Valea Drăganului, „mutilată” de microhidrocentrale? Albia râului aproape a secat, Clujul și Bihorul au ajuns pe lista rușinii în Europa FOTO

Recent, microhidrocentralele (MHC) de pe râul Drâgan, situate la limita județelor Bihor și Cluj, au ajuns sub lupa Riverwatch (Viena, Austria) și EuroNatur (Radolfzell, Germania), două entități cunoscute în Europa, care doresc combaterea acestor investiții „dedicate băieților deștepți”, citează activiștii de la Asociația de Pescari „Aqua Crisius”.

Valea Drăganului, „mutilată” de microhidrocentrale. Cândva, pe Valea Drăganului se putea coborî cu caiacul!

Înainte de „mutilarea” sa prin amenajarea unei serii de MHC-uri, Valea Drăganului a fost un râu pe care se putea coborî cu caiacul, unul dintre cele mai legendare din România. În prezent, valea are o albie aproape seacă, pe care se trag lemne, prin locuri unde apa măsura odinioară peste 2 metri adâncime.

Totul se întâmplă din cauza utilizării apei pentru producerea energiei „verzi”, cu ajutorul centralelor de mică putere și construite ilegal – spun activiștii – în arii protejate, fără să se fi efectuat evaluarea adecvată și impusă de lege. Practic, se produc modificări de cele mai multe ori ireversibile și pentru care „vor plăti generații întregi”.

Valea Drăganului, „mutilată” de microhidrocentrale. O crimă de mediu?

Potrivit specialiștilor, MHC-urile sunt „o crimă de mediu”, întrucât amenajarea lor în vremurile noastre este în „totală opoziție” cu ceea ce se întâmplă pe râurile din țările vestice, unde există deja o tendință clară în ceea ce privește renaturarea lor. Baraje importante sunt înlăturate pentru a se restabili rute de migrație a peștilor întrerupte timp de zeci de ani sau chiar un secol.

„MHC-urile produc o cantitate infimă de curent, în același timp sacrificând râuri și peisaje, transformându-le în adevărate deșerturi pentru biodiversitate. Amintim faptul că strategia Uniunii Europene prevede ca până în anul 2030 să aibă loc refacerea cursului natural a cel puțin 25.000 de km din lungimea râurilor din spațiul european”, se arată într-un mesaj Aqua Crisius.

„Fără apă, nicio problemă! O microhidrocentrală în nord-vestul României a tăiat cursul râului, permițând tăietorilor de lemne să intre acum, odată cu secarea râului, în pădurea care era inaccesibilă anterior utilajelor forestiere. Legalitatea acestei mișcări a fost chestionată și de activiștii locali. În 2013, înainte ca această microhidrocentrală să fie construită, a fost încă destulă apă să mergi cu caiacul pe partea superioară a râului. Trei specii importante de pește – zglăvoaca (Cottus gobio), păstrăvul de munte (Salmo trutta fario) și lipanul (Thymallus thymallus) – au dispărut. Se presupune că și racul de ponoare (Austropotamobius torrentium) a dispărut.” – raportul RiverWatch

CITEȘTE ȘI:

FOTO „În Cluj, precum în Vestul Sălbatic”? În albia Someșului Cald s-ar fi construit o microhidrocentrală despre care autoritățile spun că NU EXISTĂ!

Microhidrocentrala construită pe albia râului Someșul Cald, MOARĂ ARTIZANALĂ? Amendă de 10.000 de lei pentru constructor