Schimbarea meseriei – un hop pe care mulţi dintre şomerii clujeni nu vor să-l sară

La baza refuzului de recalificare nu stă inflexibilitatea, ci lipsa unei nevoi reale de a găsi un loc de muncă, potrivit lui Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj.„Situaţia e împărţită în două – persoane care doresc să lucreze şi au disponibilitatea de a învăţa o nouă meserie şi persoane care au înţelegere cu angajatorul să continue munca la negru şi refuză reconversia profesională”.Şomerii au dreptul să refuze de două ori oferta AJOFM înainte de a le fi retrasă indemnizaţia, însă numărul celor pentru care a treia variantă nu este şi cea norocoasă, ajunge la aproape 200 de persoane în fiecare lună, decizia de refuz a ultimatumului determinând ieşirea acestora din evidenţele agenţiei şi retragerea sprijinului de la stat.

Cursurile de formare nu răspund întocmai nevoilor pieţei

Dacă înainte de a beneficia de fonduri de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), agenţiiile judeţene de ocupare a forţei de muncă erau cele care organizau cursurile de recalificare, sarcina a rămas acum în mâna firmelor care accesează banii europeni, situaţia nefiind tocmai una fericită potrivit lui Daniel Don. „În momentul acesta sunt peste 500 de programe POSDRU, în desfăşurate, la noi în judeţ, însă multe dintre ele nu corespund cerinţelor pieţei. Agenţii economici care le organizează vin la noi pentru a atrage cursanţi, însă noi nu trimitem şomerii la cursuri care nu-i vor ajuta să-şi găsească un loc de muncă. Tocmai pentru a evita astfel de situaţii, în 2003-2004 am solicitat ca AJOFM să fie cea care acordă fondurile pe POSDRU pentru a armoniza bugetul asigurărilor pentru şomaj cu măsurile active, însă am fost ignoraţi”, explică directorul agenţiei judeţene.

Peste 13.000 de clujeni trebuie să se gândească la recalificare

Potrivit ultimelor date, aferente lunii aprilie, furnizate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), numărul şomerilor din judeţ depăşeşte 13.500 de persoane,. Restrângerea ofertei de job-uri face ca atât „lupta” dintre candidaţi să fie mai aprigă, cât şi timpul de aşteptare până la reintregrarea în piaţa forţei de muncă să fie mai mare. Astfel, „în medie, căutarea unui loc de muncă durează 5-7 luni, putând să ajungă până la 12-18 luni, însă avem candidaţi în cazuri extreme care au depăşit 2-3 ani de când îşi caută un loc de muncă”, afirmă Paladia Petrar, specialist resurse umane în cadrul Integra HR. În aceste condiţii, un atu important în depăşirea „perioadei de stand-by” pe piaţa forţei de muncă o reprezintă recalificarea.„Dezvoltarea de noi abilităţi sau dobândirea de noi cunoştinţe deschide foarte mult oferta accesibilă candidaţilor, practic putându-se aplica cu şanse la zeci de job-uri în plus”, explică Monica Nicolai, expert resurse umane.