Educația SEXUALĂ, OBLIGATORIE în școli!

Actul normativ modifică şi completează Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în sensul stabilirii în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a oricăror instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul educaţiei, a obligaţiei de a derula în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate. Proiectul a fost adoptat în martie de Camera Deputaţilor.

O dată pe semestru, ore de educație sexuală

Elevii vor avea, cel putin o data pe semestru, ore de educație pentru viață și pentru sănătate, inclusiv educație sexuală pentru copii.

„Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru: derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor; derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru sănătate, inclusiv pentru dezvoltarea capacităţilor psiho-emoţionale, a competenţelor sociale şi interpersonale”, se arată în lege.

Aceasta mai prevede şi facilitarea accesului la programe de educaţie pentru sănătate pentru toţi elevii înscrişi în învăţământul preuniversitar.

Ore de educație sexuală doar în unele școli

Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Cluj spun că în multe școli din județ au anual loc astfel de activități, însă în parteneriat cu diferite instituții. Însă acest lucru nu se întâmplă în toate instituțiile de învățământ, iar o astfel de măsură este binevenită.

„Astfel de activități se făceau și până acum, dar nu cu obligativitate. Școliile aveau ore de educație sexuală, însă în parteneriate cu diferite instituții cum ar fi ONG-uri sau cabinete medicale. Probabil nu toate școlile își propuneau să desfășoare astfel de activități. Obligativitatea este binevenită fiindcă este nevoie în școli și de educație sexuală, educație pentru sănătate, educație civică. Toate au un rol important în pregătirea elevilor ca oameni și integrarea lor în societate după terminarea școlii”, a declarat Marinela Marc, șeful IȘJ Cluj.

Studenții mediciniști din Cluj, preocupați de informarea corectă a elevilor

Organizația Studenților Mediciniști din Cluj se ocupă de ani de zile de informarea corectă a tinerilor în ceea ce privește viața sexuală.

„Ca să începem cu o educație sănătoasă, ar trebui vizați copiii din clasa a opta, poate chiar a șaptea. Noi inițial intram cu programele de educație sexuală în liceu și ne-am dat seama că e mult prea târziu. De aceea am intrat cu ele cât de cât în gimnaziu. Iar legea propusă în loc să încurajeze inițiativele de sănătate publică le îngreunează. O inițiativă corectă ar fi includerea educației pentru sănătate ca materie obligatorie, nu doar a educației sexuale. Trebuie să înțelegem ca stat și ca cetățeni că prin educație încurajam prevenția, și prin prevenție scăpăm și cetățeanul de boală și statul de cheltuieli în sănătate. Beneficiul sănătății publice bine implementate este o populație sănătoasă și costuri mai mici pentru stat”, au transmis reprezentanții OSM Cluj.

Statistici înfiorătoare în România

Unul dintre motivele pentru care a fost promulgată această lege a fost reducerea numărului de sarcini la adolescente. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul mamelor adolescente.

Copiii născuți de mame minore sunt vulnerabilizați atât social, cât și medical, în multe cazuri vorbind despre nașteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical. Cu toate că numărul nașterilor la mamele minore a scăzut ușor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743, în 2017 la 674), cât și în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situația rămâne îngrijorătoare privind ordinul nașterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei). Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naștere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, șapte la a cincea și una la a șasea naștere.

Potrivit statisticilor oficiale, din 674 de copii născuți de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (sub 20 ani). La mamele între 15 și 19 ani, din 17.307 copii, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani (pe acest palier, sunt și tați de peste 65 de ani).

"De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistență medicală constantă și de calitate. Și de aici, consecințe extrem de grave și, din păcate, ireversibile: nașteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuți de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările", afirmă Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.

În ceea ce privește distribuția pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural - 65% dintre cele sub 15 ani și 67% dintre cele cu vârsta între 15 și 19 ani.

Potrivit unei cercetări efectuate de Salvați Copiii în 2018, "Analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural", cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature, șapte din zece mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar cinci din 10 gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină.

Citește și:

Educația sexuală, o necesitate respinsă de autorități

Cifre ÎNGRIJORĂTOARE! 40% dintre copii nu ar spune dacă ar fi ABUZAȚI SEXUAL!