Educație
13 măsuri pentru revenirea în siguranță a elevilor la școală
Medicul Virgil Musta, coordonatorul Spitalului COVID din Timișoara, a declarat că, din punctul său de vedere, este bine ca elevii să revină la școală, însă cu respectarea unei serii de măsuri.
„Este bine ca elevii să revină la școală (evident cu condiția să nu avem o explozie a pandemiei până atunci sau ulterior), dar pentru că va fi foarte dificil să ținem sub control contaminarea, va trebui să ne concentrăm pe prevenirea formelor grave de boală, atât la copii, cât și la familiile acestora”, spune medicul Virgil Musta, coordonatorul Spitalului COVID din Timișoara
Într-un studiu efectuat pe 70.000 cazuri de persoane infectate cu SARS CoV-2, s-a observat că doar 1,3% dintre acestea, au fost copii iar dintre ei, doar 30% au necesitat internare (0,4%,din totalul cazurilor), scrie medicul Musta pe pagina de Facebook City Doctors Comunitate pentru Sanatate.
În postarea citată, Virgil Musta propune o serie de ”măsuri ce ar trebui foarte strict asumate și respectate” pentru redeschiderea școlilor.
Măsurile propuse de medic
- părinții trebuie să aibă un rol esential în triajul epidemiologic zilnic. Ei sunt cei care ar trebui să cunoască eventualele manifestări ale copilului și să decidă netrimiterea acestuia la școală. Bineînțeles că e nevoie de un ghid clar de instrucțiuni transmis tuturor părinților în acest sens (plus consultarea medicului de familie), pentru că este esențial ca, în primul rând, copiii care au deja simptome posibile de covid-19 să nu ajungă la școală, cât nici cei despre care părinții știu că au intrat în contact cu persoane dovedite pozitiv covid-19.
- copiii care sunt mai vulnerabili și mai predispuși la a face eventuale forme grave, mă refer aici la copiii care au deja alte probleme de sănătate precum malformații congenitale, diabet zaharat, obezitate etc ar trebui să facă cursuri online.
- aceleași măsuri pentru cursuri online ar trebui luate și în cazul copiilor care au contact direct în familie cu persoane adulte vulnerabile, cărora le-ar putea transmite virusul, iar aceștia ar putea dezvolta forme grave (bătrâni, diabetici, cardiaci etc). Sau dacă îi trimit la școală, să reducă acasă contactul copiilor cu aceste categorii de persoane.
- educarea de către părinți și profesori a copiilor, pe limbajul lor, specific fiecărei vârste (la fel, pe baza unui ghid recomandat) pentru a înțelege si accepta singuri măsurile de bază pentru prevenție, dar și pentru eventuala recunoaștere a unor posibile simptome.
- urmărirea de către părinți a respectării măsurilor de protejare a copiilor și când nu sunt la școală (evitarea locurilor aglomerate, purtarea măștilor și igiena permanentă a mâinilor) pentru a nu se contamina în comunitate.
- unitățile școlare trebuie să se organizeze astfel încât să evite activitățile cu risc epidemiologic crescut (aici trebuie analizată pur și simplu fiecare activitate în funcție de potențialele riscuri și luate măsuri specifice punctuale, ex. ore de sport care nu trebuie ținute în săli de sport mici și neaerisite etc).
- în unitățile școlare trebuie evitată supra-aglomerarea claselor, o parte dintre elevi pot rămâne acasă pentru a urmări online cursurile, prin rotație ( poate cu prioritate pentru online pentru cei cu risc sau care au în familie persoane vulnerabile). Dar aici, foarte important este ca grupele formate să se mențină în aceeași structură, astfel încât dacă se depistează un caz pozitiv, să nu fie afectată pentru izolare decât grupa acelui copil, iar cealaltă să poată veni la școală (de exemplu, dacă o clasă de 30 de elevi se împarte în două grupe de câte 15 elevi, grupele să-și păstreze exact aceeași structură și să vină pe rând la școală, câte 2 săptămâni fiecare grupă, iar dacă există un caz pozitiv într-o grupă, va fi izolată doar acea grupă).
- unitățile școlare trebuie să asigure o dezinfectare zilnică claselor, cât și posibilitatea spălării pe mâini a copiilor.
- în pauze, clasele trebuie aerisite, iar ideal ar fi ca grupele de copii care sunt la școală să păstreze distanța între ele, chiar dacă vor ieși în curtea școlii (știu că acest lucru este greu de realizat, dar nu imposibil dacă se stabilește un anumit flux și eventual orar pe clase), sau cel puțin masca să fie obligatorie atunci când se întâlnesc clase diferite de copii (pentru că în interiorul unei grupe de copii prezente la școală este practic imposibil să se păstreze permanent distanța fizică între copii este important ca măcar grupele diferite să nu se apropie).
- cadrele didactice trebuie să cunoască foarte bine posibilele simptome pentru COVID-19 și să nu vină la școală dacă constată astfel de manifestări.
- cadrele didactice trebuie să păstreze distanța fizică de 2 m în clase față de elevi și să poarte obligatoriu mască în timpul orelor, cât și în interiorul școlii, în general.
- să existe în fiecare școală un regulament de ordine interioară dedicat masurilor covid-19, semnat și respectat de profesori și elevi, precum și un regulament asumat și de părinți.
- să existe o comunicare permanentă, deschisă și constructivă între profesori, părinți și elevi pentru informare, consultare si decizii.
„Toate cele de mai sus sunt bineînțeles doar recomandări, dar cred că esențial este să se analizeze bine fiecare potențial risc și să se găsească punctual, împreună, cele mai bune soluții, între profesori, părinți și elevi, printr-o comunicare constructivă permanentă.
Evident că va fi o perioadă diferită față de anii anteriori, în care se cer asumate eforturi suplimentare de la toți cei implicați menționați mai sus, dar toate acestea se fac de fapt spre binele tuturor, iar dacă există deschidere, înțelegere, asumare și dialog constructiv permanent cred că ne putem adapta și gestiona bine împreună lunile care vor veni”, a conchis medicul.
CITEȘTE ȘI
Cum vor merge copiii la școală? A fost stabilit scenariul pentru județul Cluj!