Populaţia şi firmele au economisit la bănci aproape 10 miliarde euro de la începutul crizei. Care a fost cel mai prolific an pentru depozitele bancare

Dacă la începutul anului 2009, când criza s-a instalat de drept şi în România, soldul depozitelor plasate de populaţie şi persoanele juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) la bănci era de 151,371 miliarde lei, de-a lungul celor trei trei ani şi jumătate economiile personale şi ale firmelor la instituţiile de credit au crescut cu 27,9%, ajungând la 193,722 miliarde lei la sfârşitul lunii august a acestui an.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, depozitele în lei au avansat cu 27,5% (27,21 miliarde lei), de la 98,74 miliarde lei la aproape 125,96 miliarde lei, iar cele în valută, exprimate în lei, au urcat cu 28,7% (15,13 miliarde lei), de la 52,62 miliarde lei la 67,76 miliarde lei. În intervalul decembrie 2008 - august 2012, leul s-a depreciat faţă de euro cu aproape 12%.

Economisirile realizate de populaţie au contribuit cu 86,6% la avansul înregistrat de soldul depozitelor, respectiv cu 36,68 miliarde lei (8,57 miliarde euro). Soldul depozitelor populaţiei a urcat astfel cu 44,26%, de la circa 82,88 miliarde lei la 119,56 miliarde lei, înregistrând un ritm superior de creştere celui al soldului total.

Pe monede, depozitele în lei plasate de persoanele fizice au avut un avans de 43,13%, uşor mai scăzut decât al celor în valută, de 46,21%, ale căror sold exprimat în lei este influenţat şi de cursul de schimb. Soldul depozitelor în lei a evoluat de la 52,39 miliarde lei la începutul anului 2009 la 74,99 miliarde lei la finele lunii august 2012. Totodată, totalul depozitelor în valută constituite de persoanele fizice, exprimat în lei, a ajuns la 44,57 miliarde lei, de la 30,48 miliarde lei la începutul lunii ianuarie 2009.

Pe de altă parte, depozitele plasate de firme au consemnat de la începutul anului 2009 o creştere mult mai redusă, de 8,26%, respectiv 5,66 miliarde lei (1,32 miliarde euro), astfel că soldul a avansat de la 68,49 miliarde lei la 74,15 miliarde lei.

Privind evoluţia lunară, cele mai mari scăderi ale soldului depozitelor s-au înregistrat în lunile ianuarie din 2010 şi 2011, de circa trei miliarde lei (2%). În schimb, în ianuarie 2012, a fost consemnată o creştere de aproape 1 miliard de lei la soldul depozitelor, pe fondul aportului persoanelor fizice cu 1,92 miliarde lei, dar în condiţiile în care firmele şi-au redus economisirea, aşa cum s-a întâmplat de altfel în toate lunile de început ale anilor precedenţi. În ianuarie, companiile apelează la rezervele din conturi pentru a-şi achita obligaţiile bugetare aferente anului anterior.

Cea mai lungă perioadă de scădere a soldului depozitelor s-a desfăşurat între decembrie 2010 şi aprilie 2011, când reducerea a fost de 3,6%, respectiv 6,37 miliarde lei, cauzată de segmentul firmelor în general, dar şi de diminuarea economisirii populaţiei în martie şi aprilie. Această evoluţie venea după măsurile de ajustare fiscală adoptate la mijlocul anului 2010, când Guvernul a decis să crească TVA de la 19% la 24% şi tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. Salariile bugetarilor au fost majorate la începutul anului 2011 cu 15% faţă de valoarea diminuată.

De altfel, cel mai prolific an pentru depozitele bancare constituite de populaţie a fost 2009, chiar la debutul crizei, când şi dobânzile bancare au "explodat" la peste 16%. În 2009, depozitele constituite de persoanele fizice au urcat cu 15 miliarde de lei.

În următorii doi ani, creşterea nominală a depozitelor populaţiei s-a situat la jumătate comparativ cu 2009, iar o sumă apropiată, de 7 miliarde lei a fost adăugată şi în primele opt luni din 2012.

Depozitele la termen plasate de persoanele fizice de la începutul anului 2009 şi-au majorat ponderea de la 55,45% la 80,8% în totalul depozitelor populaţiei, restul revenind depozitelor overnight.

Populaţia avea la finalul lunii august depozite la termen de 96,69 miliarde lei, peste dublu (110%) faţă de începutul lunii ianuarie 2009, cand totalizau 45,96 miliarde lei.

Dintre acestea, economisirile în lei au înregistrat o dublare faţă de începutul crizei (118%), însumând 61,15 miliarde lei, iar ponderea în totalul depozitelor la termen ale populaţiei a crescut de la 60,88% la 63,24%. Pe de altă parte, depozitele în euro şi-au redus ponderea de la 33,6% la 31,9% în cei trei ani şi jumătate, dar ca valoare, soldul s-a dublat, la 30,87 miliarde lei. Pentru alte valute, depozitele au întregistrat o creştere de 84,4%, de la 2,53 miliarde lei la 4,67 miliarde lei, dar şi pe acest segment ponderea s-a diminuat, de la 5,5% la 4,82%.

Din primăvara acestui an, se observă tendinţa populaţiei de a-şi economisi banii în depozite la termen în lei cu scadenţă mai mare de un an, în detrimentul plasamentelor pe scadenţe de sub 12 luni, care rămân însă cu o pondere covârşitoare în portofoliul de depozite în moneda naţională, de 90% la finele lunii august.

Perioadele de economisire de până la un an sunt încă preferate de români şi în cazul euro sau al altor valute, scadenţele mai mari înregistrând creşteri modeste de la un an la altul.