Decalajele din economie se adâncesc. Bucureşti, Cluj şi Timiş au „furat“ trei sferturi din totalul noilor angajați din ultimii 10 ani

Angajatorii din municipiul Bucureşti şi din judeţele Ilfov, Cluj şi Timiş au creat 243.000 de noi locuri de muncă în perioada iunie 2009 – iunie 2018, acestea reprezentând 75% din totalul celor peste 320.000 de joburi „nete“ create în ultimul deceniu, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Dezvoltarea a fost şi este foarte inegală în profil teritorial. Discutăm despre creştere economică, dar dacă ne uităm la distribuţia ritmului de creştere economică pe judeţe, observăm ace­laşi tipar ca şi cel al angajărilor. Sunt câteva zone - în primul rând regiunea Bucureşti-Ilfov - care sunt lideri în ceea ce priveşte creşterea economică şi ritmul de creştere a veniturilor, pe când unele judeţe din Moldova bat pasul pe loc de ani de zile, iar aceasta este cauza migraţiei“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

Pe lângă Bucureşti şi judeţul Ilfov (+164.000 de joburi în 10 ani), în topul zonelor în care s-au făcut cele mai multe noi angajări în ultimii zece ani se află Cluj (+43.800), Timiş (+35.500) şi Braşov (+22.500).

Pe de altă parte, statisticile arată că în 17 dintre cele 41 de judeţe + municipiul Bucureşti efectivul de salariaţi a scăzut în ultimul deceniu. Astfel, în clasamentul judeţelor care au pierdut cei mai mulţi angajaţi în ultimii zece ani se află Hunedoara, unde efectivul de personal este cu 13.700 de persoane mai scăzut în 2018 faţă de anul 2009. În clasamentul judeţelor care au pierdut cei mai mulţi angajaţi în ultimii zece ani se mai află Bacău (-7.700), Galaţi (-7.200), Brăila (-6.700) şi Gorj (-5.000).

„Judeţele care stagnează din punct de vedere economic şi care nu au perspective de dezvoltare sunt cele care îi împing pe oameni să caute alte oportunităţi, fie în zonele mai dezvoltate din ţară, fie în alte ţări, îndeosebi europene. Iar motivul pentru care se întâmplă acest lucru este acela că nu s-au făcut eforturi pentru rebalansarea teritorială, avem un deficit în ceea ce priveşte infrastructura. Nu poţi să speri că Moldova se va dezvolta economic dacă nu are legături de transport care să o aducă aproape de Bucureşti şi de Transilvania şi rămâne izolată. Iar decalajul teritorial din România este în creştere“, a mai spus Aurelian Dochia.