Colac de salvare: câte firme îşi vor putea reeşalona datoriile?

 

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Dan Lazăr susţine că numărul firmelor cu datorii către stat este mult mai mare, dar circa 20.000 ar îndeplini criteriile necesare pentru a beneficia de Ordonanţa 29, emisă de Guvern în martie, privind reeşalonarea datoriilor către stat.

 

Dan Lazăr a fost prezent vineri la Cluj-Napoca cu ocazia unei conferinţe de presă organizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj. „Este adevărat că firmele din unele domenii au fost mai puternic lovite de criză, dar acestea 20.000 provin din toate sectoarele de activitate. Nu vă pot spune nişte cifre precise, dar estimăm că se vor recupera câteva sute de milioane de lei prin această metodă a reeşalonării, însă nu dintr-o dată, ci pe o perioadă mai lungă de timp, de câţiva ani”, a explicat Lazăr.

 

Avantajele statului

 

Dan Lazăr a precizat că principalul scop al acestei măsuri este ca statul să-şi poată recupera datoriile de la acele firme viabile, dar care au fost afectate de criză, fără a le lovi şi mai mult. La rândul său, Doru Dudaş, director în cadrul MFP, a menţionat cu aceeaşi ocazie că o executare silită a unor contribuabili viabili ar putea duce la închiderea acestora, iar consecinţele economice şi sociale în acest caz ar fi nefaste. „Oricum au avut de suferit de pe urma crizei. Ar fi incorect să vină Fiscul să îi omoare şi să îşi limiteze încasarea pe viitor a taxelor şi impozitelor de la aceştia. Un astfel de mecanism eşalonat de plată a datoriilor va avea un rol pozitiv în economie, mai ales că se garantează recuperarea 100% a obligaţiilor către stat”, a afirmat Dudaş.

 

Garanţii de până la 140%

 

Cei doi reprezentanţi ai MFP au explicat că există câteva condiţii pentru ca firmele să poată să-şi reeşaloneze datoriile, una dintre ele fiind garantarea sumelor datorate. Garanţia poate fi cuprinsă între 110 şi 140%, în funcţie de lungimea termenului acordat. De asemenea, pe durata reeşalonării datoriilor, administratorii firmelor au obligaţia plăţii datoriilor curente, cum ar fi impozitul pe salarii sau CAS-ul. Termenul de evaluare a cererii de reeşalonare a datoriilor pe care o depun reprezentanţii unei societăţi comercială este de maxim 60 de zile.

 

Mai deştepţi decât Fiscul

 

Întrebat despre TVA-ul fictiv şi metodele de gestionare a acestei probleme, Dan Lazăr a declarat că orice măsuri ar lua Fiscul pentru a pune capăt fraudării bugetului de stat, agenţii comerciali sunt întotdeauna cu un pas înainte. „Agenţii economici de rea credinţă găsesc tot felul de metode prin care să fraudeze bugetul de stat pe mai multe categorii de impozite, TVA fiind una dintre ele, prin achiziţii intracomunitare, sau prin firme fantomă. Întotdeauna contribuabilul de rea credinţă este cu un minut mai deştept decât Fiscul. Până apucăm noi să identificăm metodele lui de evaziune fiscală, durează o perioadă de timp. Noi schimbăm legislaţia, rezolvăm situaţia respectivă, dar ulterior agenţii economici găsesc noi modalităţi de fraudare a bugetului de stat”, a declarat Lazăr. El a mai menţionat că fraudele sunt relativ constante şi că reprezentanţii Fiscului vor fi întotdeauna depăşiţi numeric de agenţii comerciali de rea credinţă, astfel că acest „joc” va continua.