Industria de evenimente aduce României 500 mil.€/an; Clujul, pe locul 145 în topul european

'Industria MICE reprezintă unul din motoarele principale ale turismului de dezvoltare a destinaţiei şi un important generator al veniturilor, al ocupării forţei de muncă şi al investiţiilor străine. Marea Britanie câştigă din evenimente 50 de miliarde de euro anual, iar Germania 65 de miliarde de euro. Dacă în 1998 România câştiga aproximativ 30 de milioane de dolari pe an din industria de evenimente, iar în 2008 circa 50 de milioane de euro, în 2013 a atins în jur de 250 de milioane de euro', precizează Traian Bădulescu.

Conform raportului statistic ICCA (International Congress and Convention Association) pe anul 2017, din cele 70 de evenimente, majoritatea s-au desfăşurat în Bucureşti (39 din cele 70), capitala fiind clasată pe locul 33 în topul oraşelor din Europa organizatoare de evenimente, după Barcelona (195), Paris (190), Viena (190), Berlin (185), Londra (177), Madrid (153), Praga (151), Lisabona (149), Budapesta (98), Varşovia (89), Helsinki (86), Atena (76), Milano (69), Porto (68), Zurich (57), Belgrad (51), Munchen (46), Cracovia (45), Ljubljana (44), Zagreb (44), Gothenburg (41) şi Florenţa (40).

Lucian Boronea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), apreciază că în afara Capitalei, pe segmentul MICE, alte oraşe dezvoltate sunt Cluj-Napoca (conform statisticilor din 2017, s-a situat pe locul 145 în Europa, cu 8 evenimente internaţionale organizate), Iaşi (nu se află încă pe harta destinaţiilor MICE, dar prezintă o creştere semnificativă în ultimii ani), Oradea (potenţial mare, ca urmare a modernizării infrastructurii în ultimii ani din fonduri europene).

România s-a situat pe locul 23 în Europa Centrală şi de Est, cu 70 de evenimente desfăşurate faţă de 281 Austria, 187 Cehia, 159 Ungaria, la acelaşi nivel cu Serbia (71), dar mult peste Bulgaria (34). Diferenţa este însă la numărul total de participanţi la evenimente, care este mult mai mic decât al ţărilor europene învecinate situate în top, din cauza lipsei de spaţii de conferinţă de mare capacitate.

'România are un atu pe care trebuie să îl folosească. Într-o ţară cu un trafic aerian de 20,28 de milioane de pasageri în 2017, de 16,4 milioane de pasageri în 2016, respectiv de 13,32 milioane de pasageri în 2015, avem 16 aeroporturi internaţionale, deci o densitate foarte mare, răspândite în toate colţurile ţării. Dacă ne raportăm la totalul aeroporturilor, nu doar la cele internaţionale şi civile, România se află pe locul 88 în lume, cu 54 de aeroporturi, dintr-un total de 235 de ţări care au piste pentru avioane', apreciază Traian Bădulescu.

Infrastructura aeroportuară a României este, de asemenea, foarte dezvoltată. 63% din traficul înregistrat anul trecut a fost generat de Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni, cu 12,8 milioane de pasageri. Pe locul doi se află Aeroportul nternaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, cu un trafic de 2,68 milioane de pasageri, în creştere cu 43% faţă de 2016.