Piaţa IT&C din Cluj, o piaţă a individualităţilor

Atât firmele şi reprezentanţii mediului universitar, cât şi organizatorii au atras atenţia asupra lipsei de cooperare dintre actorii pieţei IT&C din judeţ. Comunitatea IT a fost descrisă încă din start ca foarte destructurată, având clivaje foarte mari, de moderatorul evenimentului, Dragoş Pâslaru, consultant în fonduri europene la GEA Consultants. Afirmaţia a fost un impuls pentru exprimarea ofului şi de către ceilalţi participanţi.„Nu există o comunitate, nici noi nu cunoaştem foarte bine firmele mici, nici ei nu cunosc foarte bine rolul nostru”, a adăugat Gabriel Ciplea, şef al Centrului de Comunicaţii al Universităţii Babeş Bolyai. Munca pe cont propriu este pusă de Daniel Homorodean, directorul Arxia, pe seama deficienţelor de la nivelul culturii organizaţionale.„Cultura de parteneriat e la nivel incipient în România”, afirmă omul de afaceri.

Giganţii de pe piaţa locală nu au răspuns invitaţiei

Dacă în cazul firmelor mici disponibilitatea de colaborare este mai mare, ca dovadă stând prezenţa la evenimentul organizat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie din Cluj-Napoca, altfel stă situaţia în ceea ce priveşte companiile mari.iQuest, ISDC, Arobs Transilvania şi Recognos, sunt doar câţiva dintre mari absenţi, care fie „au rătăcit” invitaţia, fie nu au considerat-o întâlnirea ca aducătoare de beneficii.

Clusterul ar putea obţine 200.000 de euro de la UE

Înfiinţarea grupului de lucru va permite aplicarea pentru operaţiunea 133 - Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere, pentru care Uniunea alocă până  până la 200.000 de euro. Pentru a îndeplinii condiţiile de atragere de fonduri clusterul clujean va trebui să numere cel puţin 10 companii care să aibă activitate în domeniul producţiei de componente.

Cum stă Clujul în industria naţională a domeniului?

Judeţul nostru ocupă locul trei în sub-domeniul software şi servicii IT după Bucureşti şi Timiş cu 1.143 firme cu venituri de 155 de milioane de euro şi 5.090 de angajaţi. Majoritatea companiilor au între 0 şi 9 angajaţi, dar cea mai mare cifră de afaceri e dată de firmele de IT care au între 10 şi 49 de angajaţi. Înainte de plecarea Nokia eram premianţi şi în domeniul hardware, cu 45 de firme, având o cifră de afaceri de 1628,9 mil. euro (66% din total) şi 2849 de salariaţi. Trebuie menţionat însă că o contribuţie de 99% o avea Nokia.

Per ansamblul industriei ITC, Clujul se poziţionează după Bucureşti, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. Euro şi 8.500 de salariați.