Judecătorul Dana Gîrbovan: Raportul Comisiei de la Veneţia nu e nici pe departe atât de catastrofal

„Modul în care raportul a fost preluat şi comentat reflectă însă perfect întreaga atmosfera ce a însoţit aceste proiecte de legi, descrisă cel mai bine chiar în raportul Comisiei: "în acest stadiu, este destul de dificil să ai un dialog raţional, echilibrat şi onest despre reforma justiţiei în România". (...) Raportul scoate în evidenţă, încă de la început, faptul că analiza nu priveşte toate modificările aduse legilor justiţiei, ci doar modificările contestate. Se deduce astfel că au fost o serie de alte modificări necontestate şi neanalizate, care au fost aşadar pozitive. Dintre modificările contestate, unele au fost apreciate de Comisie, altele au stârnit îngrijorări, recomandându-se eliminarea sau reevaluarea lor”, a scris judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Magistratul a punctat unele chestiuni pe care Comisia de la Veneţia le-a introdus în raport.

„Comisia subliniază că trebuie păstrat un echilibru între legitimitatea democratică de numire în aceste funcţîi şi necesitatea depolitizarii. De asemenea, Comisia face trimitere la recomandările mai vechi din MCV privind o procedura de numire robustă, transparenţă şi care să ofere egalitate de şanse concurenţilor. UNJR a tras numeroase semnale de alarmă, de-a lungul timpului, cu privire la lipsa unei astfel de proceduri de selecţie. Comisia punctează două modificări în proiectele de lege: limitarea dreptului Preşedintelui de a refuză numirea în funcţia de conducere în parchete o singură dată şi emiterea avizului consultativ de către secţia de procurori, în loc de Plenul CSM”, se mai arată în mesajul postat de Gîrbovan,

De asemenea, aceasta a mai vorbit şi despre limitarea dreptului preşedintelui ţării de a refuza o dată numirea în funcţiile de conducere la vârful Ministerului Public, menţionat în raportul Comisiei de la Veneţia.

„Comisia susţine că sistemul actual "conferă un rol real" CSM-ului, deoarece, prin avizul sau consultativ, îi permite Preşedintelui să ia o "decizie informată" cu privire la numirea procurorilor şefi. Afirmaţia această a Comisiei de la Veneţia este contrară realităţii faptice, deoarece decizia numirilor în conducerea parchetelor este tot politică, chiar dacă e făcută de Preşedinte care, dacă vrea, ţine cont de avizul consultativ al secţiei pentru procurori a CSM, dacă nu vrea, nu ţine. De exemplu, în 2009, deşi procurorul Laura Codruţa Kovesi a primit aviz negativ de la secţia pentru procurori a CSM, Preşedintele Băsescu a numit-o pentru un nou mandat în funcţia de Procuror General”, a spus preşedintele UNJR.

Sursa citată a mai subliniat că în raport, Comisia atrage atenţia şi asupra faptului că legea actuală permite revocarea din funcţii de conducere în condiţii prea vag definite, chestiune ce nu a făcut însă obiectul modificărilor actuale.

De asemenea, Comisia aminteşte şi criticile vizând modul de anchetare a judecătorilor, pentru soluţiile pronunţate de aceştia, însă în final e întreabă dacă recurgerea la procurori specializaţi, coroborat cu stabilirea unor garanţii procedurale crescute, fără a mai fi necesară crearea unui secţii specializate, nu ar fi o soluţie mai bună.

„Ca atare, contrar strigătelor agresive lansate sub acest aspect, concluziile Comisiei nu sunt nici pe departe atât de tranşante cum sunt prezentate, această împărtăşind preocuparea pentru garanţii procedurale superioare pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor. Fără îndoială, crearea unei astfel de secţii nu este nici pe departe o soluţie uzuală. Situaţia în care ne aflăm nu este nici ea una obişnuită şi nu ne-am fi aflat aici dacă DNA şi fostul CSM şi-ar fi făcut treaba la timp şi nu ar fi înlocuit analiză critică a activităţii DNA cu glorificarea habotnică a acesteia, ascunzând în spatele cuvintelor pompoase problemele acestei structuri de parchet”, mai spune Dana Gîrbovan.

Preşedintele UNJR a mai spus că raportul Comisiei nu este atât de îngrijorător precum a fost prezentat în spaţiul public.

„În concluzie, raportul preliminar cu recomandări al Comisiei de la Veneţia nu este nici pe departe atât de catastrofal pe cât e prezentat de alarmistii de serviciu. Dincolo de aprecierile la unele modificări la legile justiţiei, raportul Comisiei de le Veneţia conţine susţineri şi recomandări la care autorităţile române au datoria să răspundă. Pe de altă parte, retuşuri şi corecturi la legile de modificare a legilor justiţiei, în măsură în care se impun, se pot face chiar şi după intrarea în vigoare a acestora. Faptul, însă, că unii interlocutori oficiali din România şi-au permis să prezinte Comisiei de la Veneţia informaţii incomplete sau de-a dreptul eronate demonstrează, încă odată, incapacitatea acestora de a purta un dialog onest în privinţa problemelor din justiţie şi, implicit, în găsirea celor mai bune soluţii la acestea”, a spus magistratul.