Tanti Pălăguța Hodor promovează în străinătate arta țesutului și cusutului

Pălăguța Hodor din satul Slătioara, județul Maramureș este unul dintre puținii români care mențin vii meșteșugurile populare. La 71 de ani, colindă țara pentru a le arăta tuturor cum se țese la război. Merge și la festivaluri în străinătate ca să vadă și europenii frumusețea portului popular românesc. Mai are timp și să îi învețe pe adolescenții din Cluj să ducă mai departe arta țesutului, a torsului și cusutului. De nouă ani, ucenicii săi participă cu succes la olimpiade de profil în țară.

Pălăguța Hodor este din satul Slătioara, județul Maramureș și face parte din Asociația Meșterilor Populari Clujeni. De mulți ani, este prezentă la festivaluri și târguri din țară și din străinătate. Față de alți meșteri populari care doar își prezintă produsele, maramureșeanca le arată tuturor cum se fac hainele populare. La fiecare eveniment unde este invitată, aduce cu ea un război de țesut mic și o furcă cu un caier care stă mereu sprijinită de războiul de țesut. Pe lângă țesut și tors, Pălăguța Hodor împletește băieri și coase. “Mă cheamă de la asociație de mai multe ori, dar nu vin des, numa’ așa câteodată vin că ș-acasă am de lucru. Am stat vreo două-tri ierni în Cluj ș-apăi atunci dacă am stat acolo, m-am dus tot mai des. Mă mai duc la festivaluri și în străinătate. Am fost în Italia, Varșovia, Zakopane, Praga, Valea Timocului, Pecs”, spune meșterul popular.

“În război pot să fac orice”

Din mâinile maramureșencei ies straie populare, cerge, țoluri. “În război pot să fac orice. Și pânza de cămeși. Asta de pe mine îi făcută în război. Urzim bumbac, dar mai demult era cânepă multă și făceam haine din cânepă. De sărbători, o mai amestecam cu bumbac, da’ amu cumpărăm bumbac, ș-apăi urzâm și batem bumbac din acela. Și se face pânza ș-apoi coasem pe ea. Orice țesăm, și cerge și țoluri și șterguri. Amu am aici trăistuțe”, afirmă Pălăguța Hodor.

Dacă în țară merge cu un război de țesut în miniatură, acasă lucrează pe războaie mari. “Acasă am două războaie de celea mari ș-apăi țăs. Până în Crăciun am țăsut dubiță la feciori, cum se fac la noi așa cum mâneci și albe de lână și-s tare mândre la bărbați. Le-am țăsut la feciori și cioareci”, mai spune femeia.

Tinerilor le place portul popular

Pălăguța Hodor spune că tinerii sunt interesați de meșeșugul popular și de tradiții. “Tinerilor le place tare mult portul popular, se îmbracă. Toată lumea la noi își face cămeși și zadii. Și la clujeni le place tradiția și portul popular”, declară maramureșeanca.

De nouă ani, meșterul popular îi învață pe adolescenții din Cluj arta țesutului, cusutului și torsului. “Tineretul învață meșteșugul de la mine. Tocmai acuma am olimpiadă de meșteșuguri cu copiii din Cluj, de la Colegiul Pedagogic Gheorghe Lazăr. De nouă ani de zile, am copii la olimpiada județeană la Cluj și la Sibiu. Îi învăț să țeasă, să toarcă, să coasă, să împletească baiere. Am fost și în tabere cu copiii, ș-apăi acolo fetele fiecare și-o țesut câte o trăistuță mai mică, cu mâna ei și o împletit baiere. Ce bucuroase or fost. Am avut în tabără vreo 27 de fete”, povestește Pălăguța Hodor.

La 7 ani știa să țeasă în război

Maramureșeanca își amintește că încă de copil i-a plăcut meșeșugul popular. “Mama tăt mereu o lucrat și o țăsut, o tors, o cusut și de la ea am învățat. Eu de micuță am tot vrut să îmi deie caieru’ să torc, dar mi-o zis că sunt mică și că am vreme când oi crește mai mare. Apăi, na, m-am învățat tot lucrând cu mama. Mi-a plăcut lucrul de mână că tot mereu am văzut lucruri din astea în casă. La 6 ani am tors, apoi de la 7 ani am țesut”, își amintește meșterul popular.