Jaful de la drumul turistic Răchiţele –Ic Ponor, recuperat din buzunarul clujenilor

Vicepreşedintele CJ Cluj Ioan Oleleu, arhitectul şef al judeţului Claudiu Salanţă şi director de investiţii din CJ Cluj Mariana Raţiu s-au deplasat zilele trecute la Bucureşti pentru a discuta cu oficialii din Ministerul Dezvoltării Regionale „salvarea” drumului turistic Răchiţele-Ic Ponor în contextul în care lucrările sunt oprite şi CJ Cluj a depus o plângere penală la DNA unde a arătat că există numeroase neconformităţi  între lucrările efectuate, lucrările proiectate şi lucrările decontate la acest drum.

Ioan Oleleu a precizat că va supune plenului Consiliului Judeţean Cluj o hotărâre privind decontarea lucrărilor care mai sunt de executat la acest obiectiv.

“Urmare a deplasării pe care am făcut-o la Bucureşti zilele trecute am avut o discuţie privind continuarea acestui proiect început în 2009, acest proiect trebuie să continuie fiind un obiectiv important din punct de vedere turistic al judeţului Cluj. Până în prezent au fost semnate cinci acte adiţionale, urma să se semneze al şaselea, dar acest act nu a mai fost însuşit de către constructor motiv pentru care s-a considerat că nu doreşte condiţiile din actul respectiv, iar lucrările au fost oprite. Ulterior, s-a comandat o experiză care a arătat probleme în ceea ce priveşte partea de construcţie, o parte importantă din documentele respective au făcut obiectul unei sesizări către DNA în februarie. Acea expertiză ne arată neconformităţile lucrărilor efectuate şi restul de lucrări”, a precizat Oleleu.

El a mai precizat că în cel mai scurt timp se va organiza o nouă licitaţie.

“Pe restul de executat, cea mai mare parte o reprezintă turnarea asfaltului, este să organizăm în regim de urgenţă o licitaţie în vederea atragerii de fonduri europene ca partea de asfalt să o menţinem în cheltuieli eligibile, umând ca celelalte cheltuieli, terasament, piatră spartă să prezentăm plenului, ca aceste cheltuieli neeligibile să fie asumate de noi şi să continuăm acest proiect” a mai spus Oleleu.

600 de metri de asfalt în 5 ani

În 2008, Consiliul Judeţean Cluj încheia un contract cu finanţare europeană privind modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor, contribuţia UE fiind de 43 de milioane de lei, iar termenul de execuţie era de 18 luni. În iulie 2009 s-a încheiat contractul de lucrări, contract care a fost câştigat de către Asocierea MBS Group, Alfa Rom de la Satu Mare şi Nemzetközi Betonut, Ungaria.

MBS Group aparţine fostului consilier local PDL din Turda Gabriel Silagy. Numele lui Silagy apare în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu. Procurorii spun că acesta i-ar fi dat lui Uioreanu prin intermediari peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013. Un an mai târziu, în februarie 2014 Uioreanu a depus o plângere penală la DNA Cluj împotriva firmei MBS Group pe motiv că şi-a bătut joc de lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor.

Mariana Raţiu a precizat că din totalul de 20,5 kilometri doar pe 600 de metri de drum s-a turnat asfalt, în contextul în care firma MBS Group a primit 33 de milioane de lei.

“Pe contract este un rest de 11 milioane de lei, dar având în vedere că sunt lucrări efectuate care au fost decontate dar care s-au degradat ca urmare a necontinuării lucrărilor, acel strat de piatră spartă dacă nu a fost acoperit de asfalt s-a deteriorat, acele cantităţi vor trebui evaluate pentru care nu le mai putem cere la decontare, ele au fost deja solicitate pentru decontare. De la minister ne-au spus că dacă există suspiciuni de fraudă întreg contractul de finanţare va deveni neeligibil, ulterior ni s-a comunicat că că  va fi neeligil doar contractul cu MBS nu şi restul contractului. Contractul de finanţare este până în 2015, dacă până în timpul iernii dăm drumul la contract, în primăvară putem avea speranţe că o parte importantă din bani vor fi eligibili şi acest drum va fi finalizat”, a precizat Mariana Raţiu.

În instanţă cu firma MBS

Firma MBS a formulat o acţiune în instanţă unde a cerut rezilierea contractului şi restituirea garanţiei de bună execuţie.

„Acţiunea are ca obiect, ea a fost formulată de MBS, are ca obiect rezilierea contractului de lucrări şi restitutirea garanţiei de bună execuţie, în primă instanţă s-a dispus în parte acestă acţiune s-a dispus rezilierea contractului şi restituirea garanţiei de bună execuţie, avem 15 zile pentru a face recurs. Vom ataca doar cu privire la garanţia de bună execuţie. Garanţia de bună execuţie a fost criteriul pentru care această firmă a câştigat deoarece a ofertat o garanţie de 30 de ani, ori în momentul în care el solicită restituirea garanţiei de bună execuţie trebuia să ne asigurăm că lucrările sunt conforme, astfel încât să nu punem în pericol stabilitatea şi siguranţa construcţiei. Mai mult, ei ne-au solicitat şi o sumă consistentă de despăgubiri  având în vedere faptul că ei au apreciat solicitarea consilierilor judeţeni prin amendarea actului adiţional ca fiind abuzive”, a mai precizat Raţiu.

Nereguli fără număr

O expertiză tehnică arată că firma fostului consilier local din Turda a folosit materiale inferioare față de cele prevăzute în proiectul tehnic, care nu rezistă în timp, neavând clasa minimă de rezistenţă.

Printre neregulile semnalate în cadrul expertizei se numără faptul că executantul nu a respectat proiectul tehnic, nu a fost respectată clasa de betoane şi s-a sesizat apariţia unor degradări ale lucrărilor deja executate, recepţionate şi decontate ca umare a neluării de către executant a măsurilor de conservare necesare.

“Din cauza ploilor drumul a început să se strice şi sunt anumite alunecări de teren. Chiar săptămâna trecută au fost ceva alunecări de pietre de pe deal. Mergem către o deteriorare tot mai accentuată a acestui drum. Piatra spartă care a fost pusă pe drum a fost bună, a fost decontată, a fost rambursată dar ea nu mai există. Se pune problema la zidul de sprijin unde nu s-a respectat clasa de betoane, dacă se confirmă de expertiza DNA că acele clase de betoane nu sunt respectate ele vor fi tăiate de la rambursare şi atunci ni le vom asuma noi în integralitate, urmând ca apoi să încercăm să le recuperăm de la constructor, dar având în vedere că este în insolvenţă şansele sunt destul de minore. Aici trebuie să ne gândim dacă ne asumăm o continuare a drumului până în 2015”, a mai declarat Raţiu.

În luna iulie Mariana Raţiu a admis că există posibilitatea ca întreaga finanţare să fie pierdută.

“Eu nu pot să vă spun dacă s-a furat la materiale, pot să vă spun că din expertiza pe care am făcut-o în urma faptului că am intrat într-un blocaj cu constructorul s-a ajuns la concluzia că nu s-au respectat clasele de betoane. Noi am făcut o plângere la DNA în ianuarie anul acesta, încă nu am primit niciun răspuns, probabil că vor conexa plângerea noastră cu alte aspecte care sunt în derulare. Dacă se constată în mod definitiv printr-o hotărâre a instanţei că este vorba de o fraudă pierdem absolut toţi banii. Ne vom îndrepta împotriva celui care se face vinovat de această fraudă. Constructorul şi-a asumat să termine drumul în 12 luni de la semnarea contractului, deja am depăşit cinci ani. El a mai cerut bani în plus invocând creşterea semnificativă a bitumului care trebuia pus în structura drumului în vederea asfaltării însă procedura şi contractul nu permite o actualizare a preţurilor”, spunea atunci Mariana Raţiu.