Cazuri de TBC, în scădere. Oamenilor le e frică să meargă la medic. Voiculescu: „Lupta cu tuberculoza e o prioritate!”

Lupta împotriva tuberculozei reprezintă o prioritate de sănătate publică, subliniază miercuri Ministerul Sănătăţii.

În prezent sunt în derulare mai multe proiecte şi acţiuni în parteneriat cu OMS şi mai multe organizaţii neguvernamentale în vederea întăririi capacităţii de tratare şi prevenţie a tuberculozei în România.

În fiecare an, ziua de 24 martie reprezintă un prilej de a face cunoscute acţiunile, măsurile şi resursele pe care le concentrăm pentru întărirea capacităţii de tratare şi prevenţie a tuberculozei, obiectivul final fiind eradicarea acestei maladii. Tuberculoza este o boală infecţioasă care poate fi prevenită. Cu toate acestea, este încă o problemă majoră de sănătate publică în România, şi nu numai. Acţiunile eficiente de prevenţie şi tratament trebuie să fie în continuare o prioritate pentru sistemul de sănătate. Tranziţia la modelul centrat pe pacient al îngrijirilor medicale ambulatorii şi dezvoltarea unui cadru cuprinzător de monitorizare şi evaluare pentru controlul tuberculozei sunt esenţiale. De asemenea, este foarte important rolul organizaţiilor non-guvernamentale care susţin activităţile de control al tuberculozei prin furnizarea asistenţei şi prin acţiunile desfăşurate în rândul categoriilor sociale vulnerabile, în situaţii de risc, prin dezvoltarea unui model integrat de servicii bazate pe comunitate", afirmă ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Conform unui comunicat de presă, Ministrul Sănătății derulează, în prezent, un proiect amplu - „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” - finanţat prin Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei din Grantul ROU-T-MOH.

„Printre principalele obiective se numără consolidarea capacităţii României de a elabora şi implementa strategii naţionale, planuri de acţiune şi programe naţionale de sănătate, în special în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv tuberculoza, elaborarea unei legislaţii care să asigure o acoperire universală a sănătăţii populaţiilor-cheie, îmbunătăţirea eficienţei fondurilor publice pentru serviciile de sănătate prin reconstituirea modelului de îngrijire din spitale, bazat pe servicii ambulatorii şi comunitare, îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului în rândul populaţiilor cele mai vulnerabile, nedeservite, în situaţii de risc, prin dezvoltarea unui model integrat de servicii bazate pe comunitate şi consolidarea răspunsurilor comunitare, a sistemelor şi a angajamentului pentru controlul bolilor, prin lărgirea implicării organizaţiilor societăţii civile şi a altor părţi interesate din comunitate pentru a răspunde mai bine nevoilor populaţiilor cheie şi vulnerabile”, a adăugat ministrul.

Epidemia „silențioasă” de tuberculoză, cea mai de temut

Managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, a declarat miercuri că scăderea cu 35% a cazurilor diagnosticate de tuberculoză a fost cauzată şi de frica pacienţilor cu probleme respiratorii de a se prezenta la medic în contextul pandemiei cu noul coronavirus.

„Această scădere de 35% pe care o vedem acum în datele statistice - o scădere de 35% la cazurilor diagnosticate este una importantă şi dacă am fi într-un an care nu ar însemna pandemie ar fi un lucru peste aşteptările tuturor. Această scădere de 35% înseamnă pacienţi mai puţini în spitalele de pneumoftiziologie din România, înseamnă pacienţi mai puţin în dispensarele TBC şi nu pentru că noi, pneumologii, nu am fost acolo şi nu suntem în continuare la locurile noastre, ci pentru că frica a paralizat tendinţa pacientului de a se adresa atunci când are o problemă respiratorie medicului pneumolog”, a spus Mahler la o conferinţă organizată de Institutul „Marius Nasta” în contextul Zilei Mondiale a Tuberculozei 2021.

Medicul a amintit că unitatea medicală a derulat un program de screening în care depistarea cazurilor de tuberculoză s-a îndreptat către pacient, către grupurile vulnerabile şi persoane utilizatoare de droguri.

„Avem o reducere a numărului de pacienţi diagnosticaţi, în condiţiile în care România, prin Institutul de Pneumoftiziologie 'Marius Nasta', a derulat un program de screening în care depistarea cazurilor de tuberculoză s-a dus către pacient, către grupurile vulnerabile, şi anume în zone rurale, pacienţi fără adăpost şi persoane utilizatoare de droguri. În tot anul 2020, şi proiectul nostru de screening a avut dificultăţile lui, pentru că perioada de stare de urgenţă a însemnat suspendarea proiectului, pentru că după starea de urgenţă, când am reluat proiectul, intenţia noastră de a face screening TB a fost suprapusă cu frica de diagnostic a infecţiei cu SARS-COV-2, astfel că unele din echipele de screening au fost alungate din localităţile unde trebuiau să îşi facă screeningul, în alte localităţi oamenii au refuzat să vină la screening pentru că teama de izoletă şi de a pune diagnostic de COVID era mai mare decât ideea că vor beneficia de un consult şi de o investigaţie gratuită”, a explicat medicul.

Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a evidenţiat că epidemia „silenţioasă” de tuberculoză este una dintre „cele mai de temut epidemii”, ea afectând de cele mai multe ori persoane vulnerabile din punct de vedere al stării de sănătate sau al condiţiilor socio-economice din care provin, astfel încât accesul la diagnostic şi la tratament poate să fie de multe ori dificil sau întrerupt.