Plictiseala văzută de către specialiști ca o boală a vremurilor în care trăim

Scriitorul Tudor Mușatescu spunea ”plictiseala lungește ziua și scurtează viața”. Însă ce este plictiseala, din ce cauză apare și ce probleme pot fi întâmpinate din cauza ei?

Plictiseala, o stare emoțională negativă

În dicționar, plictiseala este descrisă ca și o stare sufletească apăsătoare care apare din cauza singurătății, a lipsei de ocupație sau în cazul în care lucrurile cu care ne ocupăm precum școala, locul de muncă, viața socială ni se pare neatrăgătoare.

În studiul realizat de Gheorghe Coman, Psihologie Cuantică, plictiseala este descrisă astfel:

”Plictiseala este o boală a sufletului modern, este o stare emoțională negativă în decursul căreia individul resimte lipsa dorinței de acțiune, dar și senzația subiectivă că trecerea timpului are loc cu dificultate. Explicațiile plictiselii includ sentimentul de gol al ființei moderne”, informează studiul.

Desigur, sunt mulți oameni care spun că, datorită faptului că au un loc de muncă stresant, nu au timp să se plictisească. Profesorul Gheorghe Coman spune însă, că acest lucru este doar o iluzie prin care omul nu face diferența între a se simți viu și a fi ocupat.

Despre plictiseală și depresie

Oamenii trebuie să fie atenți să nu confunde plictiseala generală cu depresia. Dacă o persoană este depresivă, poate să aibă simptome legate de plictiseală, însă dacă un om este plictisit, nu înseamnă ca are probleme în legătură cu depresia.

”Plictiseala este un fenomen psihologic independent de depresie. El poate să apară și în depresie, dar nu se leagă de această. Altfel spus, dacă ești despresiv poți să ai simptome legate de plictiseală, dar poți să fii plictisit fără să fii depresiv. Cele două interacționează, dar nu aș spune că plictiseala este o formă de depresie”, spune psihologul Daniel David.

În cazul în care oamenii sunt plictisiți, dar nu îndeplinesc criteriile pentru depresie, aceștia sunt în afara oricărui pericol. Dar, datorită faptului că depresia este o tulburare psihică, aceasta trebuie diagnosticată prin teste psihologice, prin examinarea psihiatrului sau a psihologului. În cazul în care nu sunt identificate criteriile necesare, este vorba doar de plictiseală doar ca fenomen de viață.

Atenție! În cazul în care plictiseala există pentru un timp îndelungat și este asociată cu stări de tristețe și gânduri negative, specialiștii recomandă consultarea unui psiholog.

 Putem să ne plictisim de moarte?

Annie Britton și Martin J. Shipley au realizat un studiu pe 7524 de persoane în ceea ce privește plictiseala, să afle dacă aceasta are influență asupra sănătății.

Mai exact, au vrut să afle dacă oamenii care sunt plictisiți riscă să moară mai repede decât cei care nu sunt. Rezultatul a fost unul afirmativ. În timp ce anumite aspecte ale vieții nu pot fi modificate prea ușor, precum bolile sau poziția în societate, înclinația spre plictiseală, mai ales a tinerilor, pot să indice un comportament dăunător. Prin acesta se înțelege: consumarea de alcool în exces, fumatul, drogurile, etc.

Pentru a elimina plictiseala sau monotonia din viața fiecăruia, oamenii trebuie să se cunoască mai bine, să-și revizuiască interesele în activități sociale, fizice, psihice. Pe scurt, trebuie să caute schimbarea în viața lor pentru a determina sursa plictiselii. În acest caz, șansele pentru o stare de sănătate mai bună cresc. Astfel sunt reduce șansele ca cineva să ”moară de plictiseală”.

Rolul benefic al plictiselii

Prof. Univ. Dr. Sandi Mann, ce lucrează la University of Central Lancashire a descoperit o strânsă legătură între plictiseală și creativitate. Aceasta spune că deși plictiseala în general este văzută ca și o forță negativă, de fapt, este o forță motivațională.

În studiul pe care l-a realizat, aceasta a descoperit că oamenii au cele mai bune idei atunci când sunt plictisiți, ceea ce înseamnă că această stare îi ajută să fie mai creativi.

Pentru copii mai ales, plictiseala este foarte benefică, deoarece le solicită creativitatea pentru a găsi modalități inventive de a se amuza.

Metode de a învinge plictiseala

Psihologul Nett Lake a găsit 3 metode general valabile prin care poate fi învinsă plictiseala. Desigur, acestea trebuie selectate corespunzător, în funcție de sursa acestui fenomen psihologic.

Reconsiderarea: Pentru ca o persoană să creadă că o situație sau o activitate prezintă, este necesară folosirirea unor strategii cognitive, pentru a se convinge singur de această idee.

Criticarea: Plictiseala poate dispărea prin schimbarea situației.

Evadarea: Căutarea unei alte activități pentru a alunga plictiseala.