxati si le-au permis gazdelor sa echilibreze jocul. Astfel, Claudiu Ionescu l-a invins pe Szolomajer cu un voleu de la circa 20 de metri. Suporterii echipei din Mioveni incepeau sa spere intr-o eventuala revenire a echipei favorite. Dar, la 10 minute dupa reusita lui Ionescu, stadionul a fost redus la tacere de un contraatac, la finalul caruia Ghindaru a marcat golul al treilea pentru ardeleni. Miza jocului si-a pus amprenta asupra jucatorilor, Somcherechi vazind in minutul 60 cartonasul rosu pentru lovirea lui Oprea. Acesta din urma a fost trimis si el la cabine, incasind al doilea cartonas galben in urma unor proteste. Meciul s-a incheiat in uralele suporterilor clujeni, care viseaza cu ochii deschisi la promovare si, implicit, la confruntarile cu echipa rivala de acasa, CFR.

Ciuchi Toader, 71 de ani, pensionar„Oamenii! Turistii, studentii si cei de pe strazi care arunca tot felul de mizerii! Tot ei ar trebui scosi din casa sau adunati de pe strazi sa curete. Eu fac, eu desfac! Autoritati, organizatii... sa fim seriosi! Ei au treburi mai importante, nu sa curete resturile lasate de altii. Oamenii trebuie educati!  Prin televiziune, programe ecologice, sa ii faca sa inteleaga. Tineam foarte mult la treburile astea cind eram activ, am si lucrat in domeniu. Fiecare sa isi curete locul!"Deac Mihaela, 35 de ani, vinzatoare„Cred ca ar trebui ca oamenii sa fie mai atenti cind vine vorba de mediu. Asta ar schimba multe. Autoritatile au si ele responsabilitati de care ar trebui sa se ocupe cu mai multa seriozitate."Grigoriu Daniel, 19 ani, student„Somesul e plin de gunoaie, ma infioara numai gindul la o imagine asa lipsita de bun simt. Avem nevoie de un oras mai curat. In acelasi stadiu se afla si padurile din preajma orasului. Cel mai usor e sa acuzam. Prea putini respecta natura."E.M., 57 de ani, inginer„Nu ma intersectez prea des cu traseul Somesului prin Cluj, dar consider ca si acest aspect reprezinta un pericol pentru mediu. Cred ca murdaria Somesului in oras nu afecteaza la fel de mult zona comparativ cu masinile si gunoaiele din alte locuri, dar toate mizeriile sint duse la vale, in afara Clujului, iar efectul va fi cu siguranta simtit o data cu trecerea anilor. Oficialitatile nu-si prea dau interesul; ar trebui sa se afle de unde provin mizeriile astea, cine le produce, pentru ca mai apoi sa se ia masuri drastice, asa incit aceste ignorante sa fie oprite."Cristi G., 20 de ani, student„Consider ca de vina este romanul... cetateanul roman. Si nici oficialitatile nu isi dau interesul cine stie cit, si chiar daca ar face-o, nu ar imbunatati cu mult situatia. Pentru ca romanul este necivilizat si asta se vede nu doar in mizeria din ape. Si trebuie mai mult decit programe si campanii sa civilizezi o tara."  

Unda „alba" la turistiInca de weekend-ul trecut, turistii au inceput sa ia drumul muntelui. Multi tineri au ajuns, la „fotofinish" cu prima ninsoare, sa-si incerce placile si schiurile pe pirtiile de la Vladeasa. Cu o zapada fina ce pe alocuri depaseste chiar si un metru inaltime, muntele se arata gata sa-si primeasca oaspetii. Chiar daca drumul pina la Cabana Vladeasa a fost in acest sfirsit de saptamina impracticabil datorita stratului gros de zapada, impatimitii muntelui nu s-au dat batuti. Au urcat care cum a putut, cu schiurile in picioare sau cu „boardul" in spate, pentru ca mirajul muntelui si al iernii abia acum a inceput sa se faca simtit. Drumul greu se uita repede in momentul in care dai de pirtie. Zapada tresare brusc sub picioare, in timp ce viscolul e neputincios la coboririle in mare viteza.Drum lung... fara masinaDaca drumul pina in localitatea de la poalele Vladesei, satul Rogojel, e destul de accesibil tuturor, urcusul adevarat abia de aici incepe. Sfatuiti de localnici sa-si lase masinile jos, in sat, turistii sint nevoiti sa porneasca la picior pe drumul printre nameti ce duce la cabana. Albul necontenit ce-i inconjoara pe impatimitii aventurilor le da acestora impresia ca s-au pierdut, noroc cu brazii ce functioneaza pe post de repere. Diferenta de nivel dintre sat si cabana Vladeasa, de circa 600 de metri, este strabatuta la picior, de obicei, cam intr-o ora si jumatate, asta in conditii de vara. Pe timpul iernii, drumul este mai anevoios, fara echipament adecvat si neinvatati cu muntele, turistii atingind cabana chiar si dupa 3 ore de mers. Insa totul este dat uitarii si intregul efort pare ca a meritat in momentul in care cabana rasare de dupa stinci. Utopia devine o banalitate, iar noua stacheta se muta cu 436 de metri mai sus.Confort la cota 1.836Statia meteorologica de la cea mai mare altitudine din tara, statia Vladeasa, pluteste mereu in nori. Aflati in pustietate, la 8 kilometri distanta fata de cea mai apropiata localitate, cei cinci meteorologi de aici sint izolati de lume din noiembrie si pina in martie. Aprovizionati o data pe an, in luna octombrie, oamenii de la 1.836 de metri s-au obisnuit cu situatia de la aceasta altitudine si, culmea, concediile si le petrec tot la munte.Familia Coste, Viorica, Coriolan si Coriolan junior, este „exilata din proprie initiativa" in virful Vladeasa din 1997. Alaturi de ei, Ilie Ples si Mihaela Ariesan tin „vie" statia meteorologica de la cea mai mare altitudine din Romania. Traiul lor a devenit mult mai usor din 2003, cind intreaga asezare formata din trei cabane a fost modernizata. Geamurile triple din lemn au fost schimbate cu termopane, iar „oamenii zapezilor" au primit televizoare, masini automate de spalat, centrala de incalzire, frigidere etc. Practic, tot confortul a fost mutat la cota 1.836.Gospodarie fara gisteCei de aici regreta, insa, ca nu au fost dotati si cu un snowmobil care sa le faca viata mult mai usoara. Asta pentru ca din noiembrie si pina in martie nu prea pot cobori de la inaltime. „De obicei cobor doar de vreo trei ori in aceasta perioada, pentru ca e foarte greu sa urci inapoi pina in virful muntelui", sustine sefa statiei, Viorica Coste.Pe linga cabana lor de la peste 1.800 de metri, oamenii au incercat sa creasca mai multe animale. In prezent, ei au citeva gaini, niste iepuri, dar si porumbei. Cel mai mult se mindresc, insa, cu Tequila Takena, un ciobanesc mioritic crescut la inaltime si pe care temperaturile negative nu-l mai sperie deloc. „Am incercat sa crestem si giste, dar problema e ca nu le puteam jupui de pene foarte rapid pe gerul asta, asa ca ne-am dat batuti", zimbeste sefa de statie.Fenomene uniceDe-a lungul vremii, cei cinci membri ai statiei meteorologice Vladeasa au fost martorii mai multor fenomene climatice unice. „Am vazut «Mirajul», un fenomen care are loc foarte rar. Cea mai mare bucurie am simtit-o, insa, cind am fost martora «Gloriei». Aveam in fata soarele si in spate un nor, iar imaginea mea a fost proiectata pe nor si in jurul ei a aparut o aureola. Imi pare rau, cind ma gindesc acum, ca nu am avut un aparat de fotografiat la mine", isi aminteste Viorica Coste.Singuratatea se pare ca nu i-a afectat foarte mult pe oamenii de pe virful Vladesei. Cu toate ca au ales sa munceasca in aceste conditii si la aceasta altitudine, motivatia lor nu poate fi explicata prin venitul obtinut. „Am un salariu de bugetar si pe linga asta un spor de risc, de 30%, si o prima de hrana, dar n-am ales sa ne mutam aici datorita recompensei financiare", marturiseste Coriolan Coste. Daca ar avea de ales unde sa-si continue meseria, Viorica Coste ar alege pe loc Siberia sau Alaska, pentru ca s-a obisnuit cu frigul si cu singuratatea.Cabana singuraticaSituata la cota 1.400, Cabana Vladeasa era simbata asaltata de turisti. Incalzita cu lemne, dar oferind niste bucate specifice zonei, ce fac meritat urcusul, cabana singuratica reprezinta ultima asezare umana de la poalele Vladesei. Nici refugii nu mai exista de la aceasta altitudine si pina pe virful muntelui, unde se afla statia meteorologica de la cea mai mare inaltime din tara, respectiv 1.836 de metri. Cu toate ca mai sint aproape doua luni pina la cumpana dintre ani, cabana este deja inchiriata in totalitate de un grup de montaniarzi care si-a luat masuri din timp pentru a-si petrece cea mai lunga noapte in aceasta locatie.Prognoza exclusiva pentru MonitorulRugati sa ne prezinte prognoza meteorologica pentru aceasta saptamina, meteorologii de pe Vladeasa ne-au promis ca vremea se va incalzi. „Sa nu va ginditi ca vom avea parte din nou de vreme de vara, insa vremea se va incalzi usor cu 5-6 grade Celsius", ne-au transmis ei. „Iarna va veni, insa, mai repede, asa ca pe la mijlocul lunii noiembrie ar trebui sa va asteptati la primii fulgi adevarati de nea si temperaturi mai reci", sustin cei cinci „izolati" in virful muntelui.

¤ Si francezii pun restrictiiFranta va impune, si ea, restrictii pe piata fortei de munca pentru romani si bulgari. Anuntul a fost facut la sfirsitul saptaminii trecute de ministrul francez al Afacerilor Europene, Catherine Colonna. Conditiile impuse romanilor si bulgarilor dupa 1 ianuarie 2007 vor fi aceleasi cu cele impuse, dupa 1 mai 2004, celor opt state care au aderat atunci la Uniunea Europeana. Este vorba de o deschidere restrictionata si progresiva a pietei fortei de munca. Spre exemplu, din luna mai a acestui an, la doi ani de la aderare, cetatenii din Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia si Estonia au primit dreptul de a profesa 61 de meserii din sapte sectoare economice pe teritoriul Uniunii. (C. J.)¤ Stolojan: PNL de acum e ca PSDFostul lider al PNL, Theodor Stolojan, exclus recent din acest partid, si-a lansat la Iasi platforma liberala si a invinuit din nou actuala conducere a partidului ca nu mai respecta valorile traditionale liberale. Grupul din jurul presedintelui PNL, Calin Popescu Tariceanu, a fost numit de Stolojan unul care „paraziteaza": „Pe ei nu ii intereseaza ce se intimpla cu PNL-ul, ci doar ce se intimpla cu ei. Se incearca distrugerea sistemului de valori care a coalizat PNL in trecut", a acuzat Stolojan. Mai mult, acesta a comparat actuala atitudine a PNL cu cea a PSD, aproape tragind o paralela intre Tariceanu si Adrian Nastase. Pina acum, Stolojan si grupul sau au prezentat platforma la Pitesti, Bacau si Iasi. (C. J.)

Noile masuri de siguranta pe aeroporturi intra in vigoare de astazi. Este vorba, in primul rind, de restrictionarea transportului de lichide la bord. Flacoanele ori sticlele cu apa, ceai ori alte lichide nu vor avea voie sa cintareasca mai mult de 100 de mililitri una, iar acestea trebuie sa fie ambalate in pungi de plastic transparente. Cantitatea totala nu are voie sa fie mai mare de un litru de persoana. Pasta de dinti, parfumul ori deodorantele se supun acelorasi reguli. Cantitati mai mari se permit doar in cazul biberoanelor, medicamentelor ori alimentelor necesare bolnavilor. O data ce s-a trecut de punctul de control, din incinta aeroportului se pot cumpara si alte sticle cu lichide, care pot avea dimensiuni mai mari. Pina acum, din cauza atentatelor dejucate in vara acestui an pe aeroportul „Heathrow", britanicii interzisera complet transportul lichidelor la bordul avioanelor. Ei vor modifica regulile potrivit normelor Comisiei Europene. Atacul terorist din august care a fost dejucat de britanici urma sa foloseasca substante lichide pentru a arunca in aer curse transatlantice. Toate cele 25 de state membre ale Uniunii vor aplica noile masuri, dar si Norvegia, Islanda si Elvetia, care nu sint membre. O alta masura este cea a prezentarii separate si sistematice la control a laptopurilor si sacoselor inainte de trecerea de controalele de securitate.

Razgindirea e la modaCu toate ca, de la lansarea ideii de congres extraordinar, Mircea Geoana a negat cu vehementa posibilitatea alegerilor, spunind ca se va dezbate si vota doar statutul partidului, la sfirsitul saptaminii trecute s-a razgindit. Astfel, la Consiliul National de la Tirgu-Mures, a anuntat ca sigur este congres in 10 decembrie (desi existau si alte variante, dorite de alti membri ai partidului) si sigur „se alege" noua conducere. In ciuda unor voci care au contestat, in ultima vreme, prezenta lui Geoana in fruntea PSD si capacitatile sale de lider, totusi, pozitia sa ca sef al partidului nu era, neaparat, amenintata. De ce anume are Geoana nevoie de reconfirmarea in functie - un posibil raspuns ar fi ca vrea sa arate ca se bucura de sustinerea celei mai mari parti a partidului si sa descurajeze eventuale voci nemultumite. Mandatul sau de drept expira anul viitor, in aprilie, cind oricum era programat un congres.Nastase se vede in fotoliul de parlamentar europeanUnul din criticii lui Geoana este fostul deputat PSD Madalin Voicu. Acesta a afirmat ca orice alta persoana in afara lui Geoana este mai potrivita ca presedinte al PSD. „Este o persoana manipulata si fara personalitate", a acuzat Voicu, spunind ca declinul partidului in sondaje, de la 30% anul trecut la aproximativ 20% anul acesta, este vina actualului lider PSD. La insinuarile deputatului PSD Adrian Severin, care a afirmat, intr-un editorial, ca exista o „Republica la Cluj" in interiorul partidului, liderul clujean Ioan Rus a raspuns agresiv: „Si, pentru ca sa nu se mai gaseasca vreun nemernic care sa scrie nu stiu ce despre «Republica de la Cluj», anunt de pe acum ca il vom sustine pe Mircea Geoana ca presedinte!", a afirmat vicepresedintele PSD. El a fost admonestat pentru iesire de catre fostul presedinte, Ion Iliescu. La rindul sau, acesta a fost invitat de Geoana sa se implice in viata partidului. Iar cel care ar fi dorit, potrivit unor surse din partid, sa anunte si el o candidatura la sefie, adica Adrian Nastase, s-a multumit sa isi sustina „campania electorala" pentru alegerile pentru Parlamentul European.  Geoana a trezit minia democratilorPe linga problemele din propriul partid, Geoana s-a ales si cu unele in instanta, promise de catre democratul Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. Liderul PSD a afirmat, la Consiliul de la Tirgu-Mures, ca „Berceanu fura de la Ministerul Transporturilor, iar democratii de la Primarie". In replica, Berceanu a declarat ca, impreuna cu primarul general al capitalei, Adriean Videanu, il vor da in judecata pe Geoana, ale carui declaratii au fost catalogate ca „mitocanie" de catre democrati. „Domnul Geoana altceva nu a cistigat prin mascarada asta, dar a cistigat doua procese din partea mea si a domnului Videanu si astept sa produca dovada. Asa, sa spui in fata propriului partid tot felul de lucruri umflindu-ti muschii, s-ar putea sa fie interesant, acolo. Dar in momentul in care spui astfel de lucruri grave, trebuie sa le si dovedesti in fata Justitiei si sa vedem ce dovezi are domnul Geoana", a declarat Radu Berceanu.

¤ „S-o facem legal" la ClujPresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Sebastian Bodu, va prezenta in fata elevilor de la Colegiul „George Cosbuc" programul de educatie si informare fiscala lansat de ANAF, o campanie de informare, in fapt, intitulata „S-o facem legal". Conform programului si reprezentantilor Fiscului, campania de informare se doreste a fi mai degraba un dialog intre presedintele ANAF si elevi, care astfel au ocazia sa afle cum functioneaza Fiscul si cum pot ramine in legalitate din acest punct de vedere. (L. A.)¤ Legea valutelorNumarul mare de reclamatii primite de autoritatile pentru protectia consumatorului au dus la inaintarea unui proiect de lege prin care se doreste supravegherea schimbului valutar. Proiectul de lege a fost deja prezentat Legislativului roman de catre Banca Nationala a Romaniei, sustinuta de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului. Astfel, daca propunerea legislativa va deveni lege, fiecare client al unei case de schimb valutar va trebui sa completeze la ghiseu un formular special, suplimentar. Prin intermediul acestuia va exista mai multa transparenta cu privire la informatiile legate de toate etapele schimbului valutar si eventualele taxe suplimentare pe care le percepe casa de schimb. (L. A.)

Intre pro si contraDin vorba in vorba, am aflat ca acest tip de asigurari sint acum, in sfirsit, posibile si la noi. Motiv pentru care am avut curiozitatea sa vedem daca brokerul de asigurari stie si poate oferi un asemenea instrument clientilor interesati. Brokerul de asigurari este cel care reprezinta firma de asigurari in mod direct prin relatia sa neintermediata cu clientul. In mod normal, acesta trebuie sa poata oferi „produse la cheie". Surprizele nu lipsesc, dar au avantajul de a oferi o paleta intreaga de optiuni mai mult sau mai putin de dorit.„In acest moment, exista posibilitatea de a incheia o asigurare care sa puna sub o protectie mai speciala o anumita parte a corpului prin limitarile, conditionarile pe care asiguratul le cere asiguratorului", ne-a declarat Ileana R., broker de asigurari al companiei Eurobrokers, una dintre cele mai mari companii de asigurari concentrate din SE Europei. Companiile de acest gen intermediaza polite de asigurari de la mai toate companiile de pe piata, obtinind un comision pentru serviciile sale de intermediere. Ileana R. spune ca nu exista inca un contract, o polita de asigurare specializata care sa poata asigura doar parti ale corpului sau un bun anume, altul decit automobilul proprietate. „Probabil ca si asigurarile din vest, cele care vizeaza strict o mina, picioarele sau cazurile celebre in care vocea a fost asigurata, sau chiar parul - si acelea cred ca s-au facut la fel, prin conditionari inscrise in contract", a mai spus si Mihai M., broker de asigurari.Cum se face si cit costa?„Este simplu. Contractul de asigurare de viata, cel putin in cazul nostru, este adaptat de la caz la caz. Produsul este transformat si adaptat fiecarui individ in functie de nevoile si dorintele sale. Exista clauze medicale care, o data accesate in contract, practic vin si stabilesc si cit va primi asiguratul in cazul in care are loc un accident. In general, companiile despagubesc cu pina la 50 de RON/ ziua de spitalizare. Pentru o asigurare mai speciala, cred ca solutia o reprezinta contractele de asigurare pe termene foarte scurte, cum ar fi cele de 1 pina la 6 luni. Conform conducerii, nu exista inca pe piata romaneasca un pachet care sa includa asemenea servicii specializate de asigurari. Nu pe piata romaneasca. Dar se poate cere crearea unui asemenea pachet", spune Ileana R.Astfel, in functie de companie, o data lansata cererea de creare a unui pachet specializat, clientul va astepta in medie 2-3 saptamini pina cind conducerea companiei va analiza si va decide daca acel contract este posibil si acceptat, urmind a fi incheiata polita de asigurare. Cu aproximatie, plata lunara a unei polite de asigurari este de minim 50 de dolari pe trimestru, adica putin peste 50 de RON pe luna, in cazul unui contract de asigurari de viata pe termen lung. Cu cit conditiile si clauzele inscrise in contractul de asigurare de viata se inmultesc sau cu cit starea de sanatate a asiguratului este mai precara ori suma asigurata este mai mare, valoarea pe care clientul o plateste lunar creste proportional. Exista optiunea ca asigurarea sa fie platita trimestrial, bianual sau chiar anual. Dar exista si posibilitatea ca, in cazul in care sanatatea asiguratului este precara, compania de asigurari sa refuze semnarea unui contract.

Era o vreme in care as fi gasit scuze Statului in numele progresului si-al integrarii Europene pentru toate concesionarile facute, te miri cui si pe bani in visterie cam prea putini, dar, intre timp, au fost atit de multe scandaluri economice, financiare, politice, mioritice, balcanice si atit de multe jafuri din ceea ce defineam, la inceput, „avutia nationala", in care au fost implicati prea multi dintre aceia care reprezinta statul, incit atit pionierul din mine (ala „educat" pentru „cea mai buna si mai dreapta dintre lumile posibile"), cit si anticomunistul din mine (ala care inca mai scrie si subscrie pentru un proces al comunismului, pentru demascarea Auschwitz-ului romanesc) se scarpina in cap si nu mai stiu (ei doi) ce sa creada. Na, m-am uitat prea mult la discursul lui Mircea Geoana de saptamina trecuta si-am redevenit socialist!Da, dom'le, Romania are nevoie de social-democratie; dar, cica, nu de una de tip sovietic (pe care am experimentat-o deja), ci de una de tip suedez. Dar, daca ma duc pe pagina de Internet a socialismului democrat suedez, constat ca asta inseamna ca statul sa imi confiste aproape toti banii pe care-i cistig (imi suna cunoscut!) si, dupa ce-mi distruge independenta financiara si ma aduce la un stadiu de dependenta totala fata de El (Statul), imi ofera servicii publice. Acesta ar fi macar un aspect: distrugerea independentei financiare a clasei de mijloc. Dar care clasa de mijloc? Ca „modelul suedez" aplicat de nenea Ilici in anii '90 a distrus si bruma de clasa de mijloc a Romaniei pe care o mai scapase socialismul-multilateral-dezvoltat de la macelul ideologic - dar asta-i alta poveste.Este un banc despre cele sapte minuni ale socialismului-multilateral-dezvoltat si trebuie sa vi-l spun si dumneavoastra. Cica, pe vremea lui Nea' Ceasca, toata lumea avea un loc de munca. Cu toate ca toti aveau un loc de munca, nimeni nu muncea. Cu toate ca nimeni nu muncea, planurile cincinale erau indeplinite in timp record (uneori, „in patru ani si jumatate" - vorba cintecului). Cu toate ca planurile de munca erau indeplinite, pe piata socialista nu se gasea nimic. Cu toate ca pe piata nu se gasea nimic, toata lumea avea o viata imbelsugata (avea de toate). Cu toate ca lumea traia in bunastare, toti furau ca sa aiba cite ceva. Ei, cu toate ca toti furau, din „stoc" nu lipsea nimic.Deci: de care social-democratie are nevoie Romania - ca zilele acestea s-a clamat pe toate canalele mass media acest „deziderat"? Ce insemna, deocamdata, social-democratia in Romania: fosti demnitari PCR de prim rang, securisti (cu sau fara acoperire), smecheri facuti de Revolutie mari politiceni si profitori fara scrupule?Pai, cam acelasi lucru gasim in majoritatea partidelor politice din Parlamentul Romaniei. De unde trag concluzia ca avem si noi, romanii, modelul nostru original de social-democratie: aceea a unei mari si fericite familii a politicienilor romani ce nu au alt interes decit propriul lor buzunar.Deci: cu toate ca toata lumea vrea social-democratie...

¤ Alcoolul face noi victimeUn clujean a fost grav ranit ieri pe DN 1C, intre Rascruci si Jucu, dupa ce masina pe care o conducea, o Dacia 1300, a fost lovita puternic de soferul unui Renault Laguna. M. S. C., de 26 de ani, din Bistrita, nu a adaptat viteza la conditiile de drum si era sub influenta alcoolului, cu o concentratie de 0,37 la mie alcoolemie in aerul expirat. In accident a fost ranita usor si sotia clujeanului, pasagera in masina lovita. In cauza se va intocmi dosar penal pentru vatamare grava din culpa, iar bistriteanul va fi cercetat si pentru comiterea infractiunii de conducere in stare de ebrietate. (I. O.)¤ Charta pentru invatamint minoritarUniversitatile cu predare in limba minoritatilor din Europa vor finaliza o charta a educatiei superioare in limba minoritatilor care va deveni parte integranta a legislatiei europene in domeniu. Decizia a fost luata la Cluj de participantii la Conferinta Europeana privind Educatia Superioara a Minoritatilor Nationale. Vicepresedintele CIB, Hantz Peter, organizatorul manifestarii, ne-a declarat ieri ca un astfel de document este necesar pentru ca universitatile minoritare au nevoie de un statut special. (V. M.)

Venirea frigului si faptul ca in unele colturi ale tarii citeva scoli s-au inchis din pricina ca instalatiile de incalzire si aprovizionarile n-au fost puse la punct nici macar in noiembrie arata ca primariile, pe care le lauda recent presedintele Basescu socotindu-le mai grozave decit institutiile centrale, sint de fapt la fel de nepregatite ca si acestea. Vorbim mereu despre descentralizare - care e intr-adevar necesara -, dar cruda realitate este ca institutiile locale sint la fel de incompetente si de corupte ca si centrul. Ba, uneori, il depasesc in coruptie si in delasare. Doar n-o sa fie sistemul mai bun la picioare decit e la cap. Si cum pretul la gaze a luat-o inaintea tuturor legilor - dilatindu-se la frig -, s-ar putea ca prima noastra iarna europeana sa inghete si mai rau relatiile dintre Palate si din Coalitie, unde nimeni n-are chef sa-si asume plata gigacaloriei. Profitind de griparea Coalitiei, PSD s-a gindit ca n-ar fi rau sa iasa la incalzire electorala, drept care domnul Cristian Diaconescu a cerut Guvernului sa-l retraga pe domnul Leonard Orban din postul de comisar european si sa forteze astfel UE sa ne dea un portofoliu mai „consistent" decit cel de „multilingvism", considerat umilitor. Faptul ca aceasta pretentie absurda, care ne-ar compromite definitiv la UE, a fost formulata chiar de domnul Diaconescu (care parea mai lucid) e de-a dreptul alarmant. Vasazica, se poate si mai rau! Puterea ne-a facut de ris la Bruxelles, Opozitia vrea sa ne faca de petrecanie. PSD dovedeste astfel ca a dat in mintea lui Vanghelie: „Si intr-un pom daca ma puneti, am puncte de vedere si exist, deci maninc, deci exist". Depinde ce maninca. Deci, miroase. Intelegator cu iesirile Opozitiei, dar si cu intrarile ei in vilele de protocol, domnul Radu Stroe, secretarul general liberal al Guvernului, ar fi pritocit (zice presa) o ordonanta de urgenta care permite marilor chiriasi (gen Stefan Andrei, Petre Roman, Serban Mihailescu, Tanase Joita, Geoana si altii) sa le cumpere la pret scazut, dupa ce le-au folosit abuziv, cu chirie mica. Vilele nationalizate ar reveni astfel urmasilor celor care le-au nationalizat. Ordonanta domnului Stroe are, insa, nevoie de avizul ministrilor Justitiei si Finantelor - iar domnul Vladescu pare neincrezator: „Nu cred ca Guvernul ar indrazni sa faca asa ceva, Tariceanu nu ar avea curajul sa-mi aduca pe masa un proiect ca asta". Domnul Vladescu ar trebui sa fie mai credincios: avem un Guvern indraznet si un premier curajos. Pacat ca nu-s prea sanatosi.

Instanta din Bagdad a stabilit ieri pedeapsa cu moartea prin spinzuratoare pentru fostul dictator irakian Saddam Hussein. O tara intreaga a asteptat verdictul, iar autoritatile au luat masuri de securitate sporite, pentru a evita incidentele. Sentinta a fost data de Inaltul Tribunal Penal irakian, Saddam Hussein fiind acuzat ca este responsabil de masacrarea a 148 de tarani siiti la Dujail, in 1982, ca represalii la un atentat esuat impotriva lui. Procedura de apel demarata automat dupa condamnarea la moarte a fostului lider irakian si a altor doi inculpati va incepe luni. Daca va fi ratificata de Camera de apel decizia pronuntata in prima instanta, sentinta trebuie aplicata in 30 de zile.

Discutii si concerteCampania nationala antidrog ale carei actiuni s-au desfasurat si la Cluj-Napoca la sfirsitul saptaminii trecute face parte din proiectul „Invata sa alegi", realizat de artistul Puya, in parteneriat cu Asociatia Romana Anti-Sida (ARAS). Proiectul consta in intilniri de discutii cu tineri si concerte. In cadrul acestora este promovata utilizarea prezervativului, se ofera informatii privitoare la HIV/SIDA si boli cu transmitere sexuala, precum si la fenomenul consumului de droguri. Cunoscutul interpret de hip-hop si-a exprimat in cadrul unei conferinte sustinute la prefectura clujeana dezaprobarea privitor la atitudinea autoritatilor fata de consumul de droguri, mai exact inchiderea in detentie a multora din acestia pentru perioade de 10-15 ani pentru trafic de droguri, „fara sa ii intereseze citusi de putin diferenta dintre un consumator care vinde o bila si un traficant care muta kilograme".„Ar trebui gasit un limbaj comun"„Nu am intilnit inca pe nimeni care sa aiba puterea sa scape de dependenta de droguri", a marturisit Puya. Tinerii nu primesc in scoli destule informatii privitoare la droguri, devin dependenti in diverse imprejurari, moment din care nu mai pot fi ajutati decit „de sprijinul prietenilor, sa fie ascultati si intelesi" si, eventual, de o mare vointa. „Nu exista institutii care sa ii consilieze asa cum ar trebui, nu sint dotari si nici specialisti, ca in alte tari. Pentru unii, solutia pare a fi inchisoarea, insa si aici drogurile circula in voie, iar psihologul e acelasi care se ocupa de violatori sau criminali", sustine acesta. „In Bucuresti exista peste 24.000 de persoane ce consuma zilnic droguri administrate injectabil, iar in restul tarii apreciem ca mai traiesc inca 30.000 de oameni in aceeasi situatie", a precizat Cristina Fierbinteanu, reprezentanta ARAS. Situatia este foarte grava, potrivit acesteia, in conditiile unui numar foarte mic de centre de dezintoxicare si tratament, sistemul juridic nu este adaptat acestor conditii, iar in lipsa unei informari corespunzatoare consumatorii „lupta si in cadrul familial cu respingere si stigma". „Ar trebui gasit un limbaj comun in campaniile astea. Romanii de astazi, mai ales tinerii, nu mai cred in formule de genul «marsul biciclistilor antidrog»", avertizeaza artistul hip-hop.Elevii clujeni nu au incredere in specialistiIn urma unui studiu efectuat recent de catre Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj, in colaborare cu citeva institutii abilitate in domeniu, doua treimi din elevii chestionati cunosc numele a trei sau patru substante considerate droguri. Au fost mentionate mai ales marijuana, cocaina, ecstasy si heroina. Mai mult de jumatate dintre elevi se declara constienti de potentiala dependenta si efectele acesteia in privinta tutunului, alcoolului si drogurilor. Printre locatiile cele mai „cotate" in privinta procurarii si consumului de droguri, elevii au mentionat petrecerile, discotecile, urmate de scoala, prieteni si cartier. Mai putin de a cincea parte dintre elevii chestionati au declarat ca si-ar sfatui prietenii cu asemenea probleme sa apeleze la un specialist, restul considerind ca e mai bine sa rezolve situatia pe cont propriu. Daca ar avea posibilitatea sa incerce vreun drog, 90% din elevi declara ca ar refuza, in vreme ce restul de 10 procente ar accepta „provocarea". In privinta motivatiilor care duc la consumul de droguri, tinerii intervievati au mentionat anturajul, curiozitatea si senzatiile tari. Studiul a fost realizat chestionind un numar de 1.180 de elevi, din 50 de clase (VIII-XII), din cadrul a 40 de scoli clujene.A venit timpul ca textele rap sa se materializeze si sa nu ramina la nivelul de «slogane de cartier». Versul «Asta e pentru fratii mei, bagabontii mei» trebuie sa fie mai mult decit un simplu vers (...) Nu vreau sa fiu ipocrit, asa ca nu voi da sfaturi, fiindca nici mie nu imi place sa primesc. Pur si simplu voi spune ce am vazut, mai departe alegerea apartine fiecaruia. In 1998, cind heroina de-abia aparuse, multi au devenit dependenti pentru simplul motiv ca au comparat consumul de droguri cu betiile de la discoteca. Nimeni nu stia efectele bune sau rele. Sintem in 2006 si inca lumea nu stie cum sta treaba."Puya

In urma discutiilor, s-a stabilit ca la viitoarea sedinta de consiliu, din 23 noiembrie, sa se supuna plenului spre aprobare un proiect de hotarire prin care sa se solicite aprobarea asocierii cu institutiile statului proprietare ale unor imobile din zona stadionului „Ion Moina" si asocierea directa cu un investitor care va prezenta cea mai buna oferta. In departajarea ofertelor se vor folosi drept criterii valoarea garantiilor bancare, valoarea investitiei, experienta anterioara - portofoliul de lucrari, planul de management, durata de realizare a proiectului. Pe linga aceste criterii de baza, pot fi introduse si altele, in functie de propunerile plenului sau ale viitorilor parteneri, institutii ale statului.De asemenea, in sedinta CJ se va decide asupra constituirii unei comisii mixte formate din reprezentanti ai institutiilor proprietare a imobilelor din zona care vor intra in asociere si elaborarea de catre comisie a punctajelor, conform criteriilor stabilite.Comisia a hotarit si mandatarea presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara, sa discute cu institutiile statului proprietare de imobile in zona (Primaria Cluj-Napoca, Directia Judeteana pentru Tineret si Sport, Universitatea Tehnica, Directia Apele Romane Somes-Tisa) despre posibilitatea asocierii si obtinerea unui acord de principiu in acest sens.Nicoara si-a exprimat speranta ca aceste institutii se vor alatura Consiliului Judetean Cluj in demersul sau de realizare a unei baze sportive moderne in Cluj-Napoca pentru a oferi echipei de fotbal „U" Cluj un stadion pe masura prestigiului de care se bucura si un complex sportiv pentru restul sporturilor individuale si de echipa cu traditie in judet.Stadionul va fi pus si la dispozitia echipei CFR Cluj, dar si a nationalei Romaniei, daca va fi cazul.Compania americana GDP si-a manifestat intentia de a investi 500 de milioane de euro in acest proiect.

Conducerea Casei de Asigurari de Sanatate (CAS) Cluj si conducerile spitalelor din judet asteapta rectificarea bugetului Sanatatii, insa, pina acum, aceasta nu a fost anuntata. Pentru ca unitatile sanitare sa nu intre in incapacitate de plata este nevoie de o rectificare a bugetului pe trimestrul IV. Potrivit directorului general al CAS Cluj, dr. Mircea Morosan, in cazul in care banii nu vor veni pina in data de 10 noiembrie, ca sa se poata face platile, unitatile sanitare nu vor avea sumele necesare functionarii in conditii normale. Pentru ca unitatile sanitare din judetul Cluj sa functioneze la parametri normali pina la sfirsitul anului, ar mai fi nevoie de suma de 500 de miliarde de lei.La ora actuala, exista spitale care au probleme inclusiv cu plata salariilor angajatilor pentru luna octombrie. „Stam rau cu banii. Speram ca acestia sa ne ajunga pentru plata salariilor pe luna octombrie. Pentru salariile corespunzatoare lunii noiembrie, care trebuie platite in decembrie, nu exista bani", a declarat dr. Cristiana Ciortea, director general adjunct medical al Spitalului Clinic Judetean Cluj. Spitalul Clinic de Copii Cluj este in aproape aceeasi situatie. Potrivit directorului adjunct al spitalului, sint bani pentru plata salariilor pe luna octombrie, insa pentru lunile noiembrie si decembrie nu mai sint fonduri nici pentru plata salariilor si nici pentru achizitionarea de materiale sanitare si medicamente.Directorii unitatilor sanitare asteapta sa primeasca cel putin sumele necesare platii salariilor, urmind sa achizitioneze materiale sanitare si medicamente cu posibilitatea de a le achita anul viitor.

Reglari de conturi sau scandal provocat?Rumoarea de vineri noaptea, putin dupa ora 2, a pornit, potrivit ultrasilor clujeni, de pe Bulevardul 21 Decembrie, cind o parte dintre ei se indreptau inspre Centru pentru a se alatura celorlalti, urmind ca toti sa plece cu autocarele spre Mioveni, unde „U" Cluj avea de sustinut simbata un meci cu Dacia, din localitate. Politistii Sectiei II s-au autosesizat, insa, considerind ca tinerii fac prea mare tambalau, si astfel au chemat mai multe echipaje de jandarmi. Conflictul dintre galerie si fortele de ordine s-a petrecut abia pe strada Napoca. Unul dintre suporteri, C. J., ne-a declarat ca schimbul de replici si, apoi, de bite si pumni a pornit de la jandarmi, care au facut „exces de zel" si au intervenit fara motiv. „Au fost doar niste reglari de conturi intre Cenan si alti suporteri si jandarmi", sustine acesta. In scurt timp, restul galeriei, care astepta autocarele in fata Casei de Cultura, s-a alaturat grupului de pe Napoca, astfel incit, la un moment dat, au fost prezenti citeva sute de suporteri, peste 20 de jandarmi, mai multe echipaje de Politie, iar la sfirsit au intervenit chiar si „mascatii" de la DIAS.Cenan: „Cind vad jandarmi, vad rosu in fata ochilor"In replica, jandarmii sustin ca nu este vorba de nici un exces de zel, ci s-a actionat legal, deoarece suporterii din Manastur si cei din Marasti au inceput sa se certe intre ei, provocind scandal. „Au inceput sa se injure, sa se imbrinceasca. A fost nevoie de interventia jandarmilor, impreuna cu Politia", ne-a declarat locotenentul Ilie Milici, ofiter Relatii Publice din cadrul Gruparii de Jandarmi Mobila Cluj. Mai mult, sustine acesta, Mircea Cenan ar fi spus ca „atunci cind vede un jandarm in fata ochilor, vede rosu".Patru suporteri au fost sanctionati vineri noaptea cu cite 4 milioane de lei pentru tulburarea linistii publice si provocare de scandal. In cele din urma, fanii „U"-isti au fost insotiti de fortele de ordine pina in Piata Lucian Blaga, unde au fost urcati in autobuze si escortati pina la iesirea din judet. Scandal si dupa meciPotrivit subcomisarului Daniela Bolos, in cursul zilei de simbata, la ora 13.30, Politia a fost sesizata ca in zona centrala mai multi tineri au spart sticle si un geam de la o societate comerciala. Autoritatile au constatat, ulterior, ca circa 250 de suporteri ai echipei „U" au venit cu trei autocare de la Mioveni, provocind daune in zona. Mai mult, suporterii sint banuiti ca ar fi spart si oglinzile a patru masini parcate pe strada Iuliu Maniu. Tinerii au fost imprastiati de politisti si jandarmi, iar deocamdata nimeni nu a depus plingere impotriva lor.

In cadrul intilnirii, cei doi lideri ai comunitatii maghiare au mai cazut de acord cu elaborarea de catre un grup de lucru a unui document in care sa se stabileasca dezideratele comune, printre care figureaza si autonomia. „Am decis in legatura cu infiintarea unui astfel de for comun si constituirea unui grup de lucru comun care sa elaboreze un document programatic in care am incercat sa inventariem dezideratele si scopurile noastre comune legate de autonomie sau alte deziderate, in legatura cu care sa avem posibilitatea sa colaboram pe viitor", a declarat Marko Bela.La rindul sau, presedintele CNMT, Tökes Laszlo, a afirmat ca unitatea obligatorie nu este de-ajuns pentru atingerea scopurilor comune, nationale, zonale, colective, ci este nevoie de ceva mai mult. „Avem nevoie de intelegere intr-un minimum national, avem nevoie de dreptul constant la dialog in permanenta intre actorii vietii politice civile, bisericesti, ale minisocietatii maghiare din Romania si mai mult, avem nevoie de unitate totala in scopul atingerii telurilor noastre privind autonomia. Nici prin unitate nu avem multe sanse la un succes rapid, dar fara unitate nici atit. Deci, situatia si interesul nostru comun ne-a determinat sa cautam intelegerea in acest scop. Am ajuns la intelegerea ca formam un cadru pentru un dialog permanent si actiuni comune permanente, o masa rotunda, o conferinta permanenta a factorilor si actorilor comunitatii maghiare din Romania", a subliniat Tökes.Acesta sustine ca este nevoie de articularea comuna a scopurilor CNMT si UDMR, „la Bucuresti, Budapesta, Bruxelles". „Daca nu reusim in viitorul apropiat sa organizam un referendum in privinta autonomiei, se poate gasi o modalitate prin care sa articulam scopurile noastre comune. Pina in decembrie speram sa se concretizeze ceea ce ne-am propus", a mai mentionat liderul CNMT.Marko Bela a precizat ca la ora actuala nu exista cadrul legal pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc prin intermediul unui referendum, subliniind ca o coeziune a comunitatii maghiare ar fi data de formarea unei asociatii a consiliilor locale din Harghita, Covasna si Mures. „La aceasta ora nu exista un cadru legal pentru un astfel de referendum. Daca ar exista, eu as fi de acord sa intrebam comunitatea din Tinutul Secuiesc. Am discutat cu domnul presedinte Tökes sa gasim si modul in care sa exprimam vointa comunitatii, a celor din Tinutul Secuiesc, iar o astfel de modalitate ar fi infiintarea acelei asociatii prin care consiliile locale din Tinutul Secuiesc s-ar asocia in scopul realizarii unor strategii comune", a spus presedintele UDMR.Tökes si Marko pentru PEDeputatul Toro Tibor a anuntat ca va propune forurilor de conducere ale UDMR ca Marko Bela si Tökes Laszlo sa deschida lista de candidati ai Uniunii pentru Parlamentul European. El spune ca este nevoie de un semnal de unitate, astfel incit si maghiarii care nu se regasesc in UDMR sa vina la vot.

Premisele victoriei„Gruia" nu a fost niciodata un teren preferat al dinamovistilor. De cind CFR a ajuns din nou in prima divizie, „alb-rosii" nu au repurtat nici o victorie la Cluj, fiind invinsi cu 4-2 acum doua sezoane si cu 1-0 anul trecut. De cealalta parte, CFR Cluj si mai ales tehnicianul Bergodi erau in cautarea unei victorii rasunatoare, care sa demonstreze ca echipa din „Gruia" si-a revenit dupa socul cauzat de schimbarea antrenorului si ca obiectivul clubului, acela de a se clasa pe un loc de cupa europeana, era inca realizabil. De fapt, in aceasta stagiune, clujenii nu au invins nici una dintre echipele mari din Bucuresti, inclinindu-se atit in fata Stelei, cit si a Rapidului. Cu stadionul plin si cu o prima consistenta asteptindu-i in cazul unui rezultat pozitiv, elevii lui Bergodi incepeau partida cu gindul la realizarea imposibilului, si anume obtinerea triumfului acolo unde Steaua, Rapid sau Poli Timisoara au dezamagit.Sperante de momentVenita dupa un meci foarte disputat in Cupa UEFA, cel contra turcilor de la Besiktas, Dinamo era in situatia de a juca, in decurs de mai putin de patru zile, o noua „partida de foc", ceea ce ridica serioase semne de intrebare referitoare la starea fizica a lotului. Si, intr-adevar, acest lucru a fost lesne de observat. Chiar daca si-au impus dominatia pe teren in debutul partidei, dinamovistii s-au aratat apatici de la mijloc in sus, in timp ce apararea lui Rednic a scirtiit inca de la inceput. Primul semnal a fost tras de portughezii lui CFR, Semedo si Cadu profitind de o eroare la degajarea lui Gaev, insa centrarea fundasului clujenilor a fost respinsa in corner ('14). Portarul lui Dinamo s-a revansat citeva minute mai tirziu, cind a respins senzational o minge trimisa cu capul de virful lui CFR, Adi Anca. Bielorusul nu a mai avut ce face, insa, la faza din minutul 21, cind acelasi Anca, profitind de o bilbiiala a lui Moti, i-a pasat ideal lui Surdu, ex-brasoveanul inscriind din 6 metri. Amintindu-si ca sint liderii neinvinsi din campionat, elevii lui Rednic au dat impresia ca pot schimba cursul jocului trei minute mai tirziu, cind Radu Stefan a reluat cu spatele o lovitura libera executata de Cristea.Foc de paieInsa revenirea liderului campionatului a fost doar o impresie de moment, deoarece CFR-ul lui Bergodi s-a aratat mult mai prezenta in joc si mai dornica de victorie. Semedo l-a incercat din nou pe Gaev in minutul 29, insa „ghiuleaua" de la 18 metri a portughezului a fost respinsa in corner de bielorus. Finalul primei reprize a fost unul disputat, ambele formatii trecindu-si in cont situatii bune de a marca. Danciulescu, in prima faza, a trimis cu capul spre poarta lui CFR, insa Stancioiu a retinut fara probleme ('35). Apoi, Cristea a luat pe cont propriu o actiune de atac a dinamovistilor, a driblat totul in cale, insa sutul sau a fost prea slab pentru a-l invinge pe Stancioiu. Ultima faza de poarta l-a avut pe Surdu in prim plan, acesta trimitind de la 17 metri direct in bratele lui Gaev.„Ciinii", in genunchiDaca prima repriza a fost una spectaculoasa si cu multe faze de poarta, a doua parte a meciului s-a desfasurat sub imperiul tensiunii care apasa ambele echipe, ceea ce a facut ca in unele momente partida sa degenereze in iesiri care au depasit granita fair-play-ului. Dinamovistii si-au aratat coltii in minutul 51, cind Ganea a trimis putin peste poarta o centrare venita de la Catalin Munteanu. Gazdele nu s-au lasat intimidate si au trecut la conducerea jocului, ajutati si de nesiguranta apararii lui Rednic, unde Moti a facut, probabil, cel mai slab meci din intreaga sa cariera. Romeo Surdu a ridicat tribuna in aer in minutul 68, insa reusita sa a fost anulata pe motiv de ofsaid, decizie care i-a revoltat pe spectatorii de pe „Gruia", care au inceput sa arunce cu obiecte in directia tusierului. Ratarile ulterioare ale lui Surdu ('72. '84) si Jula ('78) aveau sa anunte marele final al partidei de la Cluj. Cu doar un minut inainte de final, Manuel Jose a trimis din voleu spre poarta adversa, Gaev a respins in fata, iar din apropiere Surdu a indeplinit o simpla formalitate, inscriind pentru un 2-1 cit se poate de meritat. Din nou, „calciiul lui Ahile" s-a dovedit a fi, pentru Dinamo, acelasi stadion „Gruia" si aceeasi formatie CFR, care a crezut pina in ultima clipa in sansa ei.„Vina mea"La finalul meciului, antrenorul Mircea Rednic si-a asumat intreaga raspundere pentru rezultatul partidei, nu inainte de a felicita CFR-ul pentru victoria repurtata: „Vina este in totalitate a mea, felicit Clujul pentru victorie, care a fost meritata. Din pacate, baietii mei au incercat, dar nu s-a putut mai mult". De cealalta parte, Bergodi s-a aratat incintat de deznodamint, precizind ca gindul echipei sale se indreapta deja spre meciul din Cupa contra lui Poli Timisoara. CFR CLUJ - DINAMO BUCURESTI 2-1¤ Au marcat: Surdu ('21, '89) / R. Stefan ('23)¤ CFR CLUJ: Stancioiu - Panin, Jula, Cadu, Miclaus - M. Jose, Minteuan, D. Florin ('68, Coroian) - Semedo, Anca ('90^1, Chihaia), Surdu. Antrenor: Cristianio Bergodi¤ DINAMO: Gaev - Blay, Moti, Stefan, Pulhac - Cristea, Margaritescu, Tames ('32, Ropotan), Munteanu ('71, Goian) - Danciulescu, Ganea ('63, Niculescu). Antrenor: Mircea Rednic¤ Cartonase galbene: Semedo ('18), Panin ('40) / Moti ('15), Ganea ('46), Margaritescu ('69)¤ Arbitri: Cristian Balaj (Baia Mare) - Zoltan Szekely (Baia Mare), Ioan Onicas (Zalau)¤ Stadion: „Gruia", 10.000 de spectatoriLIGA I, ETAPA A XIV-A CLASAMENT 1. Dinamo       14        13        0          1          31-9     39  2. Steaua         14        8          4          2          25-9     28  3. Rapid          14        7          5          2          26-11   26  4. CFR Cluj    14        8          2          4          30-19   26  5. Otelul Galati            14        8          0          6          21-25   24  6. Poli Timisoara          14        6          5          3          13-9     23  7. Gloria Bistrita          14        7          1          6          18-14   22  8. Pandurii Tirgu Jiu     14        6          2          6          14-15   20  9. Poli Iasi       14        5          5          4          15-17   2010. Universitatea Craiova          14        5          4          5          18-28   19 11. UTA          14        5          2          7          13-17   17 12. Ceahlaul Piatra-Neamt        14        5          2          7          12-17   1713. Farul Constanta      14        4          4          6          17-18   16 14. Unirea Urziceni       14        5          1          8          10-16   1615. FC Vaslui   14        4          3          7          16-25   15 16. FC National           14        2          4          8          11-19   10 17. Jiul Petrosani          14        1          5          8          6-15     8 18. FC Arges   14        2          1          11        9-22     7LIGA II, SERIA II, ETAP A XIV-ACLASAMENT 1. „U" Cluj      14        9          4          1          20-10   31  2. Minerul Lupeni        14        8          2          4          19-13   26  3. Dacia Mioveni         14        7          4          3          17-9     25  4. FC Caracal 14        8          1          5          20-13   25  5. Corvinul Hunedoara 14        5          6          3          25-16   21  6. FC Tirgoviste          14        6          3          5          13-10   21  7. Apulum Alba Iulia    14        5          6          3          10-9     21  8. Poli II Timisoara      14        5          5          4          17-11   20 9. Rimnicu Vilcea         14        6          2          6          15-16   2010. FCM Resita           14        5          4          5          16-13   1911. IS Cimpia Turzii      14        4          6          4          10-12   18 12. CFR Timsoara        14        5          2          7          15-22   17 13. Gaz Metan Medias 14        4          3          7          13-16   15 14. FC Bihor    14        3          6          5          15-21   1515. Auxerre Lugoj        14        3          5          6          11-14   14 16. FC Baia Mare        14        3          5          6          12-20   14 17. FC Unirea Dej        14        3          2          9          10-24   11 18. Building Vinju Mare            14        2          4          8          5-14     10LIGA III, SERIA V, ETAPA A XIV-ACLASAMENT 1. Muresul Deva          14        9          3          2          17-6     30  2. Ariesul Turda           13        8          4          1          33-9     28  3. Soda Ocna Mures   13        7          2          4          18-13   23  4. Atletic Sibiu 13        7          2          4          18-15   23  5. Inter Blaj     14        6          4          4          17-7     22  6. Avintul Reghin         13        5          4          4          18-16   19  7. Gloria Bistrita II       13        4          6          3          14-10   18  8. „U" 1919 Cluj         13        4          6          3          14-11   18  9. Oltchim Rimnicu Vilcea        13        5          3          5          13-15   18 10. Maris Tirgu Mures  13        3          6          4          15-16   15 11. Mobila Sovata        13        4          3          6          15-30   15 12. Sparta Medias        13        3          5          5          13-17   14 13. Trans-Sil Tirgu Mures         13        3          4          6          13-18   13 14. Sanatatea Cluj        14        4          1          9          12-27   13 15. CSM Sebes           13        3          3          7          15-21   12 16. Dacia Orastie         13        3          3          7          15-23   12 17. FC Sibiu     13        3          3          7          11-17   7Liga a IV-a, Etapa a IX-aMinerul Iara - CFR Dej            3-1CFM „U" II - Somesul Gilau    1-0FC Ariesul II Turda - Scoala de Fotbal „Ivansuc"         3-1Unirea Triteni - Leii Triteni        4-1Vladeasa Huedin - Minerul Ocna Dej    2-3       Motorul IRA Cluj - Somesul Apahida   2-2Rezultatul partidei dintre Somesul Gilau si Minerul Iara (pe teren 2-0) a fost omologat cu 3-0 in favoarea oaspetilor pentru ca gazdele au folosit un fotbalist fara drept de joc.Clasament 1. Minerul Iara 9          8          1          0          36-3     25 2. Vladeasa     9          7          0          2          25-9     21 3. FC Ariesul II           9          6          2          1          23-12   20 4. SF Ivansuc  9          6          0          3          18-12   18 5. Minerul Ocna Dej    9          4          4          1          18-14   16 6. CFM „U" II            9          3          2          4          11-12   11 7. Som. Apahida         9          3          1          5          14-23   11 8. Motorul IRA           9          3          1          5          15-17   10 9. CFR Dej     9          2          2          5          12-15   810. Somesul Gilau         9          2          0          7          12-20   611. Unirea Triteni          9          2          0          7          13-30   612. Leii Triteni  9          0          3          6          8-38     3

Adiere de toamnaFanii rock-ului romanesc de calitate au ocazia de a revedea pe scena Sibiului o trupa cu traditie. Vineri seara, la Casa de Cultura a Sindicatelor, „aterizeaza" veteranii de la Holograf. Incepind cu ora 19.30, pe scena vor urca cei cinci membri ai trupei Holograf, dar si zecile de piese care au facut cariera. Trupa isi doreste sa arate fanilor ca se poate prezenta la un alt standard, reinventat dupa trei ani de pauza discografica. „Un concert special aduce membrii speciali. Pentru „Taina" au colaborat Mihai Coman (voce/claviatura), Emil Soulmah (percutii), Flavius Teodosiu (sax alto), Roxana Andronescu (voce) si Marius Batu", a precizat tobosarul Edi Petrosel. O data cu noii membri, se pare ca s-a schimbat si stilul. Muzica de pe noul album aduce ceva in plus fata de precedentele realizari ale grupului. Stilul nu este schimbat radical, pentru ca o trupa cu longevitate nu face salturi intre genuri in muzica pe care o propune, dar modul de prezentare a mesajului este altul, mai spune Petrosel.Taina Holograf-ului„Taina" este primul album conceput in studio si realizat cu toate posibilitatile tehnologice ale prezentului, chiar daca partiturile sint interpretate cu instrumente. Oricum, sound-ul este obtinut este pe masura. In afara folosirii de instrumente de cea mai buna calitate si a nenumaratelor reluari, sunetul final porta amprenta unui muzician si om de studio exceptional - celebrul Carmelo Labate. Timpul indelungat cerut de realizarea acestui album se regaseste in minutiozitatea orchestratiilor, in precizia amanuntelor. Ca in orice alt album Holograf, cele 10 piese sint absolut diverse ca tempo si orchestratie, purtind insa acelasi mesaj - taina ce ne face sa ne cautam intrega viata drumul si trairile omenesti, intre care locul de cinste il ocupa dragostea.Dupa trei aniMembrii formatiei Holograf n-au mai editat un album de mai bine de trei ani de la „Pur si Simplu". Cu toate acestea, trupa isi doreste sa arate fanilor ca se poate prezenta si la un alt standard, dupa o pauza discografica indelungata, dar nu lipsita de activitate. Aceasta ultima productie a fost lansata in prima jumatate a lunii octombrie si este promovata intr-un turneu care a debutat la Lugoj. Si cel mai uimitor, Casa de discuri Roton a inminat Discul de Aur formatiei Holograf, pentru ca a reusit ca in numai doua saptamini de la lansare sa vinda 10000 de unitati din noul album. Prima parte a turneului aflat acum in plina desfasurare, se va opri si la Sibiu, iar fanii Holograf vor putea asculta toate cele zece piese de rezistenta, inclusiv noul single „Asa frumoasa".Noua componenta Holograf- Edi Petrosel: tobe- Tino Furtuna: clape- Romeo Dediu: chitarist- Dan Bittman: voce- Iulian Vrabete:voce

Atacantul formatiei Poli Timisoara, Gueye Mansour, a declarat, dupa meciul cu Farul, scor 1-1, ca pentru o echipa este greu atunci cind pierde puncte pe final de meci si a subliniat ca, desi banatenii ar fi putut beneficia de un penalti in prima repriza, nu poate fi data mereu vina pe arbitraj. „E foarte greu sa pierzi puncte pe final de meci. Sint trist, arbitrajul nu a fost bun, dar nu putem sa dam tot timpul vina pe arbitraj. Daca esti bun, cistigi. Trebuia sa facem mai mult azi", a spus atacantul senegalez. Poli Timisoara a incheiat la egalitate, scor 1-1, meciul sustinut, simbata, pe teren propriu, in fata formatiei Farul Constanta, in etapa a XIV-a a Ligii I. Pentru Poli a marcat Andrei Cristea, in minutul 63, iar Farul a egalat in minutul 90, prin Mihai Gurita.ReactiiAndrei Cristea a declarat ca ii pare rau ca, desi a marcat, Poli nu a reusit sa invinga Farul, fiind egalata pe final. „Nu este stilul meu sa dau vina pe ghinion. Si noi am cistigat alte meciuri in ultimele minute, iar acum s-a intors roata", a apreciat Cristea. Mijlocasul Mihaita Plesan spera ca, dupa ce Poli a evoluat bine in meciul cu Farul, fara a reusi insa sa cistige, in Cupa Romaniei sa reuseasca sa treaca de CFR Cluj, indiferent de jocul prestat. Antrenorul Alin Artimon s-a declarat multumit de atitudinea jucatorilor sai, in ciuda rezultatului inregistrat simbata. „Este dificil sa iei gol in ultimele minute. Puteam sa transam jocul mai devreme", a punctat Artimon. Presedintele gruparii Poli Timisoara, Marian Iancu, nu a dorit sa discute cu reprezentantii mass-media, afirmind doar ca este suparat si dezamagit dupa rezultatul de simbata, pe care l-a pus pe seama ghinionului.

Lipseste concentrareaEchipa Pandurii Tirgu Jiu a invins, simbata, pe teren propriu, cu scorul de 2-0 (1-0), formatia UTA Arad, intr-un meci din etapa a XIV-a a Ligii I. La meci au asistat aproximativ 5.000 de spectatori. Pandurii au deschis scorul in minutul 14, prin Florin Stinga, care a trimis cu capul in plasa portii lui Daniel Tudor, din noua metri, o minge ajunsa in careu in urma unei lovituri de colt.Echipa gazda si-a marit avantajul in minutul 69, prin Iordache, care a inscris cu capul, dupa ce portarul Tudor a respins lovitura de la 11 metri executata de acelasi Iordache. Arbitrul a dictat penalti pentru Pandurii, dupa ce Adrian Rusu a atins mingea cu mina in careu. Partida a fost arbitrata de o brigada condusa la centru de Sevastian Coltescu, ajutat la cele doua linii de Marcel Savaniu si Sebastian Gheorghe. Arbitru de rezerva a fost Romulus Pop. Observatori la acest meci au fost delegati Florin Halagian si Florin Prunea. Meciul a consemnat nu mai putin de sapte cartonase galbene. Astfel, Ilie ('13), Chirita ('50) si Mara ('60) au fost sanctionati, din partea oaspetilor, iar dintre gazde, au vazut „galben" nu mai putin de patru jucatori: A. Rus ('30), Vancea ('49), Popescu ('53) si Chibulcutean ('62).Mara, dezamagitAtacantul Bogdan Mara a declarat, dupa meciul pierdut de UTA Arad, ca si-ar dori ca turul campionatului sa se incheie mai repede si ca cele doua etape din retur, programate in luna decembrie, sa nu se mai dispute. „Mi-as dori sa se incheie turul mai devreme si sa nu se mai joace cele doua etape din retur, dar, daca asa s-a hotarit, probabil asa va fi. Nu ne facem probleme pentru ca ne vom mobiliza si pentru aceste meciuri. Campionatul a fost de lainceput foarte greu pentru noi, si celelalte echipe sint destul de puternice. Atit am putut deocamdata. Speram ca pina in iarna sa avem rezultate cit mai bune", a spus jucatorul. Referitor la partida cu Pandurii, Mara a regretat ca echipa sa nu a reusit sa fructifice niciuna dintre ocaziile avute: „Sint suparat pentru ca in prima repriza am avut situatii bune de a marca si am ratat o serie de ocazii clare de gol. Din pacate, noi n-am reusit sa marcam si ei au deschis scorul dintr-o faza fixa. Asa ni se intimpla de citeva etape: altii deschid scorul si trebuie ca noi sa fugim dupa egalare", a spus atacantul.Componenta echipelorPentru jocul cu aradenii, Eugen Neagoe s-a bazat pe „unsprezecele" compus din: Guso - Mindrean, A. Rus, Chibulcutean, I. Dragomir - A. Popescu, Fl. Stinga, Vancea (Vatavu '51), Orac (Zoicas '72) - Iordache, Vintilescu (Bogoi '80). Marius Lacatus i-a pus la bataie pe Ilie, Tudor - Balan, Rusu, Chirita, Vasiljevici - Hidisan (Nabadan '77), Oncica (Milosavljevici '74), Mara, Simion (Apostu '71) - Danalache, S. Ilie.

Calitatile terapeutice ale uleiului de masline au fost mentionate pentru prima data de Hipocrat, parintele medicinei. De secole, calitatile nutritionale, cosmetice si medicale ale uleiului de masline au fost recunoscute de oamenii din zona mediteraneana. Uleiul de masline a fost folosit pentru mentinerea supletii pielii si musculaturii, pentru vindecarea abraziunilor si pentru alinarea arsurilor solare. Uleiul de masline a fost folosit atit intern cit si extern pentru mentinerea tineretii si sanatatii. Studii facute recent au furnizat dovezi clare ca dieta mediteraneana, care include ulei de masline, nu numai ca este sanatoasa, ci consumul de ulei de masline chiar ajuta la scaderea nivelului colesterolului. Uleiul de masline contine antioxidanti care descurajeaza bolile cronice, inclusiv cancerul. Exista trei feluri de grasimi regasite in diete: saturate (de origine animala), polinesatuarte (din plante, seminte, nuci, uleiuri vegetale) si mononesaturate (din uleiul de masline). Din punct de vedere nutritional, toate tipurile de uleiuri de masline sint aproape la fel, continind in medie 80% grasimi mononesaturate, 14% saturate si 9% polinesaturate. Uleiul de masline este bogat in vitamine: A, B1, B2, C, D, E si K, dar si in fier. Este adevarat, uleiul de masline ajuta sistemul digestiv, dar nu te mentine neaparat slab; contine la fel de multe calorii ca oricare alt ulei (9cal/g). Insa acesta actioneaza ca un laxativ blind, fiind benefic pentru intestine si luptind impotriva gastritei si ulcerului. Este, de asemenea un foarte bun tonic, de aceea este recomandat si persoanelor cu afectiuni cardiace. Uleiul de masline a fost privit ca „ulei al frumusetii". Celulele corpului incorporeaza acizii grasi din ulei, facind arterele mai suple si pielea mai stralucitoare. Cantitatea de acid oleic din uleiul de masline este aproape aceeasi cu cea din laptele de mama si din acest motiv este cel mai bun supliment nutritiv pentru copiii mici. Baut inainte de masa, uleiul de masline protejeaza stomacul impotriva ulcerelor. Daca este luata o lingura sau doua in combinatie cu zeama de lamiie sau cafea, previne constiparea fara a irita tractul intestinal. Este de asemenea eficient in tratarea infectiilor tractului urinar si problemelor vezicii biliare. Este remediul perfect pentru copiii care sufera de gastrita, accelereaza dezvoltarea creierului si intareste oasele. Dizolva cheagurile din vasele capilare; s-a descoperit ca incetineste gradul de absortie al grasimilor comestibile, si in mod consecvent incetineste procesele de imbatrinire.  Doar grasimile de origine animala contin colesterol. Uleiul de masline nu. Colesterolul nu este in intregime daunator; este un element esential in construirea membranelor celulare, invelisului fibrelor nervoase, vitaminei D si hormonilor sexuali. Organismul uman produce cantitatea de colesterol necesara, de aceea orice cantitate de colesterol care este consumata prin alimente este in exces. Excesul de colesterol produce o acumulare graduala de depozite de grasime pe tesuturile conjunctive, de-a lungul vaselor de singe. Prin aceasta acumulare se ingroasa peretii arterelor incetinind circulatia singelui, astfel sporind riscul de atac cardiac sau cerebral.  

Senatorul UDMR de Covasna, Puskas Balint, a declarat, simbata, ca UDMR a depus un amendament la proiectul bugetului de stat pe anul 2007 referitor la posibilitatea acordarii produselor de lactate si de panificatie si invatamintului confesional in cadrul programului guvernamental „Lapte si corn". Scolile confesionale si cele particulare nu beneficiaza, in prezent, de prevederile acestui program. „Amendamentul nostru a fost respins in comisia buget-finante din Senat, cu mentiunea ca trebuie sa facem o lege pentru invatamintul confesional, care sa cuprinda si aceasta prevedere, altfel nu se poate include in buget. Noi consideram ca se poate cuprinde in buget, dar altii au sustinut contrariul", a spus senatorul UDMR. Potrivit aceleiasi surse, formatiunea va face un proiect de lege in acest sens, adaugind ca Uniunea va fi sustinuta si de alte partide in acest proiect. „Nu putem accepta ca elevii care sint in invatamintul confesional sa se uite la ceilalti copii in timp ce acestia primesc lapte si corn, iar ei nu", a mai spus Puskas Balint.

Pina in decembrieDupa ce vor avea loc aceste sedinte ale scaunelor secuiesti, noul lider va convoca Consiliul National Secuiesc, compus din delegatii scaunelor, cel tirziu pina la mijlocul lunii decembrie, urmind sa fie adoptate modificarile la statutul de functionare si desemnat noul presedinte. „Ar fi bine daca ar exista un consens la nivelul scaunelor secuiesti asupra candidatului pentru ocuparea functiei de presedinte", a spus Fodor. El a adaugat ca, din cauza situatiei create ca urmare a demisiei lui Csapo Jozsef de la conducerea CNS, se amina si convocarea Adunarii Nationale a Secuilor, preconizata initial pentru noiembrie, dar aceasta sigur va avea loc in acest an, in a doua parte a lunii decembrie.Modificari de functionareSchimbarile care urmeaza sa fie aduse Statutului de functionare al CNS vizeaza in primul rind clarificarea atributiilor Comisiei Permanente, imbunatatirea comunicarii interne dintre scaune, clarificarea unor incompatibilitati existente, in sensul ca membrii conducerii CNS sa nu faca parte si din conducerea unor organizatii politice. Comisia Permanenta a Consiliului National Secuiesc a luat act, in cadrul sedintei de simbata trecuta, de demisia presedintelui Consiliului, Csapo Jozsef, dar totodata a decis ca acest fapt nu trebuie sa influenteze lupta pentru obtinerea singurul deziderat pentru care s-a constituit CNS, in urma cu trei ani: autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc.Referendum neoficialNoul presedinte al CNS, Fodor Imre, a declarat ca un referendum local pentru autonomia teritoriala nu are, se pare, finalitate, astfel ca va fi organizat doar un referendum intern, „neoficial", care insa nu va avea efect juridic. Fodor a reamintit, in legatura cu referendumul propus de Consiliul National Secuiesc pe tema autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, ca au existat doua tipuri, respectiv unul local, care urma sa fie organizat pe baza unor hotariri ale consiliilor locale si cel intern, neoficial. „Cel local se pare ca nu are finalitate fiindca UDMR sustine ca in prezent legislatia nu permite organizarea acestuia. Se poate discuta despre aceasta, dar in orice caz si cei care nu adopta astfel de hotarari, in foarte multe localitati, in principiu sunt de acord, dar nu organizeaza fiindca sustin ca nu au sprijinul UDMR", a spus presedintele CNS.

Laura Kovesi vrea procurori brasoveni in echipa de conducere a Ministerului Public. Doi procurori brasoveni ar putea fi adusi la conducerea Ministerului Public, unul dintre ei fiind Gabriela Scutea - cea care a fost propusa de ministrul Justitiei ca sef al unei sectii din Parchetul instantei supreme, insa dupa audierea de la Consiliul Superior al Magistraturi ea a renuntat la post. Scutea este in prezent procuror al Parchetului Curtii de Apel Brasov. Al doilea procuror aflat in vizorul Codrutei Kovesi este fostul purtator de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, Catalin Borcoman, caruia i s-a propus postul de consilier al procurorului general al Romaniei. Intrebat despre cele doua propuneri pentru numirea in functiile de procuror generaladjunct, respectiv consilier al procurorului general al Romaniei, purtatorul de cuvint al Ministerului Public, Robert Cazanciuc, a refuzat orice comentariu.Propusi de MacoveiCatalin Borcoman a fost si sef al Sectiei de Urmarire Penala a Parchetului de pe linga Tribunalul Brasov, in aprilie 2006 el fiind promovat la Serviciul Teritorial Brasov al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. (DIICOT). Gabriela Scutea ar putea fi numita ca procuror general adjunct, in locul Gabrielei Ghita, pensionata recent la cererea sa. Procurorul Gabriela Scutea a fost propusa, pe 1 februarie, de catre ministrul Justitiei, Monica Macovei, la conducerea uneia din cel mai importante sectii din Parchetul instantei supreme - Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica. Propunerea a fost inaintata Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru avizare, insa Consiliul nu are drept de aviz conform, ci emite doar un aviz consultativ. Gabriela Scutea sustine ca defectele sale sint tineretea si faptul ca nu este din Bucuresti. Intrebata care ar trebui sa fie relatia dintre ministrul Justitiei si detinatorul functiei la care accede, Scutea afirma ca „nu trebuie sa existe raporturi intre persoanele de pe aceste posturi".

 Noi vrem integritate, dar doar pentru catei. Parafrazindu-l pe celebrul fabulist, patrundem in miezul conceptului de integritate astfel cum acesta a fost adoptat de Camera Deputatilor. Care a lustruit in asa masura proiectul de lege privind Agentia Nationala de Integritate incit sa se aleaga praful si transformind Agentia intr-un circotas piricios la organele de cercetare penala. Lipsind-o de orice competenta reala in materie. Si asta, pe fondul cum nu se poate mai serios al unei probleme de o deosebita importanta atit pentru relatiile noastre interne cit si pentru cele internationale, cu deosebire cele europene. Este nevoie de o asemenea agentie? Si daca da, poate fi conceputa doar ca o piesa de decor?S-a argumentat ca agentia trebuie doar sa adune date informative despre averile demnitarilor pe care apoi sa le transmita organelor de cercetare, singurele in masura sa procedeze la verificari. Usor de deturnat scopul real al unei asemenea institutii. Dar departe de scopul ei real. Sfera de competente si preocupare a organelor de cercetare se inscrie in ilicitul penal. In masura in care dobindirea de averi sau alte venituri frizeaza penalul, fie ca este vorba de demnitari sau cetateni de rind, cercetarea se face indiferent de sursele informative. Nu este pentru aceasta nevoie de o agentie specializata. Dar, cu deosebire in cazul demnitarilor, cele mai multe dobindiri dubioase se inscriu in sfera ilicitului civil. Sau administrativ. Domenii in care nu intra organele de cercetare. Or, Agentia era abilitata, potrivit proiectului, sa faca ea insasi verificari si sa stabileasca caracterul ilicit al dobindirii. Sa adopte masuri efective si sa transfere organelor de cercetare numai cazurile in care dobindirea imbraca haina penala. Nevoia unui astfel de demers rezida in caracterul si natura functiei demnitare. Demnitarii, la orice nivel se situeaza, exercita functii ale statului sau ale comunitatii locale. Pozitii din care pot influenta raporturile economice, civile sau administrative in beneficiul unor dobindiri dubioase. La noi, fenomenul a luat alura de masa. Cind un demnitar a adunat intr-un mandat avere si venituri pe care nu le putea agonisi in mod cinstit intr-o intreaga viata, este firesc ca societatea sa intervina si sa impuna controlul ei. Dar, precum se vede, nu se vrea. Cei mari, cei cu puterea in mina, nu se vor controlati de un organism care sa aiba in mod direct si exclusiv aceasta sarcina. Sa fie verificati numai la gramada si numai de organele de cercetare care si asa nu-si vad capul de atitea dosare.Mult zgomot pentru nimic. Astfel se poate caracteriza frenezia politica ce a incins spiritele romane relativ la desemnarea unui candidat de comisar la Consiliul Europei. Sigur, in principiu, o functie pe cit de importanta pe atit de onoranta, atunci cind vizeaza domenii semnificative. Dar ca sa arunci in arena gladiatori pentru obtinerea unui serviciu de contopist al cancelariei, fie ea si europeana, nu merita. Pentru o astfel de indeletnicire era prea bun si domnul Vosganian. Este in adevar, umilitor. Vom fi, fiind novici in aderare, un fel de ucenici, dar postul nu este pentru un comisar. Eventual unul de umplutura. Ca sa fie la numar. Si sa se inscrie in schema. pe buna dreptate s-a subliniat ca sintem a 7-a tara in rindul celor 25 ca suprafata si numar de locuitori dar ni s-a dat un post ce nu merita sa ocupe nici coada. In mod normal, Romania ar fi trebuit sa dea dovada de demnitate si sa renunte la el. Dar poti pedala pe demnitate cind Parlamentiul isi bate joc de o institutie de o atit de mare importanta pentru procesul de aderare insusi cum este functionarea optima a unei Agentii de Integritate? Om fi noi mai multi si mai intinsi pe o arie mai mare dar, iata, mentalitatea, teribila si pacatoasa mentalitate in care ne complacem ca intr-un suc propriu, ne joaca feste. Si ne va juca. Caci problema depaseste cadrul restrins discutat. Ca sa impui, trebuie sa confirmi. De ani buni argumentatia si lupta politica  se dau in domenii precum cel economic, social. Deloc etic si moral. Moralitatea este cenusareasa politicii. sau nici macar atit. Pentru noi. Nu si pentru Europa. Dimpotriva. Se prefigureaza posibila clauza de salvgardare pentru justitie si coruptie. Ambele domenii se inscriu din plin in sfera moralitatii in viata unei tari. Nu este citusi de putin de mirare ca sint domenii in care dam rateuri. Sa nu ne amagim ca-i vom duce cu vorba. Ca treaba consta numai in trecerea pirleazului. Europa si europenii impun standarde. Intre care cel de moralitate, in toate ipostazele sale, la loc de prima marime.Dar ce te faci cind, fie si numai ca exemplu de conduita, o institutie de importanta Parlamentului refuza practic o Agentie de Integritate eficienta? Spuneam ca exemplu caci, din pacate, balastul amoralitatii sau imoralitatii planeaza ca o mentalitate solid statornicita si nu numai in viata politica. Va fi foarte greu sa ne modernizam industria si agricultura, sa devenim competitivi in cimp economic european, dar va fi infinit mai greu sa scapam de tarele unor pacatoase mentalitati dobindite si profund ancorate.

Nemultumirile „centralistilor"Masura a generat ample discutii in rindul administratorilor de bloc. Pe de o parte, cei care au centrala proprie, dar si tevile centralei vechi prin perete, nu vor sa le izoleze. „Mi-am cumparat centrala pe banii mei si doresc sa platesc doar ceea ce consum. Daca cei care au emis ordinul cred ca voi plati bani si sa sparg peretele pentru a izola tevile si apoi sa tencuiesc la loc, se insala. Ce, ei imi platesc chirie pentru ca tevile lor trec pe la mine?", se intreaba Nicolae Popescu, de la blocul V 1, de pe Mihai Viteazu.O solutie - izolareaSituatia este destul de incurcata „Dreptatea este undeva pe la mijloc. Orice s-ar spune, indiferent daca tevile trec prin zid sau sint aparente in apartament, degaja caldura in incapere. Nu multa, dar e ceva. Din pacare zidurile fiind proprietate comuna nu se poate spune ca odata cu instalarea centralei termice ai iesit din indiviziune. Pe urma, in cazul celor care au tevi de caldura de la vecini prin propriul apartament este greu sa ii pui sa le izoleze, desi operatiunea si materialele sint, relativ, ieftine. Si mai greu este cu cei care nu mai au tevi de la vecini, dar fiind vorba de un bloc racordat partial la incalzirea centralizata trebuie pusi la plata conform formulei de calcul stabilita de ordinul ANRS. Care ar fi motivatia?", nu intelege nici Ilie Pampu, administratorul asociatiei de proprietari de pe strada Siretului din Sibiu.Adunarea proprietarilor decideCiudatenia din partea autoritatilor duce la exasperarea proprietarilor de apartamente care au centrala. „In cazul nostru am discutat problema in cadrul conducerii asociatiei. Parerile au fost impartite. Cei care sustineau respectarea legii asa cum este ea si cei care nu doreau acest lucru decit in anumite conditii. Fie plata pentru izolarea conductelor, fie realizarea unui alt traseu pe afara. Am optat pentru sprijinul izolarii tevilor acolo unde acestea traverseaza apartamentele cu centrala. Am luat masuri de informare si speram sa avem sorti de izbinda" a adaugat Pampu.„Tot noi?"Cei care nu au centrala proprie, deci platesc mai mult decit ceilalti, opteaza si ei pentru izolarea tevilor. „Eu platesc mai mult decit dinsi, dar mi se cere sa platesc si o suma pentru izolarea tevilor. Tevile noastre au 35-50°C, iar in apartamentele lor temperatura este de 20-25°C . Eu, ori ca vreau ori ca nu vreau, platesc si pentru o parte din caldura lor. Nu stiu cum se va hotari la noi in asociatie, dar fiind majoritari cred ca vom opta pentru izolarea tevilor", ne-a spus Mihai Penten, de la asociatia „Compa".    

Un sofer din Arad si-a pierdut viata pentru ca n-a mai avut rabdare sa astepte trecerea unei coloane de autovehicule si a intrat intr-o depasire periculoasa. La urmatoarea curba, a intrat direct intr-un autoturism Mercedes. Dis de dimineata, barbatul rula cu autoturismul sau Opel Vectra spre Sibiu, din directia municipiului Sebes. Pentru ca se cam grabea, a incercat sa depaseasca o coloana de autovehivule la coborirea unei pante, in afara localitatii Saliste. Fiind pe contrasens, la prima curba nu s-a mai putut incadra in coloana si a intrat direct intr-un Mercedes, care circula regulamentar.

Sase microbuze pentru transportul elevilor din mediul rural urmeaza sa ajunga in judet pina la sfirsitul acestei luni. Unul este repartizat la Rosia pentru a transporta elevii din localitatile Daia si Cornatel, altul la Axente Sever pentru satul Soala, iar unul la Apoldu de Jos, pentru Singatin. In plus, un autoturism va fi trimis la Altina, pentru a servi satele Benesti si Ghijasa de Sus, altul va ajunge la Laslea, pentru Nou Sasesc, Roandola si Floresti, iar inca unul va fi livrat comunei Biertan, pentru a servi elevii din Copsa Mare si Richis. Cele sase microbuze vor transporta, zilnic, peste 150 de copii.

Cei 36 de membri ai Lions Club Sibiu, impreuna cu presedintele Martin Bottesch si vicepresedintele Adrian Popescu, au sarbatorit 10 ani de activitate, in acest sfirsit de saptamina. Le-au fost oaspeti directorul international al Clubului Lions International, Miklos Horvat, guvernatorul Districtului 1013 al Marelui Ducat de Luxemburg, Rhett Sinnett, presedintele Clubului Lions din Viena, Carl Berr, si guvernatorul Districtului 152 - Romania, Razvan Rotha. Clubul elitei politice si financiare si-a luat angajamentul de a continua sustinerea persoanelor cu dizabilitati si alte actiuni din domeniul social.

 Odata cu suspendarea obligativitatii de satisfacere a stagiului militar, Inspectoratul Judetean de Jandarmi Sibiu a inceput o veritabila campanie de profesionalizare a cadrelor sale. Astfel, anul acesta in cadrul Inspectoratului mai existau doar 30 de militari in termen, restul fiind cadre angajate pe baza de contract de munca. Numai ca si aceste cadre vor avea probleme serioase incepind cu anul viitor, deoarece pentru a se alinia standardelor europene, IJJ pretinde de la toti angajatii sai cel putin studii medii liceale. Cine nu se va conforma, i se va desface contractul de munca. „La ora actuala in cadrul IJJ Sibiu sint 45 jandarmi angajati cu contract din care 25 absolventi de liceu, iar restul fara studii liceale, respectiv 13 inscrisi la liceu in diversi ani, iar alte 7 persoane care au absolvit liceul, dar nu detin diploma. Acestora li se va desface contractul de munca incepind cu anul viitor, dar se pot prezenta la concurs pentru a se reangaja la noi dupa ce isi vor termina studiile.", a declarat slt. Alexandru Costea, purtator de cuvint in cadrul IJJ Sibiu. Angajari in masaPe plan national, in perioada 2005-2006, peste 6.500 jandarmi angajati cu contract au fost selectionati conform criteriilor legale si a rezultatelor din activitatea practica, iar, dupa sustinerea unui concurs, au trecut in corpul subofiterilor. La aceasta ora, in Jandarmeria Romana sint 6.900 jandarmi angajati cu contract din care 4.674 absolventi de liceu si 2.226 fara studii liceale, dintre care 1.961 inscrisi la liceu in diversi ani si alti 265 care nu urmeaza nici o forma de studii medii.

In faptul serii de simbata, la Medias, un batrin a platit cu viata, dupa ce degustase prea mult din licoarea lui Bacchus. El a cazut pe marginea drumului si n-a putut fi observat de soferul unei autoutilitare. Barbatul de 81 de ani, din Medias, se afla cazut pe partea carosabila a strazii Valea Mosnei din localitate. Politistii cred ca era foarte baut si s-a intins pe sosea. In bezna, nu a fost observat la timp de soferul unei autoutilitare marca Mercedes, care circula spre centrul orasului. Autovehicolul a trecut peste el. Iar batrinul intins pe caldarim a decedat pe loc.  

 Ne-am modernizatPaza comunala poate fi asigurata de membrii comunitatii, prin rotatie, de politia comunitara sau de angajati ai primariei sau ai unor firme specializate. „Toate aceste tipuri de paza sint practicate in judet. Depinde de bugetul comunei si de importanta pe care o da acestei sarcini consiliul local. Avem comune care folosesc in acesta activitate politia comunitara, paznici propriii platiti de comunitate sau de la buget, iar unele mai practica sistemul participarii cetatenilor. Noi i-am instruit, i-am sprijinit si i-am controlat. Atunci cind am intilnit incalcarii ale prevederilor legale am luat masuri de sanctionare cu avertisment sau cu amenzi", ne-a declarat inspector Mihai Chisalita, de la Politia Rurala a judetului Sibiu.PracticaPaznicii desemnati sint dotati, tot dupa buget, cu uniforme, lanterne, veste reflectorizante, bastoane. „Noi am incercat mai multe forme de paza. Am avut gardieni publici prima data. Dupa desfiintarea acestora am apelat la o firma de paza, dar consiliul local a considerat ca este prea scump, iar paznicii erau tot din sat. Am revenit la paza obsteasca cu sateni desemnati prin rotatie. Acestia ne-au dezamagit, iar politistii au fost nevoiti sa-i sanctioneze pe cei care nu i-a gasit la post. Cred ca dupa 1 ianuarie vom gasi alta formula", ne-a spus Elena Marian, primar al comunei Brateiu. „Noi, dat fiind faptul ca avem mai multe sate in componenta, am ales varianta paznicilor angajati. Avem opt paznici pe care i-am instruit si i-am dotat cu veste speciale si pe care ii verificam destul de des. Nu am avut probleme cu ei", ne-a relatat Vasile Coman, secretarul comunei Loamnes.Bine ca sint baniPrimaria Boita are alta varianta. „Pentru ca sintem o comuna infiintata mai nou dorim sa mergem pe asigurarea pazei prin Politia Comunitara. Este un serviciu specializat care stie ce are de facut si speram sa nu avem probleme. Am cerut, deocamdata aprobare pentru doi politisti, din cinci citi vrem sa angajam in final si asteptam aprobarea", a spus Georgiana Raluca Pruteanu, secretarul comunei Boita. La Altina, paznicii sint angajati ai primariei. Avem trei paznici care patruleaza intre orele 22 si cinci dimineata. Nu am avut probleme nici noi si nici ei cu Politia, atunci cind au fost controlati", ne-a spus Vasile Brezaie, primarul comunei. Nici la Arpasu de Jos nu sint probleme cu paza rurala. „I-am dotat cu tot ce este necesar si impreuna cu politistii din comuna asigura toate conditiile de prevenire pe care le cere Legea 333. Paznici sint platiti de la bugetul local", a precizat Nicolae Bunea, primarul comunei. Un judet linistit?Nu am avut probleme in care sa fie implicati paznicii comunali, se pare ca este concluzia generala. „Pe timpul noptii nu s-au intimplat fapte de natura sa duca la sanctionarea drastica a acestora. Amenzi pentru lipsa din post, pentru intirzieri s-au mai dat, dar nici un paznic nu s-a facut vinovat de practici ilegale sau de pactizare cu infractorii", spune inspectorul Mihai Chisalita, adaugind ca, mai devreme sau mai tirziu, in toate satele sa fie paznici comunali.

Executivul a stabilit un termen limita de un an de zile pentru constituirea sau, dupa caz, actualizarea tuturor cartilor de imobil. Eliberata gratuit de unitatea de politie, cartea de imobil se intocmeste in termen de 30 de zile de la darea in folosinta a imobilului cu destinatia de locuinta, de regula, pentru fiecare scara sau corp de cladire. Acesta nu este decit una dintre prevederile noii hotariri de Guvern care reglementeaza organizarea si actualizarea evidentei locatarilor. De controlul acestor activitati vor raspunde sefii unitatilor de politie pe raza carora este situat imobilul respectiv.

Viteza neadaptata la conditiile de rulare l-au costat, vineri la prinz, viata pe un sofer din Sibiu. D. C, de 35 de ani, din Sibiu, se afla la volanul autoturismului sau  marca Opel Corsa pe raza localitatii Rusi indreptindu-se spre Medias. La o curba, fara sa tina seama de starea carosabillului umed, conducatorul auto nu a redus viteza de deplasare si a iesit cu autoturismul in afara partii carosabile. Din cauza vitezei automobilul a trecut santul si s-a ciocnit violent de un copac. In urma impactului soferul a decedat.

O autospeciala s-a rasturnat, linga Dumbraveni, intr-un mod absolut stupid. C.N., de 37 de ani, din Acatari, se afla la volanul unei autospeciale care circula dinspre Sighisoara spre Sibiu. Politistii spun ca, din cauza neadaptarii vitezei de deplasare la conditii de carosabil umed, autovehicolul n-a mai putut fi stapinit, iar la o curba, in urma frinarii, acesta s-a rasturnat cu rotile in sus pe un teren agricol din apropiere. In urma accidentului, soferul neatent s-a ales cu multiple fracturi si a fost dus la Spitalul Judetean Mures pentru ingrijiri.

Una rece, alta caldaPresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, s-a declarat total nemultumit de activitatea Garzii Financiare a judetului nostru. „Se ocupa de gaini furate, si nu de mari fapte de evaziune fiscala. Am sa cer Garzii Financiare centrale sa dea sarcini la Sibiu cu privire la anumite genuri de operatiuni care trebuie facute", a precizat Bodu. Seful Fiscului a subliniat ca nemultumirea sa nu are nicio legatura cu apartenenta politica a conducerii Garzii. In schimb, presedintele ANAF nu a avut nimic de comentat in ceea ce priveste realizarile Directiei Generale a Finantelor Publice Sibiu. „Daca va uitati in situatia incasarilor, o sa vedeti ca Sibiul sta pe un loc fruntas, desi nu este un judet foarte mare. Planul s-a realizat in proportie de 128 la suta... cifrele vorbesc de la sine", a mai spus Bodu, apreciind activitatea depusa de Grigore Popescu in fruntea DGFP Sibiu.Un sef pentru FiscSibiul va avea, in curind, un sef al fiscului local. La nivelul intregii tari, Bodu va desemna o serie de administratori sefi, pe probleme locale, din rindul actualilor directori executivi adjuncti ai DJFP. Numirea va avea loc in maxim doua saptamini. Presedintele Fiscului a evitat sa anunte de pe acum vreun nume, spunind doar ca are in vedere doua variante. In schimb, este foarte clar ce va avea de facut acest sef. Sa aduca rezultate, dar sa lucreze cu atentie. „Intii, executarea silita, apoi insolvabilitate si atragerea raspunderii solidare si abia in ultima situatie, falimentul. Pentru ca de obicei, daca se ajunge in stadiul de faliment, nu prea mai avem ce recupera", a explicat Sebastian Bodu.Scoala in centrul tariiIntrebat daca proiectul unei scoli de finante publice la Sibiu mai este de actualitate, presedintele ANAF a dat toate asigurarile ca si aceasta idee se numara printre preocuparile sale, insa a tinut sa precizeze ca totul depinde de ministerul de resort. „Nu se pune praful pe acest proiect. Dar ANAF, la rindul ei, este ordonator secundar de credite si primeste bani tot de la minister. Personal, consider o initiativa buna sa se faca o scoala de finante publice la Sibiu, avind in vedere ca este in centrul tarii si este mult mai facil pentru colegii nostri din teritoriu sa faca aceste intilniri la Sibiu", este de parere Sebastian Bodu.Intilnire reusita„Sibiul a fost o gazda deosebit de primitoare. A asigurat conditii deosebite si cred ca a fost o intilnire reusita. Asta se va vedea in activitatea Fiscului de aici incolo", a apreciat presedintele ANAF, Sebastian Bodu. Scopul intilnirii dintre reprezentantii Ministerului Finantelor, ANAF si Directiilor Judetene a Finantelor Publice din toata tara a fost schimbul de idei, in vederea unei aplicari uniforme a legislatiei existente din domeniu, precum si a celei care va fi pusa in practica in viitorul apropiat.

 Dintotdeauna, amatorii de mistere au banuit ca Biblia este o scriere codata. Cuvintele n-ar fi insiruite oricum, ci conform unui algoritm matematic extrem de precis, astfel incit cel care decripteaza codul secret poate afla intreaga istorie a omenirii. Si-au batut capul sa descifreze enigma amatori de sarade, informaticieni, fizicieni, matematicieni de renume. Unul dintre ei a reusit sa gaseasca formula dupa care pot fi aflate informatiile despre trecut, prezent si viitor. Desi metoda a fost contestata, chiar si cei mai inversunati adversari sint de acord ca anumite date sint uimitor de precise. Conform codului, 2006 este anul in care, in luna iulie, va izbucni un razboi intre Israel si Liban. Predictia s-a adeverit, la fel ca multe altele. E posibil ca Biblia sa contina destinul cifrat al omenirii? Daca e asa, trebuie sa ne pregatim de vremuri grele. Codul rabinului Codul biblic a fost descoperit in versiunea originala a Bibliei, cea in limba ebraica, in Vechiul Testament. In 1958, rabinul ceh Michael Dov Weissmandel a fost cel care a dat la iveala primul cod secret. Studiind cartea Genezei, el a observat ca, scotind fiecare a 50-a litera din primele versete ale Genezei, obtinea cuvintul „Torah”, care in ebraica inseamna Lege. Weissmandel a repetat experienta pe cartea Exodului, apoi pe cartea Numerelor si pe Deuteronom. De fiecare data, a obtinut cuvintul „Torah”. Unul dintre discipolii lui, rabinul Azriel Tauber, mentiona ca, in acei ani, dinaintea aparitiei calculatoarelor, Weissmandel transcrisese intregul text al Torei pe fise a cite 100 de litere, dispuse pe 10 rinduri de cite 10 litere, si apoi cautase cuvinte din litere aflate la intervale echidistante. 304.805 de litere Un matematician israelian de la Universitatea din Ierusalim, Dr. Eliyahu Rips, a decis sa supuna cercetarile lui Weissmandel unui test sistematic. Ceea ce a descoperit l-a facut cunoscut in intreaga lume. Oricum, la ora actuala, e unul dintre cei mai mari experti din lume in teoria grupurilor, domeniu care sta la baza fizicii cuantice. Notorietatea sa in stiintele exacte a facut ca rezultatul cercetarilor sa capete o credibilitate imensa. Rips a transcris cele 304.805 caractere ale Vechiului Testament in calculatorul sau, eliminind spatiile dintre cuvinte, conform pasajului biblic care povesteste ca Moise a primit textul Legii „fara intrerupere intre cuvinte”. Cu ajutorul fizicianului Doron Witzum, el a realizat un program informatic ce-i permitea sa repereze si sa analizeze secventele de cuvinte repetitive. Computerul a impartit Biblia in 62 de rinduri a cite 4.772 de litere fiecare. Legile hazardului au cazut „Cind am folosit un calculator, am dat lovitura”, marturiseste Rips. El a povestit ca a gasit mult mai multe cuvinte codificate decit prevedea statistica si legile hazardului. Cei doi cercetatori au introdus in calculator textul Bibliei in ebraica, apoi o traducere in ebraica a romanului „Razboi si pace”, precum si alte doua vechi texte ebraice. Apoi au cerut calculatorului sa caute numele a 32 de personalitati, datele lor de nastere si pe cele ale mortii. „Razboi si pace” si celelalte texte nu contineau nimic. In schimb, Biblia a scos la iveala fiecare dintre date cu o precizie remarcabila. Au notat rezultatele intr-un referat intitulat „Secvente de litere echidistante in Geneza”: „Analiza indica faptul ca in textul Genezei sint intercalate informatii ascunse sub forma unor secvente de litere echidistante. Rezultatul este semnificativ in proportie de 99,998%”. Probabilitatea ca informatiile codificate sa apara datorita unor coincidente accidentale s-a dovedit a fi de 1 la 10 milioane. Rezultate exacte Cei doi cercetatori israelieni au cerut validarea cercetarilor la scepticul serviciu american de decodare din cadrul National Security Agency. Programul a fost introdus in calculatorul central, au mai fost adaugate alte 34 de nume celebre si, pentru un plus de siguranta, s-au cerut nu doar data nasterii si a mortii, ci si orasele in care se nascusera si murisera acele persoane. Dupa 440 de ore, cercetarea a dat rezultatele. Complete si corecte. Experimentul a avut ecou in lumea matematicienilor carora nu le-a venit sa creada, dar nici nu au putut pune la indoiala principiile matematice ale metodei. Descoperirea a ajuns si la urechile presei. Incitat de descoperirea celor doi israelieni, jurnalistul american Michael Drosnin le-a reluat cercetarile. Prin cartea sa, „Biblia: Codul secret”, aparuta in SUA in 1997, codul biblic a ajuns cunoscut de intreaga lume. Confirmari valide „Codul Bibliei m-a facut sa inteleg ca au fost prevazute toate viitorurile noastre posibile, iar noi sintem cei care alegem dintre ele”, marturisea publicistul de la The Wall Street Journal si The Washington Post. Descoperirea codului a fost confirmata de matematicieni de renume de la Harvard, Yale si Universitatea Ebraica. Codul a fost verificat si autentificat si de specialisti in cifruri si coduri de la Ministerul Apararii al SUA. A trecut cu succes si de alte trei expertize ale matematicienilor de la prestigioase reviste de matematica. Toate aceste institutii n-ar fi pierdut timpul cu ceea ce parea o gluma sau fantezie a unui savant sarit de pe fix daca un eveniment prezis de acesta nu s-ar fi implinit intocmai. Michael Drosnin a inceput sa creada cu toata convingerea in codul biblic, asa ca, atunci cind a fost cazul, a incercat sa opreasca un asasinat. „Sinteti intr-un real pericol” La 1 septembrie 1994, Drosnin a plecat la Ierusalim pentru a-i inmina lui Ytzhak Rabin urmatoarea scrisoare: „Un matematician israelian a descoperit in Biblie un cod secret care pare sa dezvaluie amanunte ale unor evenimente care au avut si au loc la sute si mii de ani dupa ce a fost scrisa Biblia. Motivul pentru care va aduc la cunostinta acest fapt este acela ca singura data cind numele dumneavoastra complet, Ytzhak Rabin, apare in Biblie, el este intersectat de expresia «criminal va asasina». Faptul n-ar trebui tratat cu indiferenta, deoarece atit asasinarea lui Anwar el-Sadat, cit si atentatele carora le-au cazut victime John si Robert Kennedy sint, de asemenea, codificate in Biblie. Cred ca sinteti intr-un real pericol, dar acest pericol poate fi evitat.” Evident, nimeni nu l-a bagat in seama pina in 4 noiembrie, cind premierul a fost impuscat mortal, exact cum scria in Biblie, in anul 5756, adica 1995. Asasinat cifrat Numele asasinului, extremistul evreu Yigal Amir, e si el continut in Biblie. „Inaintea asasinatului, nimeni nu putuse sa descopere numele ucigasului sau data exacta a atentatului. La citeva zile dupa avertismentul meu, Dr. Rips si cu mine am avut o intrevedere cu seful departamentului stiintific al Ministerului Apararii, generalul Isaac Ben-Israel. Am cautat detalii. Dar numai anul omorului prezis era descifrabil”, spunea Drosnin, intr-un interviu. Dupa uciderea lui Rabin, numele asasinului, „Amir”, a fost descoperit in Biblie. Fusese dintotdeauna acolo, chiar deasupra numelui lui Rabin, dar ascuns la prima vedere. Si tot in acelasi verset, textul ascuns mentiona: „El a lovit pe premier”. Ba chiar era identificat ca un israelian care a tras de aproape: „Ucigasul sau, unul dintre ai sai, cel care s-a apropiat.” Codul dezvaluia cind si unde avea sa se intimple. 5756 intersecta atit „Tel Aviv”, cit si „asasinat Rabin”. Saddam e pomenit in Biblie Drosnin a incercat sa-l avertizeze pe seful Cartierului General al Serviciului de Contrainformatii al Israelului despre razboiul din Golf si de intentia Irak-ului de a lansa rachete asupra Tel-Aviv-ului. Codul biblic contine o matrice in care cuvintele „Hussein”, „Scud” si „racheta ruseasca” apareau impreuna. De asemenea, apareau si expresiile „Hussein a ales o zi” si „foc in 3 sevat” (data din calendarul ebraic ce corespundea zilei de 18 ianuarie 1991). Aceasta a si fost ziua in care Irak-ul a lansat prima racheta Scud impotriva Israelului. La intrebarea lui Drosnin „Cine poate sti cu 3.000 de ani inainte ca va fi un razboi in Golf, ca sa nu mai vorbim de lansarea unei rachete impotriva Israelului pe 18 ianuarie?”, Rips a raspuns foarte sigur pe el: „Dumnezeu!”. Creatie supraomeneasca Drosnin marturisea: „Codul nu este ca profetiile lui Nostradamus, nu este ceva de genul «o stea se va arata pe cer de la Rasarit si un mare rege va cadea», cuvinte ce pot fi interpretate astfel incit sa corespunda oricarui eveniment real. Nu, aici este vorba de detalii la fel de precise ca acelea din stirile transmise de CNN, descoperite inainte ca evenimentul sa se produca”. Oamenii de stiinta care au acceptat realitatea codului si-au pus intrebarea cum a fost creat, nereusind sa poata intelege algoritmul respectiv. In prezent, nici cele mai rapide calculatoare lucrind impreuna n-ar fi putut sa codifice Biblia, asa cum a fost ea codificata acum 2.000 mii de ani. „Ca ateu, eu ii substitui lui Dumnezeu o forma superioara de inteligenta, aflata la originea acestui cod si, totodata, la originea vietii. El este prea complex pentru a fi fost facut de un om”, incearca el o ipoteza extraterestra. „Este vorba de o minte care depaseste cu mult orice imaginatie a noastra”, crede Rips. Toti sintem in Biblie Eliyahu Rips, desi era sigur ca a descoperit un cod real, a avut indoieli la inceput: „Nu am crezut cu adevarat pina cind nu a fost omorit Rabin”. Convins ca Biblia e un izvor nesecat de informatii, el spera ca tot mai multi cercetatori sa le caute, deoarece numai unul n-ar avea timp intr-o viata sa le descopere pe toate. „Cantitatea de informatii din codul biblic este incalculabila si probabil infinita. Iar acesta nu este decit inceputul, primul nivel si cel mai simplu al codului biblic. Codul este, mai putin, asemenea unui joc de cuvinte incrucisate, cit mai degraba, asemeni unei holograme. Noi observam doar matrice, adica tablouri bidimensionale, cind probabil ar trebui sa privim in cel putin trei dimensiuni, dar nu stim cum”, lanseaza el provocarea de a cauta calea prin care se poate trece la un nivel superior de cercetare a Bibliei. Astfel, a aparut ideea ca Biblia ar putea contine date despre fiecare om de pe Pamint, fiind o veritabila Carte a Vietii. Cutremure si razboaie Si predictiile referitoare la al treilea mileniu au fost gasite in Biblie. Drosnin pomeneste de importante cutremure de pamint pentru anii 2004 si 2006. Seismele din decembrie 2004 din Asia, cel din Pakistan confirma predictia. Urmatorul ar trebui sa se produca in 2113. Drosnin anunta si ca o cometa va atinge Terra in 2006, 2010 sau 2012, aceasta ultima data fiind cea mai probabila, dupa parerea lui. Insa codul indica si ca aceasta cometa s-ar putea dezintegra inainte de impact, ceea ce ne-ar permite sa beneficiem de un scurt ragaz pina la cutremurul din 2113. Intr-o recenta conferinta de presa, Drosnin a lansat o noua predictie: „un act terorist nuclear va declansa al treilea razboi mondial. Conform codului, sintem aproape de sfirsitul lumii, de stingerea rasei omenesti. Dar putem evita acest lucru, pentru ca in cod nu este prezis vreun viitor anume, ci orice viitor. El contine toate scenariile, si pe cele bune, si pe cele rele”. Se stie unde e Bin Laden Statul care va trai holocaustul nuclear va fi Israelul, in anul 5766/2006, dupa moartea premierului sau. Japonia apare legata de Israel si expresia „batalia finala”. Urmatorul atac terorist e legat de numele lui Bin Laden, iar Ierusalimul este unicul nume de oras care apare impreuna cu „razboi mondial” si „sinucigas cu bomba”. Bin Laden pregateste un atac cu arme chimice asupra New York-ului. „Numele exact al locului in care se ascunde Bin Laden l-am spus Serviciilor Secrete israeliene si americane. Nu apare in cartea mea, din evidente ratiuni de securitate”, precizeaza Drosnin. Anul 2006 e codat alaturi de „obiect ca o stea” si „anul prezis pentru lume”. 2010: „zilele ororii”, „cometa”, „tristete”. 2012: „cometa”, „anihilarea pamintului” si „farimarea lui in bucati”. Razboiul dintre Liban si Israel a fost codificat prin: „pentru niste pareri”, „Israel” si „Liban”. Dar intersecteaza si cuvintele „Egipt”, „conflict”, „liniste”, „luna zeului”. „Codul Bibliei nu prezice ca vom pieri cu totii in 2006. Este un avertisment ca am putea muri toti in 2006, daca nu schimbam viitorul”, spune Drosnin, dind sa se inteleaga ca schimbarea deja s-a produs. Cheia codului e la             Marea Moarta Expresia „cheie a codului” apare in Biblie de patru ori. De doua ori se incruciseaza cu cuvintul „obelisc”. „L-am intrebat pe doctorul Rips ce sanse sint ca aceste doua cuvinte sa se intilneasca in limbajul comun. «Una la un milion», mi-a raspuns. Doctorul Rips mi-a spus ca, in ebraica, cuvintul «cheie» inseamna si «gravat»”, povesteste Drosnin. El a mai gasit asociate si expresiile „valea Siddim” si „peninsula in forma de limba”. Valea respectiva era situata in epoca precrestina in Marea Moarta. Iar peninsula este Lisan, care in araba inseamna „limba”. Este locul cel mai jos de pe Pamint, sub nivelul marii. Cautind in cod si o posibila locatie, jurnalistul a gasit „Mazra’a”, un mic sat din regiune. Drosnin s-a dus pina acolo in 2000, dar n-a apucat sa sape dupa obelisc pentru ca s-a declansat razboiul si guvernul i-a retras permisul. „Acum incerc sa string un grup de personalitati, care sa-i ceara regelui Iordaniei sa ma lase sa continui cercetarile”, anunta el. Obsesia lui Newton J. M. Keynes, biograful lui Newton, sustine ca marele savant era si el obsedat de codul biblic. El credea ca Biblia cuprinde si informatii despre viitor. De aceea, si-a petrecut viata cautind codul secret din Cartea lui Daniel si Apocalipsa dupa Ioan, despre care credea ca au fost dictate profetilor de insusi Dumnezeu. Newton nu urmarea sa descifreze aceste texte pentru a prezice viitorul, desi a ajuns pina la urma sa faca profetii pina in 2060. Voia sa demonstreze ca Dumnezeu tine friiele creatiei sale de la inceput pina la sfirsit. Exista sau nu exista? In 1998, „Codul Bibliei” ajungea pe locul trei in topul succeselor de librarie dind nastere unei armate de imitatori, detractori, programatori de noi soft-uri biblice. Dar Michael Drosnin, dupa ce si-a vindut cartea in 2 milioane de exemplare, iar editia a doua in doar citeva sute de mii, a anuntat si un al treilea volum care va contine surprize si mai mari. Randall Ingermanson, in „Cine a scris codul biblic?”, combina aspecte din teoriile probabilitatii si comunicatiei pentru a stabili daca asa-zisele mesaje disimulate in textul biblic sint mai mult decit un simplu produs al hazardului. Concluzia lui este ca nu exista niciun cod biblic. Doctorul in fizica din Berkeley este de parere ca Dumnezeu nu putea sa-i fi dictat Tora lui Moise, deoarece textul relateaza multe intimplari ulterioare revelatiei din Sinai, inclusiv moartea lui Moise insusi. In plus, editiile moderne ale Torei prezinta o serie de deosebiri fata de manuscrisele mai vechi. „Acest experiment sufera de o problema majora care priveste atit metoda, cit si interpretarea concluziilor”, sustin 55 de matematicieni de prestigiu din SUA si Israel. Ei arata ca grupuri asemanatoare de cuvinte se pot gasi in orice text de lungime similara. Lucru inca neadeverit si pe alte texte, totusi. Cum sa cauti Rips considera Biblia o gigantica grila de cuvinte incrucisate. Se incepe de la prima litera a Bibliei. „Daca sari X intervale, apoi alte X intervale si alte X intervale, descifrezi mesajul ascuns”, explica savantul. Pentru a gasi codul, trebuie eliminate spatiile dintre cuvinte. Cu ajutorul unui calculator, sint cautate in matrice cuvinte si fraze ascunse de cod. Dupa ce se gaseste cuvintul-cheie, calculatorul incepe sa caute informatii asociate, aflate cit mai aproape de acesta. Un astfel de soft care cauta singur cuvintele poate fi descarcat de la adresa de Internet http://www.xentao.com. Romania decodata Predictiile care privesc Romania s-au obtinut folosind „Biblia de la Ierusalim” si o traducere in greceste a Noului Testament. In textul ebraic original al Genezei, numele Romaniei apare codificat de 17 ori, impreuna cu citate ca: „Iata, Eu (Dumnezeu) sint cu tine si te voi pazi pe orice cale vei merge”, „nu te voi lasa pina nu voi implini toate cite ti-am spus”, „Cit de misterios este locul acesta! Aceasta nu e alta fara numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!”. In textul Noului Testament tradus in greceste, Romania apare de 2 ori, alaturi de citatele: „Bine sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune; intra intru bucuria Domnului tau”. In Noul Testament tradus in engleza, Romania intersecteaza expresia „insasi casa lui Iisus”.Grupuri de cuvinte care se intersecteaza in Biblie n Kennedy-va muri-Dallas n America-revolutie-1776 n Napoleon-Franta-Waterloo-Elba n Homer-poet grec n Shakespeare-Hamlet-Macbeth. n Beethoven-compozitor german n Mozart-compozitor-muzica n Rembrant-pictor olandez n Fratii Wright-avion n Edison-electricitate-bec electric n Marconi-radio n Newton-gravitatie n colaps economic-criza-actiuni (marea criza economica din SUA -1929) n Watergate-Nixon-1974-presedinte, dar a fost alungat n Om pe luna-nava spatiala-Apollo11-20 iulie 1969-realizat de omenire-realizat de om n Einstein-persoana cu mintea agera-stiinta-o noua si excelenta intelegere-el a rasturnat realitatea prezenta n Auschwitz-solutia finala-Cyklon B-Eichmann n Picasso-artistul n Comunism-Rusia-China n Bin Laden-crima-avion-pacat-oras-turn-ei au vazut fum inaltindu-se deasupra pamintului-terorist Atta-egiptean-de doua ori.

 Liderii PD au lansat atacuri extrem de dure la adresa liberalilor, in cadrul Colegiului Director National al PD de vineri. Nemultumiti de atitudinea partenerilor de Alianta, democratii au lasat sa se inteleaga ca PD asteapta oferte atit din partea PNL, cit si din partea altor partide. Tot mai multe voci din PD spun ca exista sanse mari ca Partidul Democrat sa colaboreze cu platforma lui Theodor Stolojan, daca va reusi sa atraga electorat. In acelasi timp, initiatorii Platformei Liberale au transmis mesaje clare democratilor, ca vor o unificare cu PD si sa creeze un mare partid de dreapta. Un astfel de anunt a fost facut chiar de catre fostul presedinte PNL Valeriu Stoica, la Iasi, unde dizidentii si-au prezentat platforma-program. “Daca vor exista conditiile, daca vom realiza negocierile, impreuna vom forma un mare partid de dreapta. Avem ca ultima alternativa construirea unui nou PNL modern si european. Exista sansa, depinde si de PD”, a declarat Valeriu Stoica. Numai ca socotelile par a nu se mai potrivi. Unii dintre democrati vor ca Alianta sa functioneze pina in 2008, chiar daca va schiopata serios. Vicepresedintele PD, Ioan Oltean, este unul dintre liderii PD care doreste ca Alianta Dreptate si Adevar sa supravietuiasca pina in 2008. Unul din initiatorii platformei liberale, Valeriu Stoica, a declarat ca polul de dreapta ar putea fi condus de Emil Boc sau chiar de Adrian Videanu. Au existat discutii intre liderii Platformei Liberale si cei democrati? Vreau sa va spun ca nu exista nici un fel e legatura intre PD si Platforma Liberala a lui Stolojan. Partidul Democrat are un protocol cu PNL si nu se va implica in aceasta chestiune. Ceea ce a declarat domnul Valeriu Stoica este un crez personal al dinsului, nu are nimic de-a face cu PD sau cu liderii partidului. Nu s-a vorbit despre inghitirea platformei de catre PD, nu exista nici un fel de intentie in acest sens. Au aparut insa zvonuri conform carora PD s-ar putea alia cu platforma fostului lider liberal Theodor Stolojan, daca aceasta va cistiga electorat. Sint adevarate? Nu, nu sint adevarate. Totusi, numarul membrilor PNL care parasesc partidul creste simtitor, Platforma Liberala s-a miscat foarte repede. Daca PNL va intra in criza, ce va face Partidul Democrat? Aceasta este problema Partidului National Liberal. Desprinderea unor membrii din PNL ar trebui sa ii ingrijoreze pe liberali. Noi avem un protocol semnat pina in 2008. Unul din liderii importanti ai PD, ministrul democrat Radu Berceanu, a lansat atacuri dure la adresa liberalilor, ba mai mult chiar, a spus ca democratii asteapta oferte politice. Asteapta PD oferte de colaborare politica? Domnul Berceanu probabil ca s-a referit la faptul ca Partidul Democrat asteapta oferte din partea liberalilor pentru alegerile pentru Parlamentul European, si, daca va fi cazul, pentru alegerile anticipate. Pina in 2008 vom respecta protocolul Aliantei, dupa aceea, ce va fi, vom trai si vom vedea. Dupa 2008 vom analiza posibilitatile si vom lua o hotarire. Oricum, nu s-a pus problema unei colaborari cu platforma liberala si vom incerca sa respectam protocolul Aliantei, indiferent ce se va intimpla.

CNSAS a terminat de analizat dosarele de la Securitate ale politicienilor, acelea care au apucat sa fie desecretizate de serviciile de informatii. Membrul CNSAS, Corneliu Turianu, a declarat pentru ziarul “Curentul” ca rezultatele lunilor de dezbateri ale Colegiului, in privinta oamenilor politici, dau “senzatia de albire generala”. Asta in conditiile in care Colegiul a gasit ca doar cinci dintre toti parlamentarii verificati de CNSAS au facut politie politica, iar verdictele date nu sint nici ele definitive, ba chiar risca sa fie modificate in urma contestatiilor. Turianu a motivat ca unii membri ai Colegiului interpreteaza legea diferit, in functie de cazurile aflate in discutie. Iar legea CNSAS, motiv de disputa in sedintele Colegiului, nu da semne ca ar putea fi imbunatatita curind, cit timp amendamentele depuse la proiectul de lege de la Senat nu modifica punctele cheie ale variantei deja in vigoare. Colegiul CNSAS a terminat de analizat toate dosarele politicienilor venite de la detinatorii de arhive ale Securitatii, iar dezbaterile au scos la iveala cinci parlamentari vinovati de colaborare cu politia politica. Atit ca verdictele date de CNSAS nu sint definitive, in conditiile an care fiecare dintre politicienii care au primit decizie de colaborare din partea institutiei au contestat hotaririle Colegiului. Rezultatul - o senzatie de “albire generala”, dupa cum ne-a declarat membrul CNSAS, Corneliu Turianu. Acesta a sustinut ca numarul mic al colaboratorilor Securitatii deconspirati, din rindul politicienilor, vine ca urmare a unor neintelegeri intre membrii Colegiului, pe marginea legii de functionare a CNSAS. Colegiul, bine intentionat Turianu a sustinut ca le acorda colegilor sai din CNSAS un vot de “buna credinta”, dar ca a sesizat ca unii dintre membrii Colegiului isi iau libertatea de a interpreta legea in functie de cazurile aflate an dezbatere. “Cred ca ar fi mai bine sa fie taiate numele si functia, ca sa nu stim pe cine analizam”, a declarat membrul CNSAS. El a sustinut ca, alaturi de initiatorul legii CNSAS, Constantin Ticu Dumitrescu, a votat ca “multi” dintre politicienii cu dosare de la Securitate au facut politie politica. Dar la fel de multi parlamentari au plecat cu verdict de necolaborare din partea CNSAS, dupa rezultatul final al votului. “Intrebati-ma cum au fost voturile! Multe din ele au fost la limita”, a sustinut Turianu, recunoscind ca in unele cazuri analizate de Colegiu au existat dubii exprimate de reprezentanti ai CNSAS. “De natura” sa provoace dispute Neintelegerile dintre membrii Colegiului au pornit de la lege, a dezvaluit Turianu. Taberele formate ad-hoc in sedintele Colegiului se grupeaza in functie de modul in care fiecare membru intelege sa aplice legea pentru cazul aflat in dezbatere. Atit ca cei care aplica legea intr-un fel intr-o situatie, se fac ca nu mai inteleg cind vine vorba de altcineva, a argumentat Turianu. Disputele se formeaza in general in jurul articolului 5 din lege, acolo unde sint precizate cazurile de colaborare cu Securitatea ca politie politica - “Este colaborator al politiei politice comuniste, in sensul prezentei legi, persoana care a furnizat sau a inlesnit transmiterea de informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratori operativi, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului” (art. 5, alin. 3 din O.U.G. 16/2006 privind modificarea si completarea legii CNSAS). Membrii Colegiului se impart in doua: unii considera ca pot da verdict de colaborare doar daca exista probe care sa faca dovada ca informatiile au facut rau, iar ceilalti considera suficienta existenta unui angajament sau a unui nume conspirativ, “de natura” sa faca rau celui turnat la Securitate, fara a fi nevoie de existenta unor dovezi in acest sens. Solutii de avarie “Sint unii care cred ca forta vocii creeaza opinii”, a povestit Turianu cum se aprind unele sedinte ale Colegiului, majoritatea dintre cauzele disputelor pe baza legii. In ultima reuniune, Cazimir Ionescu, membru al Colegiului, a propus ca CNSAS sa ceara ajutorul parlamentului - respectiv comisiilor juridice - singurul capabil sa rezolve “neintelegerile de atita vreme”. Solutia lui Ionescu nu a fost primita cu prea mare entuziasm de colegii acestuia care se asteapta ca parlamentarii sa se spele repede pe miini si sa ii trimita pe reprezentantii CNSAS sa se uite tot in lege. Deocamdata, la comisia juridica de la Senat se afla in dezbatere un proiect de lege care sa modifice Ordonanta 16, dar dezbaterile s-au impotmolit chiar la articolul 5, dupa mai multe dispute, ne-a declarat presedintele comisiei, senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs. Aici s-ar putea aproba un amendament al senatorului PRM Gheorghe Funar care prevede tocmai eliminarea sintagmei “de natura” din textul legii. Iar adoptarea amendamentului i-ar aduce lui Funar un succes, majoritatea schimbarilor propuse de acesta fiind refuzate din start de ceilalti membri ai comisiei.   

 CFR Cluj a provocat prima infringere a lui Dinamo din acest sezon de Liga I, dupa ce a invins cu scorul de 2-1, pe stadionul din cartierul clujean Gruia. Cele doua formatii au avut un start de partida mai greoi, reusind in putine rinduri sa se apropie periculos de poarta adversa. Faza care avea sa anunte deschiderea scorului a fost o lovitura de cap a clujeanului Anca, in minutul 20, respinsa insa de un reflex extraordinar al portarului Gaev. Un minut mai tirziu, acelasi Anca a speculat o greseala copilareasca a lui Cosmin Moti si i-a centrat lui Surdu, aflat singur la sase metri de poarta. Clujeanul nu l-a iertat pe portarul dinamovist si a deschis scorul. Replica dinamovistilor nu a intirziat sa apara, iar “ciinii” au reusit imediat egalarea, in minutul 22, la o deviere cu spatele a lui Radu Stefan. Partida s-a animat dupa marcarea celor doua goluri, insa chiar daca jocul a devenit alert ocaziile clare de poarta au lipsit. Actul secund a inceput la fel ca primul, cu un joc anost si lipsit de actiuni taioase care sa incinga tribunele. La prima ocazie clara a reprizei secunde, CFR-ul a reusit chiar sa marcheze, prin Surdu, insa tusierul Marchis a anulat golul pe motiv de off-side. CFR-ul a izbutit, pina la urma, sa marcheze golul victoriei in minutul 88, cind portughezul Emanuel Jose a sutat din coltul careului, Gaev a respins in lateral, iar inepuizabilul Surdu a impins mingea in plasa. Dinamo a ratat astfel egalarea recordului absolut, de 14 victorii consecutive in campionat. Dupa jocul practicat de cele doua formatii, ardelenii au obtinut o victorie muncita in fata unei echipe extenuate, care a mai jucat la mijlocul saptaminii o partida obositoare, cu Besiktas, in Cupa UEFA. Antrenorul dinamovist, Mircea Rednic, a declarat la sfirsitul partidei ca isi asuma raspunderea pentru infringere si a adaugat ca acest esec a fost un accident. “Imi asum raspunderea totala pentru infringere, atit in ceea ce priveste formula de echipa, cit si schimbarile. Baietii mei au incercat sa obtina o victorie, dar mai mult nu au reusit. Practic nu au intrat in joc. Clujul a obtinut o victorie si consider ca pentru noi acest esec este un accident. Am demonstrat ca sintem o echipa valoroasa, dar se intimpla sa si pierzi”, a spus Rednic. Rapid a facut scorul   campionatului Formatia antrenata de Razvan Lucescu a realizat scorul campionatului, dupa ce s-a impus la Galati, cu 7-0, in fata Otelului. Rapidistii s-au deplasat extrem de motivati pe malul Dunarii, in urma rezultatului de egalitate obtinut in Cupa UEFA, in deplasare, cu Hapoel Tel Aviv (2-2). Chiar daca se anunta a fi o partida destul de echilibrata, avind in vedere pozitia a treia pe care o ocupau “otelarii” inaintea etapei a XIV-a a Ligii I, elevii lui Grigoras s-au intrecut in gafe, permitindu-le “visiniilor” sa marcheze multe goluri. Cei care au punctat pentru Rapid sint: Zicu (’37 si ’77), Grigore (’39), Mazilu (’45 si ’56), Badoi (’59) si Buga (’74).

 Elevii lui Mihai Zamfir au depasit cu 2 la 0 FC Caracal, formatie aflata inaintea acestei partide pe locul 3 in clasamentul seriei si care, alaturi de albaiulieni, reprezinta surprizele din Cupa Romaniei, ambele echipe fiind calificate in optimi. Duelul dintre cele doua garnituri a stat sub semnul conjuncturii si a suprizelor placute pentru albaiulieni. Dupa aceasta reusita, FC Unirea se apropie de partea superioara a clasamentului, acumulind 21 de puncte si urcind pe locul 7, la doar trei puncte de podium. Dupa infringerea de pe Cetate, FC Caracal a coborit pe locul 4, iar etapa viitoare ii asteapta un meci dificil pe teren propriu cu Auxerre Lugoj. Albaiulienii se vor deplasa la Vinju Mare pentru partida cu lanterna rosie, de unde elevii lui Mihai Zamfir spera sa se intoarca cu toate cele trei puncte. Fata in fata Duelul dintre FC Unirea si FC Caracal a fost unul al celor doi portari, ambii fosti jucatori la Steaua – Tiberiu Lung la oaspeti si Gabriel Rotaru de la gazde. Daca Rotaru si-a facut bine treaba, reusind sa stopeze putinele actiuni ale oaspetilor care au trecut de apararea albaiulienilor, celalalt portar a gresit la ambele goluri inscrise de virfurile trimise in teren de Mihai Zamfir. Fiul fostului mare portar al Craiovei si al nationalei a fost pus la incercare in chiar debutul partidei de Cristea, care a executat slab, in minutul 3, o lovitura libera de la 18 metri, permitindu-i lui Tiberiu Lung sa prinda mingea. Cazan a incercat si el vigilenta portarului oaspete in minutul 5, insa lovitura sa de cap a fost prea slaba pentru ca mingea sa intre in poarta. A urmat o perioada in care actiunile gazdelor s-au legat frumos, insa pasele se rupeau in preajma careului, iar suturile nu aveau precizie. Pe acest fond, oltenii din Caracal puteau deschide scorul la o neintelegere intre Rotaru si fundasii centrali, insa atacantii oaspeti nu au gasit cea mai buna solutie si, pina la urma, portarul albaiulian a reusit sa inlature pericolul. Cu 15 minute inainte de pauza, Tiberiu Lung a gresit pentru prima data, respingind in fata o lovitura libera de la mare distanta. Aflat pe faza, Mihai Manea a pus latul si a trimis mingea la coltul lung, fara sperante pentru fundasii care au incercat sa intervina. Partida a fost lipsita apoi de faze de poarta, pina in minutul 68, cind tot albaiulienii puteau inscrie, insa Zagrean a fost blocat in ultima clipa, la 3 metri de poarta, iar mingea s-a dus peste poarta. Acelasi Zagrean a luat, doua minute mai tirziu, o actiune pe cont propriu, fiind faultat la 17 metri de poarta, intr-o pozitie centrala. Executia foarte buna a lui Opriceana a fost, in prima faza, respinsa de Tiberiu Lung, insa mingea a ajuns la Cristea. Mijlocasul albaiulienilor a sutat din apropiere, portarul oaspetilor s-a opus din nou, insa a respins mingea numai pina la Zagrean, care a sutat cu sete de la 10 metri, aducind linistea pe banca tehnica a gazdelor. Oaspetii au incercat sa revina in joc, dar mingea sutata din lovitura libera in minutul 87 s-a dus peste poarta lui Rotar. La faza imediat urmatoare, Opriceana putea majora scorul, insa sutul sau s-a dus peste poarta lui Tiberiu Lung si meciul s-a incheiat cu victoria meritata a gazdelor. Picanterii La inceputul partidei, atmosfera era dezolanta de Cetate - doar 40 - 50 de spectatori si o atmosfera de vacanta. Numarul microbistilor care s-au incumetat sa infrunte frigul a crescut dupa pauza, fluierul final gasind pe Cetate aproximativ 200 de spectatori. FC Unirea Alba Iulia a fost, pentru prima data in ultimii ani, incurajata de o galerie, organizata ad-hoc, in cursul pauzei meciului. Cei aproximativ 50 de sustinatori au cintat pe toata durata reprizei secunde, incurajind echipa gazda. Dupa citiva ani de seceta in atac, FC Unirea Alba Iulia, reuseste sa inscrie de dua ori intr-un meci de campionat, iar rezultatul final consemneaza o diferenta de mai mult de un gol in favoarea albaiulienilor. Formatia oaspete a fost o copie a Craiovei Maxima, echipa care in anii 86 speria Europa. In teren au intrat pentru Caracal: Lung, Negrila si Stefanescu, copii marilor jucatori au Olteniei. Echipe FC Caracal – antrenor Eftimie Iordan: Tiberiu Lung, Filip, Savulescu, Pasare, Popescu, Boboiban, Negrila, Gheba, Oarga, Serban, Stefanescu. Au mai jucat: Stancu, Dragalina si Iftimie. FC Unirea Alba Iulia 2006 – antrenor Mihai Zamfir: Rotaru, Dilbea, Oroian, Cristea, Opriceana, Ghiorma, Cazan, Marincean, Tatar, Zagrean si Manea. Au mai jucat: Kelemen si Iatu. Vorbe Mihai Zamfir – FC Unirea: “S-a demonstrat. Calculul hirtiei nu este ceea ce se intimpla in teren. Cu atit mai mult cu cit ambele echipe au avut un meci greu in Cupa Romaniei. Am reusit, insa, sa le explic jucatorilor mei ca este cel mai greu meci si din aceasta cauza a devenit cel mai usor. Am vazut pentru prima data o echipa care a dat totul in teren, din minutul 1 si pina in minutul 90, si pentru asta felicit intreaga echipa. Este primul meci in care atacantii marcheaza si s-a vazut diferenta. A fost prima data cind am stat si eu mai linistit in ultimele 20 de minute. Mergem spre bine. Daca cistigam si la Vinju Mare, o sa fie bine, dar nu trebuie sa credem ca e usor. Sunt foarte tehnici, duc foarte bine mingea pina in fata portii si au o medie de virsta de 30 de ani, deci sunt experimentati”.Clasamentul la zi 1 “U” Cluj            14    9    4    1    20-10    31    A10    2 Minerul Lupeni        14    8    2    4    19-13    26    A5    3 Dacia Mioveni            14    7    4    3    17-9    25    A4    4 FC Caracal            14    8    1    5    20-13    25    A4    5 Corvinul Hunedoara    14    5    6    3    25-16    21    A0    6 FC Tirgoviste            14    6    3    5    13-10    21    A0    7 FC Unirea Alba I.        14    5    6    3    10-9    21    A0    8 Poli II Timisoara        14    5    5    4    17-11    20    -1    9 CSM Rm Vilcea        14    6    2    6    15-16    20    -1    10 FCM Resita            14    5    4    5    16-13    19    -2    11 CS ISCT            14    4    6    4    10-12    18    A0    12 CFR Timisoara        14    5    2    7    15-22    17    -4    13 Gaz Metan Medias    14    4    3    7    13-16    15    -6    14 FC Bihor            14    3    6    5    15-21    15    -6    15 C.S. Auxerre Lugoj    14    3    5    6    11-14    14    -10    16 FC Baia Mare        14    3    5    6    12-20    14    -7    17 FC Unirea Dej        14    3    2    9    10-24    11    -10    18 Building Vinju Mare    14    2    4    8    5-14    10    -11     In aceeaSi etapA C.S. Auxerre - CS ISCT 1-1 FC U. Dej - CSM Rm Vilcea 1-2 M. Lupeni - CFR Timisoara 2-0 Poli II Tm. - FCM Resita 1-1 FC Baia Mare - FC Bihor 0-0 FC Tirg. - B.g Vinju Mare 2-1 Dacia Mioveni – “U” Cluj 1-3 Gaz M. Medias - C. Hunedoara 3-1

 In cursul anului trecut, Alba Iulia devenea unul dintre putinele orase din tara unde functioneaza un Laborator Sanitar Veterinar de Stat acreditat la nivel european. Luna octombrie a adus pentru orasul nostru a noua reusita in ceea ce ii priveste pe specialistii din cadrul Directiei Saniter Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Alba. In urma verificarilor conduse de auditorii Societatii Nationale de Acreditare RENAR, Laboratorul din Alba Iulia a primit acreditare pentru alte 25 de metode de lucru, ajungind acum de 46 de modalitati de analizare recunoscute pe plan european. Importanta acestei reusite a institutiei din municipiul nostru este cu atit mai mare cu cit, incepind din 2007, produsele de origine non–animala vor trebui atent monitorizate si analizate din toate punctele de vedere. Conform responsabililor din cadrul DSVSA Alba, in cadrul Laboratorului de Stat functioneaza de la inceptul acestei luni un compartiment de control al reziduurilor din produse de origine animala si non-animala. Compartimentul este deservit de personal pregatit si va efectua analize provenind din mai multe judete, avind in vedere ca institutia din Alba Iulia este sinura de profil acreditata intr-o zona geografica foarte larga. Conducerea Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Alba si-a exprimat convingerea ca analizele efectuate pentru prdusele de origine animala si non-animala va asigura un grad crescut de protectie a consumatorilor din intreaga zona de servici, dar si din intreaga tara si chiar din Europa, dupa momentul 1 ianuarie 2007.

• Ce e rosu, are roti, si se plimba prin oras? Nu e un Ferrari, nu sint nici doua, ci sint noile autobuse aduse de catre cei de la STP (Societatea de Transport Public) Alba Iulia. Frumoase, domn’le, ce mai. Noi noute. Numai saptamina trecuta  le-au adus. Si, ca sa fie totul ca la carte, au invitat autoritatile sa se dea cu autobusul. Acuma, nu ca am vrea noi sa fim rautaciosi, dar se vede ca unii dintre cei care     s-au plimbat prin strainatati nu s-au dat cu autobusul nici dincolo de granite. Altfel, nu ne explicam de ce primarul Hava si presedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, s-au asezat pe locurile special amenajate pentru persoanele cu mobilitate redusa. Hai, ca in cazul lui Hava am inteles, ca si el face parte, ca si subsemnatul, din categoria celor care se incheie mai greu la sireturi, dar Dumitrel…? Pai, pe Dumitrel, daca iti fortezi un pic imaginatia, il poti vedea facind si spagatul, si flick-flack-uri, ce mobilitate redusa? Va spun eu: n-au stiut, dom’le. La fel cum n-au stiut nici cei din presa despre asemenea locuri speciale in autobuse. Ca altfel, o colega de-a noastra (nu-i dam numele, ca-i sensibiloasa), si Dan Lungu, de la Radio Reintregirea (nu stim daca si el o fi sensibil, dar el e barbat, suporta mai usor…) nu s-ar fi asezat pe locurile destinate special nevazatorilor. Auzi mataluta: presa, pe locurile nevazatorilor! Si nici macar nu si-ar fi dat seama, daca nu ar fi vazut ciini desenati pe podea. Acolo unde era scris ca locul este destinat ciinilor insotitori ai persoanelor cu handicap de vedere. Nu-i vorba, ca cei din presa au un asemenea handicap, altfel ar fi vazut ca nu stau pe locurile potrivite…   • Si pentru ca veni vorba de a te face de ris, sa va spun o patanie de-a subsemnatului. Scurt, sa nu va plictisesc. Imaginati-va un individ, cam la 110 kilograme (sau 1,1 qintale, cum imi place sa admit), intrind in farmacie si intrebind farmacista: “Minimartieni cu martafon, aveti?”. Va puteti imagina reactia farmacistei? Ei, bine, eu nu trebuie sa mi-o imaginez, pentru ca am vazut-o. Eu sint cel care a intrebat de minimartieni cu martafon! Pentru ca m-a stresat aia mica, fiica-mea, sa-i cumpar minimartieni cu martafon, ca a vazut ea la reclama ca se ebzista. Si in reclama se spune ca martafonul e cadou. Vrajeala pentru aia mici! Minimartienii fara martafon costa cam 160.000, iar cei cu martafon cu tot (desi n-am inteles ce-i ala) costa peste 500.000. Decit sa dau banii pe cadouri gratis, mai bine-i spun ca-i cumpar tiripomplici cu balabiduloi, ca e mai ieftin… Acest text va fi considerat pamflet 

Regizorul Anthony Minghella, victima de doua ori a unor hoti, in perioada in care a stat in România pentru a filma “Cold Mountain”, s-a inspirat din aceasta experienta pentru a crea cel mai recent film al sau, “Breaking and Entering”, informeaza rockymountainnews.com.Jude Law incarneaza un arhitect care, dupa un jaf care are loc la biroul sau, se implica in viata unei refugiate bosniace, interpretata de Juliette Binoche. Londra devine, pe parcursul acestui film, chiar un personaj de sine statator. Regizorul Anthony Minghella, in virsta de 56 de ani, a transformat, astfel, o experienta negativa intr-un factor de declansare a creativitatii. Minghella a fost jefuit de doua ori in timp ce se afla in România, o data la birourile de productie si o data la locuinta sa. “A fost o experienta solitara si intensa. Transilvania a fost foarte diferita de orice am trait pina atunci, si am stat acolo 11 luni. M-am hotarit sa ma intorc la Londra si sa spun o poveste din punctul meu de vedere”, a spus regizorul. “Am crezut ca va fi o poveste simpla. Dar s-a dovedit a avea nevoie de mai multa munca de cercetare decit am facut pina acum. Am vorbit cu arhitecti. Am fost la Sarajevo...”, a adaugat el. “Breaking & Entering” este primul film al lui Minghella bazat pe un scenariu original, de la succesul “Truly, Madly Deeply” (1991).  Lungmetrajul va deschide cea de-a 29-a editie a Starz Denver Film Festival, care se va desfasura in perioada 9-19 noiembrie. Inainte de proiectia filmului, regizorul va fi onorat cu un premiu pentru intreaga cariera (“Mayor’s Career Achievement Award”).

Dupa ce au aflat ca vor trebui sa suporte doar o treime din costuri pentru reabilitarea termica a imobilelor in care locuiesc, multi albaiulieni n-au mai asteptat parcurgerea pasilor legali pentru a putea intra in program si au angajat firme de constructii pentru efectuarea lucrarilor, convinsi fiind ca ulterior vor primi banii inapoi. Lucrurile nu stau insa chiar asa, pentru ca activitatea de reabilitare termica a cladirilor este mult mai complexa. “Sint blocuri unde oamenii si-au facut pe cont propriu aceste lucrari, dar doar la anvelopa. Legea prevede insa mult mai mult. Trebuie schimbate ferestrele, usile de la intrarea in scara, trebuie executate lucrari la acoperis si multe altele, dupa caz. (...) Orice bani se primesc sint pe proiecte clare. Exista o metodologie, se face un studiu, un proiect tehnic... Cei care si-au facut pe cont propriu nu primesc nici un ban. Ce fac ei acum nu este facut dupa nici o gindire tehnica”, a declarat viceprimarul municipiului Alba Iulia, Paul Voicu. El a spus insa ca apreciaza initiativa oamenilor, inclusiv din punctul de vedere al esteticii blocurilor, dar daca vor sa primeasca o parte din bani trebuie sa se conformeze cerintelor legale si tehnice. Pe lege, e mai greu Paul Voicu a declarat ca, la nivelul municipiului Alba Iulia, sase asociatii de proprietari au comunicat hotarirea adunarii generale a asociatiei referitoare la dorinta de a intra in acest program si au deschis si contul prevazut de lege. “Noi am trimis documentatia la MTCT pentru a face auditul energetic si a se vedea de citi bani este nevoie in fiecare caz”, a afirmat Paul Voicu. Pentru municipiul Alba Iulia, s-a aprobat includerea in programul de reabilitare termica a cladirilor a aproximativ 120 de apartamente, dupa ce asociatiile au parcurs pasii legali si locatarii s-au angajat la acest efort financiar, care este estimat la aproximativ 1.500 euro (partea pe care trebuie sa o suporte locatarii) pentru un apartament mediu cu doua camere. Este vorba despre blocurile: 1AB de pe Bulevardul Revolutiei - scara B, D4 de pe Aleea Detunata - scara B si de blocurile D1, D2, D3 si D4 de pe strada Nicolae Balcescu, cu toate scarile. Dealtfel, acesta ultima asociatie a fost laudata de viceprimarul Paul Voicu, ca fiind cea care “s-a miscat cel mai bine”, atit din punctul de vedere al convingerii oamenilor sa faca acest efort, cit si din punctul de vedere al intocmirii documentatiilor in timp util. Singura problema este ca intrarea in acest program implica si trecerea a inca unei ierni in actualele conditii, deoarece acum se face doar expertiza si proiectul tehnic, executia lucrarilor fiind programata pentru anul viitor.

Dupa ce a cistigat doua premii la Cannes, trei la TIFF si, de curind, Marele Premiu al festivalului de la Kiev, regizorul Corneliu Porumboiu isi continua marsul triumfal cu al sau debut in lungmetraj “A fost sau n-a fost?”. De aceasta data, este vorba de o nominalizare la categoria “cel mai bun scenariu”, din cadrul celei de-a 19-a editii a Premiilor Academiei Europene de Film, varianta europeana a premiilor Oscar. Lista nominalizarilor pentru editia din acest an a fost anuntata simbata, in cadrul festivalului de film de la Sevilia.Lupta grea La categoria “cel mai bun scenariu”, Corneliu Porumboiu va avea o concurenta de cinci stele, alaturi de el fiind nominalizati: Pedro Almodovar - favoritul editiei - pentru “Volver”, Florian Henckel pentru “The Lives od Others” (7 premii ale Academiei Germane de Film, un premiu la Locarno si un premiu la Varsovia) si Paul Laverty pentru “The Wind That Shakes the Barley” - Palme d’Or la Cannes. In acest an, premiile Academiei Europene de Film vor fi decernate pentru prima data in estul Europei. Ceremonia decernarii premiilor va avea loc pe 2 decembrie la Varsovia. Fondata in 1989 si condusa in prezent de Wim Wenders, Academia Europeana de Film are ca principal scop promovarea cinematografiei europene. Pina la ceremonia “Oscarurilor Europene”, filmul “A fost sau n-a fost?”, in regia lui Corneliu Porumboiu, participa la Festivalul de Film de la Sevilia, unde este selectionat in sectiunea “Europa Europa”.Almodovar - favoritLa editia din acest an a “Oscarurilor europene”, favorit pare a fi regizorul Pedro Almodovar, care a obtinut sase nominalizari pentru filmul sau “Volver”.El are cel mai mare numar de nominalizari, alaturi de filmul german “The Lives of Others”.Podiumul este completat de filmul lui Ken Loach - “The Wind that Shakes the Barley”, cu cinci nominalizari. De altfel, Ken Loach si Almodovar vor lupta direct si pentru premiul categoriei “cel mai bun regizor european”. La aceasta categorie, ei vor concura alaturi de Susanne Bier, Emanuele Crialese si Florian Henckel.O lupta interesanta se va da si pentru trofeele destinate celor mai buni actori.La cele doua categorii au fost nominalizati cite sase actori.La feminin, vor lupta: Natalie Baye (“Le Petit Lieutenant”), Penelope Cruz (“Volver”), Martina Gedeck (“The Lives of Others”), Sandra Huller (“Requiem”), Mirjana Karanovic (“Grbavica”) si Sarah Polley (“The Secret Life of Words”). De cealalta parte, in lupta pentru trofeul pentru “cel mai bun actor” au fost nominalizati: Patrick Chesnais (“Not Here to be Loved”), Jesper Christensen (“Drabet”), Mads Mikkelsen (“After the Wedding”), Ulrich Muhe (“The Lives of Others”), Cillian Murphy (“The Wind that Shakes the Barley”) si Silvio Orlando (“The Caiman”). Potrivit criticilor europeni, nominalizarile filmelor “Volver” si “The Lives of Others” la Premiile Academiei Europene de Film reprezinta o sansa in plus pentru cei doi regizori de a prinde un loc pe lista nominalizarilor categoriei “cel mai bun film strain” de la Premiile Oscar.

Fundatia “Dacia” renunta momentan la negarea latinitatii poporului roman si la congresele de dacologie si isi indreapta atentia catre alta perioada din istoria romanilor. Presedintele fundatiei, Liviu Pandele, a demarat o campanie de stringere de semnaturi pentru a-i include pe Horea si Closca in calendarul ortodox. Reprezentantii fundatiei brasovene sustin ca demersul lor privind canonizarea celor doi eroi ai rascoalei taranesti de la 1785 se bazeaza pe un document in care se arata ca Horea a murit din cauza refuzului de a-si schimba religia. Respectivul act, pe care chiar presedintele fundatiei sustine ca l-a descoperit in arhivele de la Viena, certifica sansa lui Horea de a fi ramas in viata in cazul in care ar fi acceptat propunerea de a trece la o alta religie. In opinia lui Pandele, prin acest refuz, Horea a devenit martir, canonizarea impunindu-se astfel ca un fapt firesc. “Intentionam sa stringem un milion de semnaturi pentru a propune Patriarhului Bisericii Romane si Sfintului Sinod sa-i treaca drept sfinti in Calendarul Bisericii Ortodoxe Romane pe Horea si pe Closca, mai putin pe Crisan, care s-a sinucis. Facem acest lucru pentru ca avem documente care atesta ca lui Horea, inainte sa fie omorit, i s-a propus sa treaca la alta religie, insa el a refuzat”, a declarat Pandele. 

Dintre localitatile in care primariile nu isi pot acoperi nici cheltuielile de functionare doua sint orase, Zlatna si Baia de Aries, iar restul sint comune din zonele miniere sau comune mici, care sint dezavantajate de noua formula de impartire a banilor veniti de la bugetul de stat. Potrivit lui Marian Aitai, cea mai grava situatie se inregistreaza in cele doua orase si in comunele Ceru Bacainti si Ponor, unde nu mai sint nici bani de salarii de aproximativ doua luni. Pentru cele 42 de localitati, CJ Alba a inaintat un proiect de hotarire de guvern prin care sa fie alocate sumele necesare functionarii, dar acesta nu a fost luat inca in discutie de executiv.O mie de oameni pe punctul de a ramine fara salariiO situatie la fel de grava se inregistreaza si la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Alba, care nu mai are bani in cont pentru salarizarea celor aproape o mie de angajati. In prezent, directia mai dispune de 1,5 miliarde lei vechi, in timp ce salariile angajatilor pe o luna totalizeaza 11,5 miliarde lei vechi. Pentru salariile pe care oamenii trebuie sa le primeasca in cursul acestei saptamini s-a gasit o solutie de moment, in sensul ca cele zece miliarde lei vechi vor fi alocate din bugetul CJ Alba, de la capitolele cheltuieli materiale si alte actiuni economice, intr-o sedinta extraordinara programata pentru astazi. Marian Aitai si-a exprimat speranta ca CJ Alba isi va putea recupera acesti bani in momentul in care DGASPC isi va primi banii de la guvern. Tot in cadrul sedintei de astazi, directia va mai primi 6,5 miliarde lei vechi, bani care sint insa alocati de guvern, cu destinatie speciala pentru investitiile de la caminul de la Girbova. Un alt proiect aflat pe ordinea de zi a sedintei extraordinare de astazi a CJ Alba se refera la modificarea cheltuielilor pentru invatamintul preuniversitar, in sensul ca se iau bani de la Lupsa si se dau la Rosia de Secas, unde nu mai sint bani pentru plata salariilor profesorilor. 

Despagubirea persoanelor care au detinut certificate de depunator CEC in vederea achizitionarii de autoturisme Dacia a devenit, de ceva vreme, o lupta a Partidului Conservator. In cursul saptaminii trecute, Senatul Romaniei a dezbatut propunerea legislativa initiata de PC, privind despagubirea acestor persoane, insa scorul rezultat in urma votului a fost de 35 la 34, in defavoarea sustinatorilor proiectului, astfel fiind adoptat raportul de respingere al Comisiei pentru Buget, Finante si Banci, din Senat. In acest fel, deponentii sunt nevoiti sa astepte dezbaterile care vor urma in Camera Deputatilor, care este, de altfel, si camera decizionala in privinta respectivei propuneri legislative. Sperante pentru Camera DeputatilorDeputatul conservator Nicolae Popa a declarat ca spera ca deputatii sa dea dovada de vointa politica, “pentru a repara dupa 16 ani aceasta nedreptate comisa fata cei care au mai ramas in viata din cele 30.000 de persoane care au depus bani la CEC si nu au mai primit nimic inapoi”. Nicolae Popa spera ca in urma dezbaterilor din Camera, deponentii isi vor primi banii, cu indexarile aferente, fiind vorba de o suma totala de 150 de milioane de euro si in acest fel “nu vor mai fi batjocoriti si trimisi la Fondul Proprietatea”. In opinia liderului conservator, acesti oameni trebuie sa isi primeasca banii inapoi, la fel cum au fost despagubiti si alti proprietari de “vita nobila precum Regele Mihai”, care “au reintrat in posesia a sute de milioane de euro, zeci de mii de hectare de teren agricol si paduri, castele, muzee ori conace”. Nicolae Popa sustine ca trebuie avuta o atitudine unilaterala din acest punct de vedere si “nu sa umbam cu doua unitati de masura, sa dam unora tot ce cer, iar pe altii sa-i trimitem la Fondul Proprietatea, sa mai astepte alti ani buni pina vor intra in posesia banilor care li se cuvin de drept”. Deputatul conservator a mai declarat ca, in cazul in care nu se va reusi acoperirea sumei de 150 de milioane de euro din banii rezultati ca urmare a privatizarii CEC, va propune ca masura alternativa acordarea de despagubiri din titlurile de stat ale Ministerului Finantelor Publice.

Nu se stie inca cum ar trebui sa arate, unde anume va fi amplasat si nici cine va finanta aceste lucrari, dar exista deja mai multe organizatii si mai multe variante de monumente. Ultima sedinta de consiliu local a insemnat aparitia unei noi machete, pe care Organizatia “Cultul Eroilor” intentioneaza sa il construiasca din banii Ministerului Culturii si Cultelor. Ideea a fost discutata in cadrul sedintei alesilor locali si a fost avansata ideea ca monumentul sa fie amplasat in Parcul Cetate, pe axa dintre cele doua catedrale. Consilierilor li s-a prezentat chiar o macheta, pentru a putea sa isi formeze o opinie asupra modului in care va arata monumentul. Chiar si asa, intentia organizatiei non -guvernamentale a ramas doar la stadiul de idee, deoarece consilierii nu au fost de acord. Mai multe monumenteIn timp ce consilierii incercau sa identifice simbolistica machetei prezentate, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, si-a amintit ca in Parcul din Cetate trebuia deja sa existe un astfel de monument. “Exista deja un monument al Unirii, pentru care a lipsit insa finantarea. Au avut loc trei concursuri, daca bine imi amintesc, si au fost jurizate mai multe idei. Pina la urma, specialistii au ales o varianta care trebuia sa o avem tocmai pe axa dintre cele doua catedrale. Nu cred ca putem acum sa aprobam un alt monument, pentru ca s-ar putea ca artistul care a cistigat sa ne dea apoi in judecata. Si apoi, nu pot eu sa hotarasc ce anume trebuie pus acolo, pentru ca stiti ca eu nu am vrut la inceput nici fintina si acum cred ca e o idee buna. Nu pot eu sa hotarasc, trebuie lasati specialistii sa isi dea cu pararea, iar specialistii au spus dupa trei concursuri si deci avem deja un monument al Unirii”, a precizat primarul Mircea Hava.E frumos ce ne placeMajoritatea consilierilor au fost de acord cu opinia primarului de a renunta la a mai aproba tot felul de idei, mai mult sau mai putin artistice, cu atit mai mult cu cit exista deja alte asemenea initative in curs de desfasurare. Independentul Mariu Rotar a dat chiar si o interpretare plastica situatiei monumentelor din Alba Iulia. “Toti suntem oameni si noi suntem alesii oamenilor din Alba Iulia, si cred ca frumusetea trebuie simtita de noi, de albaiulieni. Daca noua ne place, este probabil sa le placa si albaiulienilor. Dar trebuie sa va spun, domnule primar, ca specialistii nu au intotdeauna dreptate. Exemplul este clar, al acelui rotor sau ce o fi, linga parcul din Cetate, pe care specialistii l-au apreciat, dar este, de fapt, o monstruozitate. Cred ca asa trebuie pusa problema, pentru ca vrem sa avem in oras monumente care sa le faca placere albaiulienilor care ies la plimbare”.

Fostul presedintele irakian Saddam Hussein a primit verdictul in procesul in care este acuzat de crime impotriva umanitatii: moarte prin spinzurare, plus 20 de ani de inchisoare. Verdictul a venit cu doua zile inaintea alegerilor legislative din SUA. “Este o zi mare pentru poporul irakian”, a precizat purtatorul de cuvint al Casei Albe, Tony Snow, la citeva minute dupa aflarea verdictului.De altfel, decizia nu a parut sa surprinda opinia publica internationala, miza procesului fiind, de fapt, controlul asupra puterii interne din Irak, si nu condamnarea lui Saddam, au comentat analistii politici. Pe de alta parte insa avocatii fostului lider irakian au protestat intens la decizia venita din partea unui “tribunal ilegal” care nu poate fi corect atit timp cit a fost creat de americani, verdictul fiind “o parodie a justitiei”, relateaza Reuters. Opinia publica internationala a fost impartita. In timp ce Londra a salutat decizia Inaltului Tribunal Penal Irakian apreciind verdictul ca fiind “o decizie suverana”, Madridul s-a aratat impotriva pedepsei cu moartea, Europa abolind aceasta masura punitiva. Si Iranul a primit pozitiv verdictul, pe cind Israelul a fost rezervat in declaratii, un oficial precizind ca insurgentii din Irak ar putea folosi reactiile Israelului pentru implicarea intr-un conflict. Rusia, pe de alta parte, a avertizat Occidentul ca executarea lui Saddam ar putea avea consecinte grave, dar totodata considera ca verdictul este mai mult unul “moral” si ca nu va fi pus in aplicare. In Irak, premierul Nuri al-Maliki a spus ca verdictul sfirseste o “perioada neagra”, dar presedintele Jalal Talabani a refuzat sa comenteze decizia Inaltului Tribunal Penal. Verdictul curtii de judecata a generat manifestari de bucurie la Bagdad si pe intreg teritoriul irakian, dar a fost intimpinat si cu rafale de focuri de arma.  Alaturi de Saddam, doi fosti oficiali, printre care fratele sau vitreg, Barzan al-Tikriti, vor fi spinzurati daca procedura de apel declansata automat va fi respinsa. De asemenea, fostul vicepresedinte a fost condamnat la inchisoare pe viata, iar alti trei fosti oficiali ai Partidului Baas au primit pedepse de cite 15 ani de inchisoare.

Doar un miracol ar mai putea salva partidul republican al presedintelui american George Bush, arata sondajele din SUA, cu doar doua zile inainte de alegeri. Marea problema a republicanilor care detin majoritatea in Senat si Camera Reprezentantilor de citeva mandate o reprezinta razboiul din Irak. In schimb, democratii par a se afla sub semnul unei stele norocoase, pentru ca nici macar gafele politice nu i-au tras in jos in sondaje. Oricare ar fi rezultatul alegerilor, analistii politici de peste Ocean considera ca in Congresul american va urma o scurta perioada de reacomodare, urmata de o si mai scurta perioada de colaborare intre democrati si republicani, dupa care se va declansa campania electorala pentru prezidentialele din 2008. In mod evident, cele mai pregnante prezente in Congres vor fi cei care au si pretentii la fotoliul de la Casa Alba, John McCain si Hillary Clinton. Aceasta din urma, desi nu a precizat pina acum care ii sint intentiile in ceea ce priveste cursa prezidentiala de peste doi ani, a avut insa grija sa prezinte intr-un discurs rostit in ultima saptamina de campanie electorala masurile care ar dori sa le aplice pe plan extern si care suna mai degraba ca o platforma-program. Sex si Irak Cea mai mare problema cu care se confrunta republicanii nu este insa programul democratilor. In afara scandalurilor de ordin sexual care au zguduit o America avida de asemenea subiecte, republicanii trebuie sa tina piept criticilor venite dinspre Irak. Partidul lui Bush si inclusiv presedintele american au incercat sa induca ideea ca nu exista decit doua optiuni: mentinerea politicii actuale sau predarea in fata teroristilor. Din pacate, figura nu prea a tinut. Nu a ajutat nici raportul dat publicitatii de liderul de la Casa Alba, care ar fi trebuit sa justifice existenta trupelor in Irak si amenintarile cu care se confrunta americanii, si nici ultima gaselnita a Pentagonului: publicarea unor documente scrise in limba araba, care ar demonstra ca irakienii se preocupau dinainte de 1991 de fabricarea bombei atomice. Contrar asteptarilor republicanilor, aceste documente nu au adus nici o farima de popularitate. Dimpotriva. Criticii au evidentiat ca publicarea documentelor ar putea fi in favoarea dusmanilor SUA, chiar daca justifica intr-o oarecare masura invazia trupelor americane. In schimb, democratii, indiferent de gafele pe care le fac, nu scad in sondaje. De exemplu, John Kerry a spus intr-un discurs ca studentii americani ar trebui sa invete mai mult daca nu vor sa ajunga pe frontul din Irak. Gluma, catalogata ca fiind nesarata, a fost criticata de republicani. Kerry a explicat ca gluma sa era de fapt o critica la adresa presedintelui. Cu toate acestea, el s-a retras din campanie si s-a intors la Washington. Chiar cu aceste incidente, democratii sint favoriti in sondaje, mai ales in ceea ce priveste Camera Reprezentantilor, unde este de altfel si miza alegerilor.