50.000 de clujeni sunt pe lista neagră a Fiscului

Cel mai recent raport de activitate al Agenţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Cluj arată că la sfârşitul lunii mai erau în executare silită peste 50.000 de clujeni.

În ultimii ani, tot mai multe persoane fizice sau juridice s-au aflat uneori în imposibilitatea de a-şi plăti la timp datoriile către bugetul de stat, indiferent că a fost vorba de plăţi ce ar fi trebuit făcute către bugetul asigurărilor sociale de stat, de sănătate sau şomaj. Iar consecinţa este executarea silita, procedură de care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) se foloseşte pentru recuperarea datoriilor la buget.

Numărul persoanelor fizice din Cluj aflate în executare silită la 31 mai 2014 era, potrivit datelor AJFP Cluj, de 50.574, în timp ce sumele datorate Fiscului se ridicau la circa 35 milioane de lei. Adică o datorie medie de aproape 700 de lei de persoană, bani pe care AJFP Cluj încarcă acum să îi recupereze punând proprire pe conturile respectivelor persoane sau pe bunurilor deţinute de acestea.

În ceea ce priveşte firmele, 17.645 de persoane juridice din judeţ se aflau în executare silită la finele lunii mai, cu datorii către bugetul de stat consolidat de aproape 249 de milioane de lei.

Care este procedura

Potrivit Codului de Procedură Fiscală, ANAF începe executarea silită prin comunicarea somaţiei. Persoana în cauză are 15 zile pentru a stinge debitul. În caz contrar, se continuă măsurile de executare silită. Sunt supuse executării silite prin proprire orice venituri sau disponibilităţi băneşti deţinute sau datorate debitorului de diverşi terţi cum ar fi bănci, firme sau persoane fizice.

Gligor Gavriş, purtătorul de cuvânt al AJFP Cluj, explică: „În momentul în care o persoană nu-şi plăteşte la timp contribuţiile pe care le datorează la bugetul de stat, calculatorul îl înregistrează automat ca datornic. Chiar dacă este numai o zi de întârziere. Ulterior, persoanei în cauză i se mai acordă o perioadă de graţie de 30 de zile. Dacă nici în aceste 30 de zile nu achită banii datoraţi, ANAF recurge la proprirea salariilor, la blocarea conturilor, la executarea silită sau la sechestrul bunurilor”.

ANAF poate lua o treime din salariu

În ceea ce priveşte reţinerea din salariu, ANAF poate pune proprire doar pe o treime din acesta. Blocajul este la sursă, aşa că indiferent dacă salariul este primit pe card sau direct în mână, angajatul va primi cu o treime mai puţin. În general, aceasta este prima măsură luată de Fisc pentru recuperarea banilor.

O altă măsură este, aşa cum am menţionat, şi sechestrul bunurilor. „În general se confiscă un bun care valorează ceva mai mult decât datoria în sine pe care o are rău-platnicul. Acest bun se vinde apoi la licitaţie, iar dacă suma obţinută pe el depăşeşte suma datorată, diferenţa îi este restituită persoanei în cauză”, explică Gligor Gavriş.

Reprezentantul AJFP Cluj recunoaşte că sistemul informatic nu iartă pe nimeni, aşa că în unele cazuri se începe procedura de executare silită pentru sume de doar câţiva lei, caz în care costurile instituţiei pentru emiterea somaţiilor sunt mai mari decât datoria în sine.

Mai multă transparenţă

Vă reamintim că Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a declarat la sfârşitul lunii trecute că, în decurs de 3-6 luni, ANAF va finaliza un proiect care va îmbunătăţi relaţia dintre contribuabil şi fisc. Astfel, în baza unui username şi a unei parole primite gratuit de la ANAF, fiecare contribuabil va putea afla cât a plătit la stat, cât mai are de plătit la buget sau cât a plătit angajatorul pentru el. În acest moment foarte puţine persoane fizice plătesc certificate digitale care să permită aflarea acestor informaţii pe care Fiscul vrea să le ofere gratuit persoanelor fizice. În plus, Ministrul Finanţelor a anunţat că urmează ca platforma ghiseul.ro să se extindă astfel încât şi taxele administrate de ANAF să poată fi plătite prin intermediul ei.