Industria laptelui de vacă „fierbe“ la Cluj

Îmbătrânirea populaţiei din zona rurală, precum şi perioada îndelungată în care crescătorii de animale nu au primit sprijin financiar, a determinat ca în două decenii efectivele de bovine să scadă de 2,5 ori.Astfel, numărul de bovine a scăzut de la 6,32 milioane de capete în anul 1990 la 2,51 milioane de capete la începutul anului 2010.Dacă se raportează numărul de bovine la numărul de locuitori, în momentul de faţă ţara noastră ocupă ultimele locuri din Uniunea Europeană. De la 2,54 locuitori/producţia unei vaci în anul 1990, s-a ajuns la 6,87 în anul 2010, faţă de numai 2,38 în Franţa, 2,66 în Danemarca, 3,26 în Olanda şi 3,56 în Belgia.Importul – soluţie de compromis?„90% din laptele procesat de noi e din judeţ, de la procesatori privaţi, prin urmare producţia este grav afectată de scăderea efectivelor. În momentul de faţă acoperim doar 60%-70% din necesar, cererea de preparate din lapte fiind mai mare decât ceea ce putem oferi noi. Trebuie să găsim surse alternative astfel că o să ne orientăm spre import”, a declarat Vasile Naş, administrator Bonas, pentru Monitorul de Cluj.La importuri apelează uneori şi compania clujeană Napolact. De altfel, aceasta Napolact a fost implicată într-un scandal public din cauza importurilor, fiind învinuită că foloseşte lapte din Ungaria, în timp ce reclamele susţineau provenienţa locală a materiei prime. Reprezentanţii companiei au menţionat însă că doar în situaţii excepţionale cumpără lapte din import, sursa principală rămânând fermele din Transilvania.De altfel, apelarea la import este o modalitate de reducere a costurilor, conform directorului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Regională, Grigore Onaciu. „Atât Napolact, cât şi ceilalţi procesatori au probleme la preluare din cauza cantităţilor mici”, a explicat Onaciu. Astfel, peste 30 de centre de colectare din judeţ s-au închis în ultimii ani din cauza scăderii numărului de bovine, în încercarea de eficientizare a activităţii.„30 de ani de genetică au fost distruşi în câţiva ani”Scăderea producţiei de lapte nu este doar o consecinţă a reducerii efectivelor, ci şi a scăderii valorii animalelor. „În 1990 au dispărut IAS-urile (Intreprinderi Agricole de Stat – n.r.). Tot de atunci a fost suspendată şi activitatea genetică, până în 2005, când au început să se implementeze proiecte SAPARD. Cei 15 ani de întrerupere au făcut ca majoritatea animalelor valoroase să dispară. Astfel, am fost nevoiţi să ne orientăm spre pieţele din exterior pentru a repopula fermele, însă niciodată un fermier nu vinde ce e mai bun, animalele importante neridicându-se la nivelul celor pierdute. Chiar dacă sunt performante, ele se acomodează greu în România, aducând pierderi fermierilor. Ne-ar trebui zeci de ani pentru remedierea situaţiei”, a declarat pentru Monitorul de Cluj Stelian Podar, vicepreşedintele al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Cluj.