OPINIE Dragoș Damian. Bugetul Sănătății din 2021 se apropie de 100 mld lei. Banii ăștia vor urmări pacientul sau buzunarele unora?

E un exercițu pe care îl fac toți jucătorii din economie, fie că sunt din zona energiei, a învățământului, a construcțiilor, etc., pentru orientare și bugetare.

Motto: Cunoașterea este putere. Așadar, ține-o pentru ține (Francis Bacon, completat de Edward Murphy)

Din pură curiozitate anul asta ne-am uitat la ce s-a întâmplat în ultimul cincinal 2016-2020, deci pe serii retroactive, precum și la bugetul pentru 2021 – cel care era disponibil săptămâna trecută (cifrele marcate cu galben), pentru că deja sunt discuții cum că cifrele ar fi diferite.

VEZI ÎN GALERIA FOTO BUGETUL

Așadar, ce citim noi aici?

- există trei componente în bugetul Sănătății, credite bugetare la MS, credite de angajament la MS și bugetul de venituri al CNAS, acel fond național unic FNUASS, care se constituie din contribuțiile la sănătate; în execuție, pe parcursul anului se fac regularizari între cele trei componente și există și rectificări, astfel încât execuția diferă mult față de buget;

- în tabel la total sunt însumate mere cu pere, pentru că dacă la CNAS avem execuția bugetară pe toți anii din serie, inclusiv 2021 (felicitări!), aici - http://www.cnas.ro//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/evolutia_1999-2021.pdf, la MS nu avem execuție bugetară (sau n-am știut noi unde să căutăm) – așadar, comparăm bugete și execuție, dar de dragul exercițiului, faceți-ne pe plac;

- cheltuielile bugetate au crescut de la 34 mld lei în 2016 la 82 mld lei în 2021, deci de 2,4 ori. Nu se poate spune că nu a existat voință politică că sănătatea se meargă la 6% din PIB, țintă propusă de UE;

-  cifrele nu cuprind cheltuieli de capital și cheltuieli din fonduri europene (o parte poate se închid la MS, dar așa cum spuneam, nu am găsit date de execuție);

- cifrele nu conțîn finanțările din consiliile județene sau cele locale, care pompează și ele bani în spitale;

- partea marcată în galben a fost cea care a declanșat discuții după datele scăpate și interpretate în grabă săptămâna trecută, în care dacă se compară bugetul din 2021 cu cel din 2020, apare o scădere de 2 mld lei în finanțarea MS – dar în total, de fapt, sănătatea primește aproape 10 mld lei în plus (partea marcată în verde)

Așadar, nu s-a luat, ci s-a dat; cu sau fără date despre execuția bugetară a MS din anii precedent, se pare că Sănătatea primește în jur de 10 mld lei în plus, ceea ce nu e rău deloc, dar formă finală a bugetelor o vom avea când o vom avea.

De menționat că mai mult că sigur vaccinurile anti SARS-CoV-2, pentru că sunt achiziționate prin mecanism colectiv al UE, nu apar în calcule. Una peste altă, în 2021, România va avea o sănătate a cărei finanțare se apropie de 100 mld lei / 20 mld Euro, adică aproximativ 1250 Euro de persoană, cam la nivelul din Europa Centrală. Dilema rămâne dacă cei 1250 Euro se duc după pacienți sau în buzunarul unora și altora.

Eu unul îmi doresc că Florin Câțu și Vlad Voiculescu să reușească se exorcizeze (cuvântul este bine ales) sistemul de sănătate și să vedem în 2021, cu sau fără pandemie, pași înainte. O recomandare respectuoasă, de la cineva care știe să citească bugete și execuții: atenție mare la consultanții și angajații din eșaloanele 3-4 din MS și CNAS (la centru și în teritoriu), care sunt pe statele de plata ai multor prestatori de servicii, la execuția creditelor de angajament, care au apărut pentru că nu a fost finanțată introducerea de medicamente noi în uz și, nu în ultimul rând, la lipsa oricărei standardizari de costuri. Cu măsuri privind corecția acestor trei aspecte și cu informatizare și privatizare, ar putea să meargă mai bine