Consiliul Judeţean Cluj, în blocaj: proiectele mari de infrastructură, în colaps; restul proiectelor, pe butuci

Consilierii judeţeni nu au habar ce face conducerea Consiliului Judeţean Cluj, care nu răspunde în faţa nimănui, prefectul judeţului Cluj Gheorghe Vuşcan nu face niciun demers pentru organizarea alegerilor parţiale la CJ Cluj, iar vicepreşedinţii Vakar Istvan (UDMR) şi Ioan Oleleu (PSD) se feresc să facă un audit la proiectele blocate de teamă să nu descopere vinovaţii.

Haos total în CJ Cluj

Angajaţii şi conducerea Consiliului Judeţean Cluj tratează cu indiferenţă marile proiecte cu finanţare europeană. Fie că vorbim de groapa ecologică de gunoi, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, de drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, de spitalul regional de urgenţă, de transportul intermodal de la aeroport sau de o reţea de drumuri bine pusă la punct, mai marii judeţului au alte preocupări.

În loc să se preocupe de bunul mers al acestor proiecte, astfel încât judeţul să nu piardă finanţările europene, în Consiliul Judeţean Cluj nimeni nu-şi asumă nimic.

Proiecte în colaps

Cel puţin două proiecte mari de infrastructură sunt în colaps: Centrul de Deşeuri şi drumul judeţean 108 C,  Răchiţele-Ic-Ponor. În cazul în care lucrările nu vor fi finalizate până la finalul anului 2015, există riscul ca judeţul Cluj să piardă fondurile de la Uniunea Europeană. Mai mult, fondurile deja cheltuite vor trebui restituite.

Chiar ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, avertiza cu ocazia unei vizite la Cluj-Napoca, la sfârşitul anului trecut, că aceste proiecte riscă să nu mai fie finanţate din fonduri europene dacă întârzierile şi blocajele sunt din vina Consiliului Judeţean Cluj.

Firmele care s-au ocupat de lucrările la aceste două proiecte (Centrul de Deşeuri şi drumul Răchiţele-Ic-Ponor) fie au renunţat la contract, fie CJ Cluj a reziliat contractul pentru lucrări ilegale. Acum, Consiliul Județean a depus plângeri penale, acuzând nereguli în derularea contractelor. Mai grav este faptul că se impune ca o parte din lucrările deja executate să fie reluate, iar fondurile alocate pentru acestea s-au irosit.

Cel mai mare eşec: Centrul de Deşeuri

Cel mai valoros proiect ratat al Consiliului Judetean Cluj este Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, în valoare totală de 107,5 milioane lei (25 milioane euro), fără TVA. Până acum, CJ Cluj a plătit 11.675.070 de euro firmelor pentru lucrările la Centrul de Deşeuri şi pentru staţiile intermediare de transfer de la Huedin, Mihai Viteazu şi Gherla.

După doi ani de zile, Clujul s-a întors de unde a plecat. Cu un contract reziliat şi cu sabia lui Damocles deasupra capului, conducerea CJ Cluj se chinuie de mai bine de două luni să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea acestui obiectiv. Nicio sancţiune, niciun vinovat.

Un alt proiect ratat

Un alt proiect ratat de CJ Cluj este reabilitarea drumului turistic Răchiţele-Ic-Ponor. Valoarea totală a proiectului se ridică la 75,8 milioane de lei, contribuţia UE fiind de 43 de milioane de lei.

Având în vedere că drumul este gata în proporţie de numai 70%, Consiliul Judeţean Cluj va trebui să finalizeze partea rămasă neterminată. Pentru a nu pierde toţi banii de la Uniunea Europeană proiectul trebuie terminat până în august 2015. În prezent, şi pentru acest proiect, Consiliul Judeţean Cluj face demersuri pentru a scoate la licitaţie restul de lucrări.

Vakar Istvan: “Pentru ce să facem audit?”

Zilele trecute, Consiliul Judeţean Cluj anunţa că a postat pe SEAP anunţul privind organizarea unei noi licitaţii pentru finalizarea drumului Răchiţele-Ic-Ponor.

“Pe o porţiune de 35  de metri s-a descoperit că sub nivelul stratului de piatră sunt nişte buşteni. Vom înlocui această porţiune, vom turna piatră spartă. Banii pentru această porţiune de lucrări provin din bugetul CJ Cluj, iar suma este de 491.088 lei. Ce s-a deteriorat în ultimii doi ani de zile prin faptul că nu s-a lucrat este în valoare de 629.371 lei”, a precizat directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat Cluj (RAADPP) Mircea Avram, care a spus că nu ştie de existenţa vreunui audit intern care să stabilească cine se face vinovat de această situaţie. „Dacă cineva a greşit, să plătească. 133.000 de euro s-au dus pe apa sâmbetei din bugetul clujenilor la acest proiect”, mai spune Avram.

Chestionat în legătură cu existenţa unui audit intern pentru a stabili cine se face vinovat de jaful de la Răchiţele-Ic Ponor, preşedintele CJ Cluj Vakar Istvan spune că nu s-a cerut niciun audit la acest obiectiv de investiţii şi nici nu se va cere în viitorul apropiat. „Mai întâi terminăm lucrările, asta este cel mai important, după aceea vedem şi de audit. Dar de ce să cerem audit?”, spune Vakar.

Alt proiect blocat

Situaţia este similară şi în cazul proiectului privind transportul intermodal de la Aeroportul Internaţional Cluj. Proiectul este evaluat la 71 de milioane de euro, din care judeţul Cluj ar putea obţine 85%  finanţare din fonduri europene. Şi în acest caz, judeţul Cluj riscă să piardă finanţarea din cauza Consiliului Judeţean care, de mai bine de un an, nu îşi asumă încheierea unei asocieri pentru atragerea fondurilor europene.

Directorul aeroportului, David Ciceo, a atras atenţia că întârzierea constituirii asocierii aduce judeţului Cluj prejudicii de 70 de milioane de euro, creând avantaje judeţului Mureş şi implicit Aeroportului Transilvania Târgu Mureş.

Pentru depunerea acestui proiect în vederea atragerii de fonduri europene pentru construirea acestui terminal este necesară constituirea unei asocieri între Consiliul Judeţean Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Primăria Apahida, S.N CFR SA şi Aeroportul Internaţional Cluj. Inclusiv ministrul Transporturilor Ioan Rus i-a transmis vicepreşedintelui CJ Ioan Oleleu să semneze asocierea cu aeroportul pentru construirea terminalului intermodal. Termenul limită pentru încheierea acestei asocieri este februarie 2015.

Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, noiembrie 2014 la Cluj

Vom face o analiză pentru a vedea exact dacă blocajele care au apărut în cazul acestor proiecte sunt din vina beneficiarilor (Consiliul Judeţean Cluj – n.red.). Dacă întârzierile și blocajele sunt din vina beneficiarilor, atunci nu e corect să le mai acordăm șansa de a fi finanțate din fonduri europene

Mircea Avram, director RAADPP Cluj

133.000 de euro s-au dus pe apa sâmbetei din bugetul clujenilor doar la proiectul privind drumul Răchiţele-Ic-Ponor

Vakar Istvan, preşedinte CJ Cluj

Mai întâi terminăm lucrările, asta este cel mai important, după aceea vedem şi de audit. Dar de ce să cerem audit?