Cum arată semnele ieșirii din criză la Cluj?

Chiar dacă există indicii pentru depăşirea recesiunii la nivel local, situaţia locurilor de muncă vacante pare trasă la indigo cu cea de anul trecut.Astfel, dacă facem o comparaţie a numărului de locuri de muncă vacante raportate de angajatorii din judeţ pe fiecare săptămână de la începutul anului până acum, cu raportările corespunzătoare aceloraşi perioade de anul trecut observăm că diferenţele se regăsesc doar la nivelul zecilor în cazul majorităţii informărilor analizate în paralel.Situaţia pieţei muncii devine şi mai neagră dacă introducem în calcul rata şomajului. Dacă în aprilie 2011, 3,73% dintre clujeni erau în căutarea unui loc de muncă, în aceeaşi lună a acestui an, s-a ajuns la 3,97%. Practic, oferta stagnantă coroborată cu creşterea cererii face ca dezechilibrul dintre cei doi indici să se adâncească, relevând „lupta” tot mai aprigă dusă de locuitorii judeţului pentru ocuparea unui loc de muncă. O contribuţie semnificativă la dezechilibrarea balanţei cerere/ofertă, pe plan local, a avut-o plecarea Nokia. Vă reamintim că, la sfârşitul anului trecut, producătorul de telefoane mobile a închis fabrica de la Jucu şi a transferat producţia în Asia, decizie în urma căreia şi-au pierdut locurile de muncă 2.200 de angajaţi.Salvarea fluxului de forţă de muncă neocupată trebuia să vină ca urmare a creării de noi locuri de muncă, pe fondul ieşirii din criză a agenţilor economici locali, însă, potrivit datelor prezentate anterior, „socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele din târg”.

Şi totuşi, părem a fi ieşit din criză

Chiar dacă numărul de angajaţi a rămas neschimbat pentru multe dintre societăţile clujene, revigorarea mediului economic local şi, implicit, creşterea prosperităţii afacerilor din zonă are ca susţinători doi indicatori importanţi.Astfel, în doar patru luni, clujenii au deschis cu aproape 1000 de firme mai mult decât pe întreg parcursul anului trecut, potrivit datelor furnizate de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Infuzia de societăţi noi a dus la creşterea numărului de societăţi active cu aproape 7%, Clujul numărând la sfârşitul lunii aprilie peste 45.700 de comercianţi, dintre care peste 14.000 persoane fizice autorizate şi mai bine de 31.000 persoane juridice. Un alt indiciu pentru bunăstarea locală sunt încasările Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj. Instituţia a reuşit să colecteze la bugetul consolidat peste 959 de milioane de lei în primul trimestru al lui 2012, cu doar 4 milioane mai puţin decât în primele patru luni ale lui 2007, ultimul an dinaintea crizei, când economia duduia, consemnând o creştere economică de 6%. Sumele colectate de finanţele clujene sunt cu peste 24% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar luat defalcat pe bugete consemnăm creşteri şi mai spectaculoase.Astfel că, la bugetul de stat s-au adunat sume cu 34% mai mari decât în 2011, iar la bugetul naţional de asigurări de sănătate aproape 26%.Plusuri mai moderate s-au consemnat la bugetul asigurărilor sociale de stat, 9,5%, şi la bugetul asigurărilor de şomaj 13,38%.Creşterea încasărilor este una demnă de notat şi la nivel naţional, unde s-a înregistrat unplus de 850 de milioane de euro.