Tinerii care consideră că viața de oraș nu le are pe toate. Doi clujeni şi-au lăsat job-urile şi s-au mutat la ţară

Francesca și Constantin Gozman se încadrează perfect în acest exemplu, tocmai de aceea renunță la oraș. Înainte de a lua această decizie au cercetat cât de mult au putut, iar în timpul acestui proces au dat peste alți oameni care fie au făcut deja ce își doreau și ei, fie aveau aceleași intenții, așa că cei doi s-au decis să creeze un website unde alții ca ei să găsească resursele de care au nevoie.

Portalul lor cuprinde deja aproximativ 50 de povești din turism, agricultură sau chiar proiecte de antreprenoriat social. Articolele lor vorbesc despre fel și fel de experiențe, de la titluri ca „Ardeleanca și cânepa”, „Crescătoarea de zmeură”, „Omul cu ceaiurile” sau „Pensiunea din Mărișel care e pe primul loc în topul Trip Advisor”.

Visul lor e ca acest website să crească într-o comunitate online unde să se conecteze toți cei care au interese similare. Și ei au fost inspirați de curiozitatea și curajul altora, iar acum consideră că e rândul lor să spună povești pentru a-i ajuta pe alți. Inițiativa lor online se numește nepotdetaran.ro, locul unde cei care au făcut acest pas împărtășesc din experiența lor.

Începutul unei noi vieți

Francesca și Constantin au decis să lase cei zece ani de muncit ca antreprenori, manageri sau angajați în diferite organizații pentru a se reîntoarce la rădăcini. Și-au achiziționat 33 de hectare de deal și pădure în comuna Vultureni, la aproximativ 30 de kilometri de Cluj, unde plănuiesc să dezvolte o livadă de aluni și o fermă tradițională.

Francesca și Constantin au fost determinați să își construiască o casă de lemn, una cu adevărat țărănească. „Am studiat mai multe variante și ne­am decis pe tipul de casă întâlnită în Maramureș și Apuseni. Ne­ar fi plăcut să refacem mai multe case însă lemnul nu era suficient, nici ca și cantitate și nici ca și calitate. Am folosit chiar și lemn nou pentru că a fost nevoie”, spun tinerii.

La construcția casei i-au ajutat meșteri maramureșeni locali din aceeași zonă din care au adus cele două case. Cei din jurul lor au trecut negreșit prin trei faze: surprindere, aprobare și sprijin. Încă mai există îngrijorări despre ce vor face Constantin și Francesca de unii singuri la iarnă, dar asta nu face decât să-i motiveze să-și ajute prietenii când pot și când e nevoie. Încearcă să lucreze cât de des la casă, chiar și după-masa uneori, dar cel mai mult timp îl au la sfârșit de săptămână. Momentan se ocupă cu finisajele interioare dar „ne rămâne mult de lucru și în jurul casei, pe care îl vom continua la primăvară” spune Constantin.

Disciplină şi ambiţie

Cei doi au avut dorința, disciplina și ambiția de a-și crea un stil de viață care să le permită să muncească de acasă, altfel, această schimbare ar fi fost mult mai dificilă. Pe lângă dificultățile financiare s-au lovit și de lipsa experților care să îi sfătuiască în decizia lor „Am încercat să ne consultăm cu specialiști pe diferite domenii, arhitecți, ingineri de mai multe feluri, agronomi. Ni s­a adeverit, în multe ocazii, că le lipsește experiența practica și au fost «păreri» pentru care am plătit destul de mult. Poate nu am reușit să găsim noi oamenii potriviți” mărturisește Constantin.

Motivația

Constantin e pasionat de alpinism și explorare, adoră natura și provocările. Ca să fie un cerc complet, Francesca, soția sa, iubește și îngrijește animale. Pe scurt acești doi tineri sunt niște oameni care își doresc să ajute, să provoace o schimbare în bine, un loc în care să vrea să își crească copiii.

Motivația lor pentru a se despărți de decorul betonat e simplă „Cu toții știm vorba «Cum îți așterni, așa dormi». Suntem motivați de ideea de a ne construi un loc în care să trăim simplu, după propriile reguli, cât mai aproape de natură”, spun tinerii.

Deși noua lor ogradă e încă în construcție cei doi speră să se poată muta anul acesta înaine de sărbătorile de iarnă. Ei spun că decizia aceasta i-a costat cam la fel comparativ cu achiziționarea unui apartament în Cluj Napoca.

Faptul că sunt nepoți de țărani le-a dăruit amintiri „sentimente și lecții învățate de la bunici” cum spune Constantin. Amintirile lor au generat „ nostalgia după copilăria petrecută la țară, mirosul ierbii proaspăt cosite și a fânului, gustul laptelui proaspăt muls, savoarea mâncărurilor gătite cu ce era prin cămară, respectul pentru munca și pentru oamenii de la țară, acceptarea unui trai simplu și tihnit” toate acestea au generat dorința de a încerca ceva diferit, o nouă provocare pentru cei care au curajul să creeze propriul stil de viață.