Proiect unic în România, dedicat recuperării memoriei profesorilor care au predat la UBB în ultimul secol

Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar a UBB a lansat o campanie dedicată identificării urmaşilor celor care au predat aici, cu ajutorul cărora să se constituie o arhivă de documente, manuscrise, opere nepublicate, diplome, fotografii, scrisori, invitaţii, participări la conferinţe sau alte feluri de acte. 

Toate aceste materiale vor fi păstrate la Serviciul Arhiva UBB, iar pe baza lor se vor putea demara proiecte de cercetare prin care noi informaţii despre munca unor oameni care poate au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei şi chiar a ţării va fi redescoperită şi repusă în valoare.

„Proiectul este unic pentru mediul universitar din România. El va fi coordonat de Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar şi este o iniţiativă care vine ca urmare a apelului similar, lansat de noi în urmă cu doi ani, care privea recuperarea memoriei transilvănene în Primul Război Mondial. S-au adunat atunci scrisori de război, corespondenţă şi în urma acestui apel nu puţine persoane au sunat şi au oferit scrisori şi documente. Aşa a intrat Muzeul de Istorie a Universităţii în posesia unui fond serios, consistent de scrisori şi fotografii, decoraţii. Iar procedura a fost următoarea, le-am digitizat, după care le-am returnat familiei pentru a le păstra. Dat fiind faptul că în 2019 universitatea vom marca 100 de ani de la deschiderea universităţii româneşti din Cluj, lansăm această campanie menită să recupereze memoria profesorilor universitari care au contribuit la organizarea şi consolidarea învăţământului universitar la Cluj, în perioada interbelică”, a explicat Ana Victoria Sima, care conduce Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar a UBB.

Proiectul se va derula prin intermediul Serviciului Arhivă al UBB, care va asigura preluarea, digitizarea şi gestionarea întregului material documentar.

„Dorind să scriu nişte articole despre personalităţi care şi-au pus amprenta pe viaţa academică clujeană, dar despre care, din anumite, motive nu s-a scris foarte mult, am ajuns la ideea de a transmite public o solicitare familiilor celor care au predat la universitate. M-am gândit să nu fie neapărat numai profesori, au fost şi laboranţi, cercetători, asistenţi. Noi avem dovezi în arhivă despre oameni, care poate au fost consideraţi mai puţin importanţi în lumea academică, dar care au avut contribuţii importante. Avem de exemplu brevete de invenţie neridicate care dovedesc că în echipele marilor profesori erau de multe ori asistenţi, cercetători, care au contribuit fundamental la marile realizări”, a explicat Emilia Cismaş, şef Serviciu Arhiva UBB.

Astfel, se va încerca contactarea familiilor acestor cadre didactice, de la care, cu permisiunea lor, să fie recuperate fie documentele originale, fie copii ale acestora. Mai mult, familiile vor putea primi de la Arhiva UBB copii după acele documente pe care universitatea le are şi pe care familia nu le posedă.

„Ar fi păcat ca aceste documente să se piardă. Noi vrem să întregim fondul personalităţilor universitare clujene. Noi avem în arhivă dosare personale care oferă informaţii spectaculoase pe baza cărora au fost realizate monografii sau studii omagiale pentru unii profesori”, a spus Emilia Cismaş.

Potrivit Emiliei Cismaş, în ultima sută de ani au predat sau au lucrat în universitatea clujeană mii de persoane.

În vederea promovării acestei campanii de colecţionare a documentelor va fi creată şi o pagină pe Facebook, pentru a spori astfel şansele ca un număr cât mai mare de persoane să afle de acest proiect. Tot în acest scop, pe site-urile de promovare a campaniei vor fi postate mesaje în mai multe limbi, având în vedere că în cei 100 de ani prin universitatea clujeană au trecut dascăli români, maghiari, germani sau chiar francezi ori de alte naţionalităţi.

Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar a UBB a iniţiat anul trecut publicarea unei serii dedicate personalităţilor universitare clujene din care au văzut lumina tiparului primele două volume - unul dedicat lui Sextil Puşcariu, primul rector al universităţii româneşti de la Cluj şi al doilea lui Ştefan Pascu, rector al UBB şi preşedinte, în două mandate, al Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică.