Cum reușește Clujul să treacă peste criza coronavirus? Secretul deschis: „Dacă nu făceam asta, eram tot la nivelul anilor 2000!”

Încă din primele luni ale crizei COVID-19, edilul a recunoscut că bugetul local a fost afectat, iar în cazul în care criza se va prelungi, marile proiecte de infrastructură ar putea să nu mai fie realizate la timp. Căderea liberă a veniturilor din impozitul pe venit a îndemnat administrația locală să prioritizeze investițiile, astfel încât lucrările aflate în derulare nu s-au oprit.

Banii europeni, salvarea investițiilor din Cluj-Napoca

Deși este o perioadă dificilă din toate punctele de vedere, inclusiv economic, Emil Boc este de părere că administrația locală se descurcă datorită fondurilor atrase de la Uniunea Europeană. De precizat, că bugetul general pentru anul 2020 aprobat, în februarie, în Consiliul Local este de 1.688.301.000 lei (circa 346 milioane de euro), cu 7,39% mai mare față de anul 2019.

„Nu este o perioadă ușoară, avem pierderi consistente la bugetul local din această perspectivă. Dar, întotdeauna avem o soluție. Acum, soluția o reprezintă banii europeni. În acest moment, avem proiecte în implementare de peste 200 de milioane de euro. Bugetul de investiții al Clujului este undeva la 100 de milioane de euro pe an. Noi acum avem două bugete de investiții din fonduri europene, aproape gratis”, a precizat Emil Boc, într-o intervenție la TVR Cluj.

Edilul este de părere că banii europeni reprezintă soluția de a acoperi „găurile” din bugetul local, afirmând că există deja în pregătire proiecte în valoare totală de peste 2 miliarde de euro. Proiectele urmează a fi depuse, iar fondurile atrase cu sprijinul Guvernului, speră Boc, amintind de Centura Metropolitană, trenul metropolitan, metroul sau conexiunea Clujului de Autostrada Transilvania prin Mărtinești.

„De aceea Clujul s-a modernizat, pentru că nu ne-am bazat doar pe taxele și impozitele locale plătite de clujeni. Dacă făceam asta, eram tot la vremurile anilor 2000 și nu am fi reușit să avem o calitate a vieții cât mai aproape de un nivel occidental. Suntem încă departe, dar direcția este Occidentul. Noi, la Cluj, nu urmărim să intrăm în competiție cu vreun oraș din România. Toate orașele să se modernizeze, ținta noastră este să ne modernizăm după nivelul din UE, acolo ne raportăm când vorbim de calitate”, a precizat Emil Boc.

Electrificarea liniei Cluj-Napoca – Oradea, până în 2024?

Modernizarea și electrificarea căii ferate Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor este unul dintre marile proiecte de infrastructură ce se lasă așteptate de ani buni. După ce ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, „a uitat” de acest proiect, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, a încercat să repare greșeala colegului său din Guvern.

„În ceea ce privește modernizarea Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, 1,5 miliarde de euro (circa 7,25 miliarde de lei – n.r.) este valoarea acestui obiectiv. Aici, noi credem că vom finaliza documentația până la sfârșitul anului 2020, iar anul viitor vom semna contractul de execuție și vom finaliza acest obiectiv până în 2026”, a spus, la mijlocul lunii august, ministrul Lucian Bode, într-o intervenție la Ziarul Financiar Live.

Emil Boc este încrezător că, până în 2024, proiectul modernizării și electrificării căii ferate va putea fi finanțat, mai ales că în proiect este inclus și pasajul de pe Tăietura Turcului. De altfel, demersurile pentru această inițiativă sunt caracterizate de primar drept un succes al Alianței Vestului, pe lângă semnarea contractului, la Cluj-Napoca, pentru alți 31 km ai Autostrăzii Transilvania.

„Este un obiectiv (Cluj-Napoca – Episcopia Bihor – n.r.) de 1 miliard de euro, în acest moment documentele sunt pregătite pentru a fi avizate la Mediu, urmând ca după aceea să se finalizeze aprobarea studiilor de fezabilitate și declanșarea licitației la începutul anului viitor, astfel încât până în 2024 să se finanțeze această lucrare. Ca de altfel și Centura Metropolitană”, a precizat Emil Boc.

CITEȘTE ȘI:

Nu mai sunt bani la buget? Primăria Cluj-Napoca se împrumută cu 300 milioane de lei

Cum încearcă Primăria să recupereze cheltuielile cauzate de coronavirus?