Elevii fug, dar nu la educaţie fizică. Cum pot fi atraşi în sălile de sport

Printre elevi, mai ales cei de liceu, există tendinţa să fugă de orele de educaţie fizică şi pentru aceasta îşi fac rost de scutiri medicale. Cu cât vârsta elevului este mai mare cu atât scade mai mult interesul faţă de sportul de la şcoală. Potrivit datelor centralizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, 2,3% din elevi sunt scutiţi să facă efort, procentul fiind sub media pe ţară, care este de 3%. Andreea Coroian Goldiş, purtătorul de cuvânt al ISJ Cluj declară că în judeţul Cluj, profesorii îşi adaptează curricula în funcţie de afecţiunile elevilor care sunt scutiţi de efort astfel încât şi aceştia să facă sport la nivelul lor.

Nu există cultul mişcării nici la părinţi, nici la copii

Profesorii de educaţie fizică sunt de părere că fenomenul scutirilor medicale nu va putea fi oprit pentru că este vorba despre comoditatea elevilor şi lipsa unui cult al mişcării. “Părinţii nu reuşesc să îi mobilizeze şi să îi îndrepte înspre mişcare, neexistând acest cult al mişcării. Este vorba şi despre medici care dau cu uşurinţă scutiri medicale şi acest lucru nu cred că îl va putea opri nimeni. Se dau scutiri pe diverse forme, fie că părinţii sunt prieteni cu medicii, fie elevii se roagă foarte frumos şi astfel din cauza comodităţii copiilor apar aceste scutiri”, afirmă Cristi Munteanu, profesor de sport la Şcoala Generală Ion Creangă din Cluj-Napoca.

Profesorul consideră că uneori dezinteresul elevilor faţă de această disciplină apare şi din cauza cadrelor didactice. “Profesorii de sport poate de multe ori sunt prea severi, dar specialitatea aceasta fiind de disciplină este foarte importantă. Nicio altă disciplină care se predă în şcoală nu dezvoltă organismul, nu formează copii disciplinaţi şi atunci sigur că fiind destul de severă s-ar putea să fie un impact negativ”, explică Munteanu.

Elevii, părinţii şi profesorii pot schimba mentalitatea

Profesorii de sport spun că se poate schimba mentalitatea, dar totul porneşte de la părinţi, elevi şi cadre didactice. “Sunt mai mulţi actori implicaţi care ar putea modifica situaţia dacă statisticile dovedesc că sunt foarte multe scutiri medicale. Aceşti actori sunt în primul rând elevii, apoi părinţii, medicii şi profesorii de educaţie fizică. Elevii de multe ori afişează o comoditate la nesfârşit, de neîngăduit, este o generaţie nouă care nu are cultul mişcării, care provine ori din ce discută între ei, ori din ce văd la părinţii lor pentru că nici părinţii lor nu au cultul mişcării. În ultima perioadă, cu informatizarea şi utilizarea calculatoarelor, elevii îşi petrec mult timp la calculator. A doua modalitate de a-şi petrece timpul este clubul, eventual marile festivaluri care atrag foarte tare. Toate acestea vin în detrimentul sportului”, adaugă profesorul Cristi Munteanu.

Două ore de educaţie fizică sunt insuficiente

Atât profesorii cât şi părinţii afirmă că pentru elevi ar fi necesare trei ore de educaţie fizică pe săptămână. “Ar fi nevoie nu de două ore de educaţie fizică, ci de trei ore pentru că copiii sunt foarte solicitaţi la celelalte discipline. La fel cum s-a pus problema alimentaţiei sănătoase în şcoli, la fel trebuie să punem şi problema pe această chestiune. În ora de educaţie fizică se fac foarte multe exerciţii de corectări de vicii de postură. Nicio altă disciplină nu face lucrul acesta”, declară Cristi Munteanu.

Părinţii susţin, de asemenea, că două ore de educaţie fizică pe săptămână sunt prea puţine. “Fiica mea este un copil foarte activ, dar cu toate acestea cred că nu sunt de ajuns două ore de educaţie fizică pe săptămână. Trei ar fi suficiente pentru că patru sau cinci deja ar fi prea multe şi ar fi afectate celelalte materii. Este important ca cei mici să înveţe încă de pe acum că dacă fac mişcare vor fi sănătoşi. Nu mi-aş dori să avem o generaţie de tineri obezi, sedentari, care îşi petrec timpul în faţa calculatorului”, este de părere Emil, tatăl unei fetiţe de clasa a V-a.