Povestea fermecătoare care colorează cerul Maramureșului

Drag de zbor, entuziasm, respect pentru tradiții, toate aceste ingrediente contribuie la povestea festivalului care te poartă pe culmile bucuriei, Maramureș Balloon Fiesta, povestea despre tradiții și baloane cu aer cald.

În urmă cu șapte ani, Loredana a făcut cunoștință cu fascinanta lume a baloanelor cu aer cald, descoperind atunci bucuria de a fi într-un zbor în cel mai autentic și intens mod. Astfel, la început a fost voluntar în cadrul Maramureș Balloon Fiesta și, după cinci ani, în 2017, a decis să preia conducerea festivalului care nu mai avea loc din 2014, pentru a oferi și altor oameni bucuria de a zbura cu balonul.

Chiar dacă nu i-a fost ușor să obțină finanțări și sponsorizări, anul trecut a transformat Maramureșul într-un tărâm demn de romanele de aventură. Oameni veniți din 24 de țări au ridicat la înălțime 100 de baloane pentru a sărbători într-un mod atipic și extrem de spectaculos Centenarul României. Anul acesta, festivalul este la a șasea ediție, și pregătește o călătorie culturală despre tradiții, viața la țară, oameni și zboruri cu baloanele cu aer cald.

Cum a luat naștere pasiunea pentru zbor și cum s-a reflectat ea în realizarea acestui festival?

În septembrie 2011, am avut prima mea întâlnire cu baloanele cu aer cald în Maramureș. După ce am experimentat și zborul cu balonul, avioane de acrobație, parapantă, motoparapantă, mi-am dat seama că nu adrenalina este ceea ce mă interesează, ci magia zborului.

Bucuria de a fi într-un zbor am descoperit-o în cel mai autentic și în cel mai intens mod într-un zbor cu balonul. Este o întoarcere la copilărie și la povești.

În toamna anului 2012 am fost voluntar în cadrul festivalului Maramureș Balloon Fiesta, aflat atunci la a doua ediție, organizat de John Istrate, unul dintre primii doi piloți de balon cu aer cald din România. Am fost implicată în a doua și a treia ediție a festivalului, apoi a urmat o pauză de patru ani în care Maramureș Balloon Fiesta nu a avut loc. În toți acești ani de pauză, a durat ceva timp până ce mi-am adunat curajul și energia ca să preiau acest festival. Astfel, în toamna lui 2017, am reluat festivalul și am organizat a patra edițiefără John, fiindcă el a venit ca participant, devenind, cumva, nașul onorific al festivalului.

De ce un festival cu baloane cu aer cald în Țara Lăpușului?

Până acum, festivalul s-a desfășurat pe terenul Aeroclubului Baia Mare, o locație foarte bună, din punct de vedere logistic. Țara Lăpușului este o zonă din Maramureș cu tradiții și obiceiuri specifice diferite față de celelalte țări împărțite etnografic care formează zona maramureșeană. Oamenii de aici încă trăiesc cu moștenirea lor culturală și cu respectul față de natură și de tradiții. Asta este ceea ce vrem noi să promovăm.

Am urmărit evoluția festivalului și, din câte am văzut, anul trecut ai adus oameni meșteșugari, oameni care sunt bogați în tradiții. Cum ajută festivalul la valorificarea lor?

Anul trecut a fost o ediție specială, deoarece a fost Centenarul României și ne-am gândit să-l sărbătorim cu 100 de baloane. A fost pentru prima dată în România, cât și în Europa de Est, când s-a organizat un eveniment de o amploare semnificativă, în care au fost prezente echipe din 24 de țări. Oamenii care vin aici, o fac tocmai ca să cunoască această parte a Maramureșului.

Ce am încercat noi să facem, a fost, nu doar să aducem pe terenul festivalului meșteșugari, ci mai degrabă să-i ducem pe vizitatori acasă la oamenii din Țara Lăpușului, în vatra satului. Cel mai mare impact a constatîn întâlnirea oamenilor cu comunitățile. Asta aduce un plus de valoare, pentru că ei pot să socializeze, să se cunoască și, mai mult de atât, să închege niște legături economice. Noi plătim toată mâncarea, care este gătită de femeile din sat, pentru piloți, vizitatori și, automat, există un schimb economic necesar și util comunității.

Ca să aduci un ajutor oamenilor de la țară trebuie să-i ajuți, să-i pui în contact cu potențialii cumpărători ca să poată să existe un schimb economic.

Timp de o săptămână vizitatorii participă la tot felul de ateliere, spre exemplu, se duc să facă fânul împreună cu oamenii locului, iar asta ajută la crearea unei legături autentice. Femeile care cos, care țes, sunt femei care îi primesc pe oameni în atelierele lor. Nu organizează un atelier special pentru că vin niște străinii, ci continuă mersul firesc al vieții lor.

Țara Lăpușului este una dintre puținele zone din țară în care mai există bivoli. Aceste animale au un ritual al lor, și anume, dimineața parcurg tot satul și se duc la o pășune în apropiere de o apă. Este foarte interesant să-i vezi pe oameni cum se uită curioși, să vadă cine are grijă de ei, cine strânge laptele, etc. Această curiozitate se manifestă și datorită faptului că, aici țăranii se ocupă de această muncă, în comparație cu restul Europei, unde, în mod normal, există angajați care practică astfel de munci.

Anul trecut ai reuțit să aduci 100 de baloane cu aer în cald din Europa în România. De ce ți-ai dorit să faci asta pentru România?

Pentru că a fost felul nostru de a arăta că iubim țara în care locuim, iar în ciuda situației și a lucrurilor care se întâmplă, mai puțin pozitive, trebuie să arați că se pot întâmpla și lucruri bune. România are foarte multe lucruri care ar trebui să se schimbe, dar nu aș vrea să schimb România cu altă țară. Eu vreau să fac ce pot mai bine aici și cred că se poate, chiar dacă situația nu este foarte favorabilă.

Ce ai simțit când ai văzut cele 100 de baloane în aer?

Drept să-ți spun, a fost un efort atât de mare pentru mine, încât în acele momente eram focusată pe toate problemele care apăreau și pe ceea ce trebuia să rezolv. Abia după ce s-a terminat festivalul și am primit feedback-urile de la piloți și public, atuncimi-am dat seama ce am putut să realizez. Mai mult de atât, atunci aveam o fetiță de o lună și a fost ca și cum am născut de două ori în 2018. Un efort considerabil.

Care au fost provocările din spatele acestui festival din punct de vedere logistic, financiar, resurse umane?

Fiecare parte a fost o mare provocare. Din punct de vedere financiar, am avut nevoie de un buget de 180.000 de euro, iar în septembrie, cu o lună înainte de festival, nu aveam nici jumătate din bani. Timp de un an de zile am bătut pe la uși ca să reușesc să obțin finanțări și sponsorizări. Din punct de vedere al resurselor umane, iar a fost foarte greu. Noi suntem o echipă mică, doi oameni lucrează full-time, zi de zi, și un grup de voluntari care dau o mână de ajutor în funcție de cum le permite timpul. A fost foarte greu și din punct de vedere al echipelor, să aducem în România 100 de piloți a fost o mare provocare.

Oamenii care vin la noi sunt de admirat, pentru că ei nu primesc niciun onorariu. Eu, ca organizator, le asigur costurile de masă, cazare și gaz de zbor, plus alte facilități și activități. Anul trecut, ca să putem aduce 100 de baloane, am obținut o finanțare, prin Consiliul Județean Maramureș, de la Ministerul Culturii, de 85.000 de euro, care a acoperit costurile de transport al piloților din țările din care au venit. De exemplu, pentru un pilot care a venit din Spania și care a călătorit 3 zile dus și 3 zile întors, numai drumul l-a costat 3.000 de euro. Anul acesta, nu acoperim costurile de transport ale echipelor. Piloții vin pentru că îndrăgesc zona și oamenii, în același timp fiind și o întâlnire prietenească între „baloniști”.

Anul acesta numărul piloților o să fie la fel de mare precum anul trecut?

Prea curând nu vom mai face un festival atât de mare. Ceea ce am făcut anul trecut a fost pentru că ne-am droit să celebrăm 100 de ani de România. Anul acesta, festivalul va avea aproximativ 25 de baloane, deoarece ne dorim să punem accentual pe calitatea experienței și nu pe cantitate, să oferim o experiență complexă participanților, atât echipelor, cât și publicului.

Piloții care vin la festival nu sunt piloți comerciali. În lumea baloanelor există mai multe tipuri de piloți, și anume, piloții comerciali pe care îi întâlnești în Cappadocia,de exemplu, ei zboară cu baloane mari, în fiecare zi, pentru turiștii care vin acolo. În schimb, piloții care vin la noi sunt veterani ai zborurilor, au cluburi de baloane și fac asta de dragul zborului.

Ce pregătește această ediție a festivalului pentru piloți, cât și pentru participanți?

Tot festivalul va fi despre ce vrem noi să promovăm, tradiții și baloane, atât pentru piloți, cât și pentru publicul larg. Anul acesta festivalul durează o săptămână. Anul trecut, și în fiecare an de dinainte, a durat maxim 4 zile, exact cât durează, de fapt, un festival. Ne-am gândit că este un timp insuficient ca oamenii să simtă energia locului, așa că l-am mărit la o săptămână.

În cele 8 zile de festival o să fie 10 sesiuni de zbor liber, asta înseamnă 2 zboruri maxim pe zi, odată dimineața și odată seara, înainte de apus. Sesiunile de zbor se vor desfășura și în funcție de condițiile atmosferice, deoarece nu pot fi înălțate baloane atunci când plouă, când este ceață sau când vântul bate prea tare.

Pe toată perioada festivalului  o să avem ateliere de meșteri, ateliere femeiești de țesut, de cusut, de făcut zgărdane și ateliere de făcut lucruri manuale, unde vor putea participa atât piloții, cât și participanții. O să avem jocuri, petreceri câmpenești cu muzică live tradițională, târguri ale satelor din zonă, unde vor putea să-și expună produsele. În cadrul festivalului nu se comercializează produse de fast-food și, anul acesta, am hotărât să nu vindem deloc băuturi carbogazoase. Astfel, vom da ocazia școlilor din sate să-și facă câte un stand în care să ofere limonadă vizitatorilor, încercând să strângă fonduri pentru diferite proiecte școlare.

De ce crezi că este o experiență de încercat măcar odată în viață?

Zborul cu balonul e magic, pentru că în fiecare dintre noi trăiește un copil care a visat cu cu tot sufletul cândva și poate a citit poveștile lui Jules Verne sau, pur și simplu, a visat mai îndrăzneț decât o face acum, ca adult. Și cred că merită să-ți dai șansa, ca adult, să te întorci la copilul acela care știa să se bucure într-un mod frumos, autentic și simplu, chiar dacă ajungem să fim copleșiți de grijile vieții de zi cu zi. Să ne dăm ocazia să ne mai detașăm de griji și să ne bucurăm.

Vă așteptăm în Maramureș, să ne bucurăm împreună, de lumea magică a baloanelor cu aer cald.